Universitatea din bucuresti facultatea de geografie grupa 111
1. UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE GEOGRAFIE GRUPA 111 GEOGRAFIA TURISMULUI ANUL 1 LICENTA
INSTRUMENTE UTILIZATE IN
DETERMINAREA UMEZELII AERULUI SI
A VANTULUI
STUDENT: PROFESOR:
VELICA DIANDRA GRIGORE ELENA
2. CUPRINS
• INTRODUCERE UMEZEALA AERULUI
• INSTRUMENTE DE MASURARE A UMIDITATII AERULUI
• PSIHROMETRELE DE STAŢIE
• PSIHROMETRU CU VENTILAŢIE ARTIFICIALĂ TIP ASSMANN
• PSIHROMETRUL „PRAŞTIE”
• TABELELE PSIHROMETRICE ASSMANN/ TABELELE PSIHROMETRICE SAVICI
• HIGROMETRELE
• APARATE PENTRU ÎNREGISTRAREA CONTINUĂ A VARIAŢIILOR UMEZELII RELATIVE A AERULUI(HIGROGRAFE)
• DETERMINAREA CARACTERISTICILOR VANTULUI
• INSTRUMENTE CU CITIRE DIRECTĂ
- GIRUETELE
- ANEMOMETRELE
• CATATERMOMETRUL
• INSTRUMENTE INREGISTRATOARE PENTRU VANT
• BIBLIOGRAFIE
2
3. Umezeala sau umiditatea aerului
reprezinta conţinutul de vapori de apă
existenţi la un moment dat în
atmosferă. Este o insusire importanta a
aerului atat din punct de vedere
meteorologic cat si bioclimatic.
Gradul de umiditate are o mare
importanţă din punct de vedre
meteorologic, deoarece vaporii de apă
influenţează bilanţul radiativ-caloric al
aerului, prin absorbţia radiaţiilor de
undă lungă iar prin condensare
generează norii, ceaţa, precipitaţiile
lichide şi solide.
3
4. a de
vapori de
apa din
atmosfer
a se
exprima
astfel:
1.Tensiunea
vaporilor de
apă sau forţa
elastică.Se
exprimă în
milimetri
coloanăde
mercur sau în
milibari
(hectopascali)
.
2.Umezeala
absolută sau
densitatea
vaporilor
3.Umezeala
specifică,exprimat
ă în g/kg 4.Umezeala
relativă.
5.Temperatura
punctului de
rouă. .Se
exprimă în
grade celsius
6.Deficitul
de
saturaţie 7.Deficitul
psihrometric
8.Starea
higrometrică
4
5. La recomandarea Organizatiei
meteorologice mondiale, umezeala
elative a aerului se noteaza cu litera “f”
si nu cu “r”.
In functie de valoarea umiditatii
relative,aerul se caracterizeaza din
punct de vedere hodrometric astfel:
f > 100%-suprasaturat
f= 100%-saturat
f= 91-99% -foarte umed
f= 81-90%-umed
f= 51-80%-normal
f= 31-50%-uscat
f= 30%-foarte uscat
5
6. INSTRUMENTE DE MASURARE A UMIDITATII
AERULUI
Pentru masurarea umiditatii aerului sunt folosite aparate cu citire directe numite
psihrometre si higrometre.
Psihrometrele sunt instrumente prin intermediul cărora se determină tensiunea vaporilor
de apă din aer şi umezeala relativă a acestuia.
În practica meteorologică se utilizează mai multe tipuri de psihrometre: psihrometre cu
aspiraţie şi psihrometre fără aspiraţie.
6
7. Psihrometrele cu aspiraţie Psihrometre fara aspiratie
Sunt acele instrumente meteorologice la care
ventilaţia aerului în jurul rezervoarelor
termometrelor se face prin mijlocirea unor
dispozitive speciale (psihrometre cu ventilaţie
artificială)
Sunt instrumetele meteorlogice la care ventilatia
aerului din jurul rezervoarele termometrice se face
fara interventia unui dispozitiv.
7
8. Psihrometrele de staţie cu ventilaţie
artificială se instalează în primul
adăpostmeteorologic, în poziţie verticală,
pe acelaşi stativ cu termometrele de
maximă şi deminimă. Sunt de două tipuri:
cu doză dublă şi cu doză simplă. Prezintă
o morişcă aspiratoare care are rolul de a
aspira un curent de aer printuburile de
aspiraţie, ventilând astfel rezervoarele
celor două termometre (umed şi uscat)
8
9. Psihrometru cu ventilaţie artificială tip
Assmann este un instrument de
construcţiespecială folosit cu
precădere în expediţiile de cercetări
microclimatice deoarece este uşor
transportabil şi oferă posibilitatea de
a efectua măsurători în plin soare,
datorită uneimonturi metalice
nichelate ce protejează cele două
rezervoare termometrice.
9
10. Psihrometru de staţie tip
August este utilizat la
staţiile meteorologice
numai încursul
indisponibilităţii
psihrometrului cu morişcă
aspiratoare
10
11. Psihrometrul „praştie” este uninstrument relativ
simplu, fără aspiraţie,care se utilizează mai
ales în expediţiilede cercetări microclimatice
lipsite de psihrometre speciale de tip
Assmann.Pentru efectuarea observaţiilor,după
umezirea tifonului care acoperărezervorul
termometrului din dreapta, psihrometrul ţinut
de mâner se roteştedeasupra capului cu viteza
de circa 120turaţii pe minut, pentru a asigura o
bunăventilaţie a aerului în jurul rezervoarelor.În
scopul obţinerii unor date mai
sigure,determinările se repetă de 3-4 ori
11
12. 12
Tabelele psihrometrice Assmann Tabelele psihrometrice Savici
Cuprind trei secţiuni:
1. în prima secţiune se găsesc
valorile tensiunii maxime de
saturaţie deasupraapei şi
deasupra gheţii, la
temperaturi alea aerului
cuprinse între -35ºC şi 100ºC
2. în a doua secţiune sunt notate
valorile tensiunii vaporilor şi
cele aleumezelii relative a
aerului, calculate pentru
diferite temperaturi indicate
de termometrele„uscate” şi
„umede”, la presiunea de 755
mm
3. cea de-a treia secţiune conţine
tensiunea vaporilor de apă
raportată ladiferite valori ale
umezelii relative dar şi
anumite mărimi ale
temperaturii citite pe
Sunt mai frecvent utilizate la
staţiile meteorologicedin România.
Se deosebesc de tabelele Assmann
prin faptul că forţa elastică a
vaporilor de apă este exprimată în
milibari (mb).
13. HIGROMETRELE
Sunt instrumente utilizate la staţiile meteorologice în scopuldeterminării umezelii relative a
aerului. Ele îşi bazează funcţionarea fie pe proprietateafirului de păr omenesc, degresat, de a
se alungi atunci când umezeala creşte şi de a sescurta când umezeala scade, fie pe variaţiile
dimensiunilor lineare ale unei membraneorganice cu însuşiri higroscopice.
Pentru determinarea valorilor umezelii relative a aerului se folosesc higrometre de absorbtie,
ce se impart in: higrometre de absorbtie cu fir de par si higrometre de absorbtie cu membrana
organica.
13
14. 14
Higrometre de absorbtie cu fir
de par
Higrometre de absorbtie cu
membrana organica
Se găsesc la majoritatea
staţiilor meteorologice din ţară,
utilizează fire de păr omenesc
blond ce prezintă un număr
foarteredus de pigmenţi, ce le
conferă o sensibilitate mai mare
faţă de variaţiile umezeliiaerului.
Acestea se impart in:
• Higrometrul de tip Koppe
• Higrometrul de tip Fuess
Au ca piesă receptoare
omembrană organică obţinută prin
prepararea într-un anumit mod a
unor organe interneluate de la
diverse animale (vezica urinară,
intestine etc). Fiind higroscopică,
membranarespectivă absoarbe
vaporii de apă din atmosferă şi se
alungeşte sau îi pierde prin
uscareşi se scurtează.
Exemplu:
• Higrometrul de tip M-39
15. APARATE PENTRU ÎNREGISTRAREA CONTINUĂ A
VARIAŢIILOR UMEZELII RELATIVE A
AERULUI(HIGROGRAFE)
Higrograful se instalează pe podeaua celui de-al doilea adăpost meteorologic, alături de termograf, la înălţimea
de 2 m deasupra suprafeţei solului. Este format din trei părţi componente:
1. partea receptoare cuprinde un mănunchi sau mai multe mănunchiuri de fire de păr omenesc, blond şi
degresat, ce pot fi dispuse orizontal sau vertical, în funcţie de tipulhigrografului
2. partea transmiţătoare este dată de un sistem de pârghii, care amplifică şi transmitdeformările suferite de
mănunchiul de fire
3. partea înregistratoare este alcătuită din braţul pârghiei de înregistrare, tamburul cilindric pe care se
înfăşoară higrograma şi care efectuează o turaţie completă în 24 de ore (lahigrografele zilnice) sau într-o
săptămână (la cele săptămânale)
Deoarece deformarea firelor de păr omenesc nu este proporţională cu variaţiile umezelii relative a aerului,
gradaţiile orizontale de pe higrogramă ce marchează procentede umezeală, nu sunt egale între ele, fiind astfel,
din ce în ce mai mici cu cât valorile umezelii sunt mai mari.
Prelucrarea higrogramei constă în aplicarea corecţiei de timp, urmată de citireavalorilor în procente întregi. Se
stabileşte apoi corecţia umidităţii relative princompararea valorilor citite pe higrogramă, cu valorile mult mai
precise, determinate cuajutorul psihrometrului.
La staţiile meteorologice din ţara noastră se utilizează diverse tipuri de higrografe, care diferă între ele prin
15
16. 16
Higrografe fără dispozitiv de
compensare
Higrografe cu dispozitiv de
compensare
- higrograful Fuess
- higrograful Junkalor
- higrograful Fischer
- higrograful Lambrecht
- higrograful tip J. Richard
- higrograful tip URSS – model
vechi
- higrograful tip URSS – model
nou
17. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR
VANTULUI
Miscarile pe care aerul le executa paralel sau aproximativ paralel cu suprafata
terestra sunt cunoscute sub numele de VÂNT - element meteorologic important
caracterizat printr-o foarte mare variabilitate spatiala si temporala atat in privinta
directiei cat si a vitezei.
17
18. Vantul este caracterizat prin doi parametrii de baza
18
Directia Viteza
- reprezinta sensul din care bate
vantul intr-un punct sau intr-o
regiune
- se apreciaza in functie de
punctele cardinale si intercardinale
ale rozei vanturilor
- la statiile meteo directia vantului
se determina cu ajutorul GIRUETEI
- distanta parcursa de aerul aflat in
miscare pe unitatea de timp.
- se exprima in m/s sau km/h:
1m/s=3,6km/h
1km/h=0,278m/s
- viteza vantului se masoara direct
cu girueta si se inregistreaza cu
anemograful
20. AMPLASAREA INSTRUMENTELOR PE STATIA
METEOROLOGICA
Instrumentele cu citire directa (giruetele si anemometrele) sunt amplasate pe linia 1 a
statiei meteorologice. Instrumentele inregistratoare (anemograful) sunt amplasate pe linia 4
a statiei meteorologice
20
22. INSTRUMENTE CU CITIRE DIRECTA
Aici se incadreaza giruetele si anemometrele, instrumente lipsite de mecanism
inregistrator automat. Indicatiile asupra vantului sunt citite si inscrise in registru
de catre observator.
22
23. GIRUETELE
• Instrumente relativ simple cu ajutorul carora se determina atat directia cat si viteza
vantului
• Exista doua tipuri:
1. Giruete fixe
2. Giruete portabile
23
24. 24
Giruetele fixe (de platforma) Giruete portabile (de mana)
• La statiile meteorologice din tara
noastra se utilizeaza girueta Vild
cu placa usoara si placa grea,
model vechi sau nou.
• Este alcatuita din:
1. Girueta Vid (model nou, model
vechi)
2. Maneca de vant
• Este un instrument de dimensiuni
reduse cu ajutorul careia se
efectueaza determinari rapide ale
directiei si vitezei vantuliu
• La efectuarea observatiilor ea se
tine in pozitie vertical deasupra
capului
27. EFECTUAREA OBSERVATIILOR
Anemometrele sunt instrumente sensibile cu ajutorul carora se pot efectua determinari precise
asupra vitezei vantului chiar si la inaltimi foarte mici deasupra scoartei terestre.
Se impart in 3 categorii:
- mecanice
- magnetice
- termice
27
28. Anemometre mecanice au ca piesa receptoare un sistem de cupe anemometrice sau o morisca
cu palete fine de aluminiu care sunt orientate in aceeasi directie si se rotesc in acelasi sens.
28
29. Anemometru mecanic cu cupe R.Fuess prezinta avantajul ca poate fi folosit pentru
determinarea vitezei medii a vantului dintr-un interval foarte mare de timp.
29
30. Anemometrul mecanic cu cupe R.D.G. Este contruit pe acelasi principu ca si
anemometrele anterioare.
30
31. Anemometrul mecanic cu morisca cu palete J.Richard
• Morisca formata din 8 palete trapezoidale
• Vergea usoara
• Ax orizontal
• Cerc lat de metal
• Linii de forta
• Contor
31
32. Anemometrul mecanic cu morisca cu palete URSS se deosebeste de celelalte anemometre
cu palete prin faptul ca are contorul fixat pe 2 vergele metalice in spatele moristii.
32
34. CATATERMOMETRUL
Face parte din categoria anemometrelor termice si este utilizat pentru determinarea vitezei curentilor
de aer cu intensitate foarte mica.
- este de fapt un termetru cu alcool ce se deosebeste de celelalte prin dimensiunile mult mai mari ale
rezervorului si ale tubului capilar
- scara termometrica este gravata direct pe tubul capilar si este cuprinsa intre limitele de 35 si 38°C.
- pentru determinari, termometrul se tine intr un vas cu apa calda pana cand coloana de alcool ajunge
la jumatatea cavitatii superioarea a tubului capilar
- se scoate din apa, se sterge cu hartie de filtru si se instaleaza pe un suport usor in aerul a carui
viteza de miscare urmeaza sa fie masurata.
- se cronometreaza timpul pana cand meniscul coloanei de alcool ajunge din dreptul diviziunii de 38°
la valoarea de 35°C
34
36. INSTRUMENTE INREGISTRATOARE PENTRU
VANT
Indiferent de tipul lor, toate aparatele inregistratoare sunt alcatuite din doua parti mari si
anume:
- partea receptoare pentru vant sau transmitatorul
- partea inregistratoare
Exista trei tipuri:
1. Aparate inregistratoare pentru viteza vantului
2. Aparate inregistratoare pentru directia vantului
3. Aparate inregistratoare pentru viteza si directia vantului
36
37. ANEMOGIRUETA TIP J. RICHARD
Se compune din trei parti mari si anume:
• Transmitatorul
• Inregistratorul
• Sursa de curent
Transmitatorrul este o morisca cu palete care se orienteaza perpendicular pe directia vantului.
37
39. ANEMOGRAFUL ELECTROMAGNETIC PAPILLON
Se bazeaza pe legile electromagnetismului si ale curentilor de insuctie si se compune
din transmitator, inregistratori si o sursa de curent
39
40. BIBLIOGRAFIE
• CIULACHE S, METEOROLOGIE, MANUAL PRACTIC, EDITURA UNIVERSITATII DIN
BUCURESTI, 1973, BUCURESTI
• TISCOVSCHI A A, DIACONU D C, METEOROLOGIE SI CLIMATOLOGIE – LUCRARI
PRACTICE, EDITURA UNIVERSALA, 2004, BUCURESTI
40
