meteo

1. Facultatea de Geografie
Specializarea: Geografie
Grupa:104
2014

2. “Radiometeria” este ramura
meteorologiei care studiază atât
identificarea fluxurilor de radiaţie care
se manifestă în atmosfera cât şi aspectele
ce ţin de cuantificarea (măsurarea)
acestora. În trecut denumirea acestei
ramuri era cea de “actinometrie”.

3. Radiaţia solară
directă

4. Radiaţia solară directă
Radiometrul
termoelectric RT-50
(Fig.2)
Actinometru
(instrument relativ)
Actinometru simetric tip
Michelson
Actinometru bimetalic AT-
50
Actinometru termoelectric
Savinov-Ianişevski
Pirheliometru
(instrument absolut)
Pirheliometru cu compensaţie
Pirheliometru cu compensaţie
electrică tip Angstrom (Fig.1)
Pirheliometru calorimetric
Michelson

5. Fig.1
Fig. 2

6. Radiaţia
solară
globală şi
difuză
Piranometrul
absolut
Angstrom
(Fig.3)
Piranometrul
relativ
Arago-Davy
(Fig.4)
Piranograful
cu lame
bimetalice
Robitsch
Piranometrul
termoelectric
Ianişevski
(Fig.5)

7. Fig.3
Fig.4Fig.5

8. Albedoul de
staţie
Ianişevski-
Bilov
Albedoul
portabil
Fotoelementul
cu seleniu
Radiaţia
reflectată şi
albedoul

9. Radiaţia solară directă, difuză, globală,
refelectată
Solarimetrul
Gorczynski

12. Principiul de
construcţie al
elementelor se
bazează pe o
serie de metode
printre care se
numără:
Metoda calorimetrică
este bazată pe efectul
de încălzire a unui corp
masiv cu suprafaţa
neagră supus acţiunii
unui flux radiativ
Metoda curentului de
apa se bazează pe
măsurarea diferenţelor
de temperatură a
receptorului staţionar
Metoda de
compensare a
efectului caloric se
bazează pe măsurarea
instensităţii radiante cu
ajutorul a două
receptoare identice
Metoda termometrică
se bazează pe creşterea
temperaturii unui
receptor, cu un regim
staţionar sub influenţa
radiaţiei solare

13. Legile pe care se bazează actinometria
1. Legea lui KIRCHOFF a studiat propagarea energiei radiante solare,
stabilind că orice corp fizic, a cărui temperatură absolută este mai mare de 00 K emite
radiaţii, dar în acelaşi timp şi absoarbe energie de la corpurile din jur. Astfel încât
raportul dintre capacitatea de emisie şi cea de absorbţie să rămână constantă, corpul
tinzând spre starea de echilibru relativ:
𝑙
𝑎
= K= 1 ~ 0,9 cal/ cm2 ∙ min
Orice corp fizic absoarbe şi emite radiaţie cu aceeaşi lungime de undă.
2. Legea lui STEPHAN-BOLTZMANN spune:
E= ϴT4 unde: E= capacitatea de emisie relativă radiantă a corpului
T= temperatura absorbită a acelui corp
3. Legea WIEN afirmă că lungimea de undă emisă de un anumit corp variază
invers proporţional cu temperatura acelui corp:
λmax ∙ T= 2884 λ= lungimea de undă emisă
În cazul Soarelui λmax este de 0,475 μ. Soarele emite unde scurte, Pământul emite undă
lungă, iar atmosfera radiaţii cu lungime de undă lungă mai mare decat cea a Pământului.

14. Instrument Tipul
instrumentului
Piesa receptoare
Pirheliometru cu compensaţie Instrument absolut 2 plăci de mangarin, subţiri, identice, înnegrite
aşezate alăturat
Pierheliometru cu compensaţie electrică
tip Angstrom
Instrument absolut 2 lamele identice de mangarin
Pirheliometru calorimetric Michelson Instrument absolut Un tub înnegrit în interior prin care circulă un
curent în apă
Actinometrul bimetalic tip Michelson Instrument relativ O lamă bimetalică
Actinometrul termoelectric AT-50 Instrument relativ
Actinometrul termoelectric Savinov-
Ianişevski
Instrument relativ
Radiometrul termoelectric RT-50 Un disc din argint
Piranometrul absolut Angstrom Instrument absolut 4 lamele subţiri din mangarin, 2 vopsite cu negru
de fum şi 2 vopsite cu alb de magneziu
Piranometrul relativ Arago-Davy Instrument relativ 2 termometre identice, unul acoperit cu negru de
fum, iar celălalt cu alb de magneziu
Piranograful cu lame bimetalice Robitsch Lamele bimetalice
Piranometrul termoelectric Ianisevski Termobaterie formată din lamele fine de şi
mangarin
Albedoul de staţie Ianisevski- Bilov Termobaterie Ianişevski
Fotoelementul cu seleniu 1 placuţă de fier
Solarimetrul Gorczynski Baterie termoelectrică din mai multe lamele

15. Determinarea
duratei strălucirii
soarelui
Heliograful tip
R.Fuess
Heliograful tip
Metra
Heliograful tip
URSS
Determinarea
efectului luminos
al radiaţiilor solare
Luxmetrul tip
P.U.-150
Luxmetrul
electronic Lux
21

16. Reguli de întreţinere a
aparatelor
Pentru obţinerea unor rezultate foarte bune în efectuarea
măsurătorilor,observatorii meteorologici trebuie sa respecte anumite reguli şi anume:
Accesul observatorilor pe platformă se face pe o portiţă, decupată pe latura
staţiei dinspre nord, iar deplasarea acestora pentru efectuarea observaţiilor are loc pe
poteci dinainte trasate; lăţimea lor este de 40 cm.
Accesul la instrumente se face:
-dinspre nord la adăposturile meteorologice şi la termometrele de sol;
-dinspre sud la heliograf
-pe cel mai scurt drum la celelalte instrumente şi aparate
Adăposturile meteorologice şi suporturile celorlalte aparate vor fi vopsite în
alb pentru a respinge radiaţiile solare şi supraîncălzirea lor.

17. Planul schematic al platformei meteorologice standard
1- girueta cu placă ușoară
2- girueta cu placă grea
3- chiciurometrul
4- adăpost psihometric
5- adăpost pentru aparate
inregistratoare
6- loc pentru adăpostul de
rezervă
7- pluviograful
8- pluviometrul Tretiakov
9- pluviometrul I.M.
10- heliograful
11- rigla pentru zăpadă
12- parcela cu sol dezgolit
de vegetație pentru
termometrele de sol de
suprafață și Savinov
13- parcela interbată
pentru instalarea
termometrelor cu tragere
verticală
14- glaciometrul

18. Adăpostul meteorologic se
prezintă ca o “cutie” de lemn, cu
pereţii laterali de forma unor
jaluzele înclinate la 45 de
grade, pentru ca aerul din
interiorul adăpostului să fie
ventilat. Adăpostul este vopsit
în alb, tocmai pentru a nu atrage
razele de soare, şi are acoperiş
dublu.
Acesta este amplasat pe un teren
acoperit cu vegetaţie, la distanţă
de clădiri sau alte surse de
căldură. Adăpostul are uşa
amplasată spre nord, iar
termometrele din adăpost au
rezervoarele la 2 metri deasupra
solului. Citirea informaţiilor se
face la staţiile meteo din oră în
oră.

19. Bibliografie:
Esenţial în meteorologie şi climatologie, Ciulache
Sterie, Ionac Nicoleta, 2007, Editura Universitară
Bucureşti
Lucrări de seminar, Ciulache Sterie, Facultatea de
Geografie
Radiaţia solară-Aspecte teoretice şi practice- C.
Oprea, Bucureşti 2005
Imagini: www.google.com
Video: www.youtube.com