SlideShare a Scribd company logo
1 of 13
Instrumente utilizate in
determinarea aerului si a vantului
Spataru Ionut
Grupa 114
Universitatea din Bucuresi
Facultatea de Geografie
Specializarea Cartografie
Cerinte:
Definitia temei practica
Unitati de masuta, scari si marimi aferente
Locul determinarii
Instrumente
Categorii,amplasament,citire si intretinere
Modul de citire ,centralizare si prezentarea datelor obtinute.
Definitia temei practice
 Aerul, denumit si atmosfera,
reprezinta patura aproape
transparenta de gaze si
particule in suspensie care
inconjoara Pamantul. Prin
proprietatile sale fizico-
chimice influenteaza
nemijlocit caracteristicile
mediului de la suprafata
planetei.
În meteorologie, prin vânt se
înțelege un fenomen fizic ce se
manifestă ca o circulație dirijată
de aer în atmosfera terestră
Cauza principală a formării
vântului este diferența presiunii
atmosferice între două regiuni.
Aerul cald fiind mai ușor se înalță
producându-se un minim de
presiune, locul lui va fi preluat de
masele de aer din zona rece, până
când se va egala diferența de
presiune dintre cele două regiuni.
Unitati de masura,scari si marimi aferente
 Aerul
Presiunea atmosferică reprezintă presiunea
exercitată de aerul din atmosferă asupra
scoarței terestre. Atmosfera, care înconjoară
globul pământesc, exercită o presiune
anumită asupra suprafeței pământului și
asupra tuturor oamenilor, animalelor și
obiectelor, care se află pe el.
În aceste condiții atmosfera apasă pe 1 cm²
de suprafață a pământului cu greutatea unei
mase de aproximativ 1 kg, mai exact de
1.033 g. La stațiile meteorologice se
folosește ca unitate de măsură a presiunii
atmosferice milibarul (mb). Un milibar =
0,750 mm Hg (mm coloană de mercur). O
atmosfera (atm) = 1,033 Kg pe 1 cm² =
1,013 bar (b) = 760 mm Hg . Un bar(b) =
1,019 Kg pe 1 cm² = 0,986 atmosfere (atm)
= 750 mm Hg .
 Vantul
Un nod este o unitate de măsură pentru
viteză având valoarea egală cu 1 milă
marină pe oră.
Echivalentul în Sistemul Internațional este
1 kt=1852 m / 3600 s≈0,5144 m/s
Echivalentul în kilometri pe oră este
1 kt=1,852 km/h
Nodul este o unitate de măsură utilizată
inițial în marină, preluată și de aviație, în
corelație cu utilizarea milei marine ca
unitate de măsură pentru .
Se utilizează adesea expresia eronată noduri
pe oră în loc de noduri. Deoarece nodul este
deja o unitate de măsură pentru viteză,
nodul pe oră ar fi o unitate de măsură pentru
accelerație
Locul determinarii
Barometrul cu mercur se instaleaza in biroul
statiei, intr-un loc ferit de trepidatii, de variatii
mari si rapide ale temperaturii si de razele solare
directe. Aceasta inseamna ca trebuie instalat
departe de usa, de sursa de caldura si de
fereastra.
Cutia se fixeaza pe unul din peretii biroului
statie, in asa fel incat rezervorul barometruil sa
se gaseaza la 70-75 de cm deasupra dusumelei
In locul cutiei barometrice poate fi folosit uun
dulapoior special cu geamuri,de asemenea fixat
in peretre
Dupa instalare, barometrul se pune in functiune
prin desurubarea cu numai 3-4 ganguri a
surubului de presiune, care permite astfel
patrunderea in rezervor a aerului atmosferic.
Instalarea si montarea barometrului se realizeaza
numai de catre delegatul laboratorului de
instrumente al I.M.H
Girueta cu paca usoara si
girueta cu placa grea sunt
aparatele cu care se masoara
intensitatea si directia vantului
Ele sunt amplasate pe prima
linie a platformei
meteorologice
Anemometrul este un
instrument de măsură cu
ajutorul căruia se măsoară, de
regulă, viteza vântului, dar și
viteza unui avion în zbor în
raport cu aerul.
Instrumente
Aparate pentru determinarea
presiuni atmosferice
Barometrul cu mercur
Barometrul metalic
Barograful, aparat inregistrator, cu diagrama
simpla, zilnic sau saptamanala ,pentru
presiune
Termohigrobarograful, cu diagrama pentru
mai multe elemente
Aparate pentru determinarea
directiei vitezei vantului.
Girueta cu placa grea,Pentru vanturile tari
Girueta cu placa usoara,pentru cele cu
viteze mici
Girueta de mana
Anemometrul de mana de mai multe
tipuri(cu cupe si palete), care reda viteza in
m/s in functie de numarul de rotatii (fiecare
rotatie pe un cadran de 36< este egal cu
IOOm/s) impartit in timpul consumat de
rafalele de vant.
Anemometrul si anemocinemograful, care
inscriu pe diagrame viteza vantului,
instalate in adapostul statiei.
Categorii amplasament citire si intretinere
Categorii
a. După scop şi destinaţie:
-meteorologice (normale, de minimă,
maximă, de minimă şi maximă);
- medicale;
- industriale;
-pentru întrebuinţări casnice etc.
b. După natura elementului sensibil:
- cu lichid (mercur, alcool etilic, toluen);
- metalice;
- manometrice;
- electrice (cu termoelemente, rezistenţă
electrică,
termistori).
a.Pentru directie si intensitate:
-girueta cu placa usoara;
-girueta cu placa grea;
-girueta de mana;
b. Pentru viteza vantului si viteza unui
avion in raport cu aerul:
-anemometru de mana;
-anemograful si anemocinemograful;
Intretinere
Spre deosebire de valorile de temperature carora
si le aplica numai corectia instrumental,
valoarilor de presiune li se aplica pe langa
corectia instumentala si alte trei corectii impuse
de faptul ca lungimea coloanei de mercur din
tubul barometric sufera variatii nu numai
datorita modificarilor presiunii atmosferice, ci
sic a urmare a schimbarii fortei gravitatiei si
temepraturii.
Corectia instrumental se aplica in scopul
eminarii erorilor provenite din cauza imperfectei
calibrari a tubului barometric si a erorilor comise
in diviziunea scarii. Pentru tereminarea ei e este
necesar sa se efectueze un sir de observatii
simultane la barometrul de verificat si la un
barometru etalon
Anemometru cu cupe, cel mai răspândit,
este compus din patru cupe emisferice
montate pe un ax, care acționează la cel mai
mic curent de aer. Prin înregistrarea
numărului de rotații într-un interval de timp
se poate calcula viteza medie a curentului
de aer (vântului).
În lipsa unui anemometru, pe mare, este
utilizată o scară empirică pentru evaluarea
vizuală a vitezei vântului, denumită Scara
Beaufort.
Un anemometru dotat cu mijloace de
înregistrare a rezultatelor citirilor se
numește anemograf.
Aparatul care arată direcția vântului, utilizat
de regulă împreună cu anemometrul, se
numește anemoscop.
Ramura aerodinamicii care măsoară viteza
gazelor în conducte, a aerului în atmosferă,
a unui avion în aer se numește anemometrie.
Pentru a putea folosi datele de la aparatele inregistratoare este necesara
descifrarea diagramelor . Aceasta presupune o serie de operatii succesive, comune
termogramelor,/igrogramelor si barogramelor care pot sintetizate astfel:
-stabilirea corectiilor de timp;
-citirea valorilor orare pe curbe cu precizie de 0,1 C la termograf, 1%la/igrograf si 0,1 mb la
barograf si notarea lor pe diagrama in dreptul fcarei ore, in partea de jos a diabramei.
-determinarea corectiilor pe baza valorilor de la intrumentele cu citiredirecta. Pentru aceasta
se noteaza indicatiile instrumentelor cu citiredirecta la cele patru termene climatologice si
anume indicatiiletermometrului uscat pe termograma, valoarea umezelii relative
pe/igrograma si presiunea atmosferica redusa la 0 C pe barograma; secalculeaza diferentele
dintre aceste valori si cele inregistrate pediagrama la aceleasi ore, rezultand astfel corectia.
6orectiile pot fi pozitive sau negative.
-repartitia corectiilor de la cele patru termene, pe ore, intre douatermene de observatii.
repartitia se face aplicand regulile deinterpelare liniara sau utilizand tabelele de corectie
e&istente la statii.
-stabilirea valorilor e&treme, carora lise aplica corectiile de la oreleintregi cele mai
apropiate.
Modul de citire ,centralizare si prezentarea
datelor obtinute
Bibliografie
-Sterie Ciulache(l973) Meteorologie, manual practic, Editura Universităţii din
Bucureşti
-Sterie Ciulache, Nicoleta Ionac, Esential in meteorologie si Climatologie
,editura Universitara Bucuresti
-Foi
-Wikipedia
-DocSlide

More Related Content

What's hot

2. determinarea actinometrica a intensitatii fluxurilor radiative din atmosferaf
2. determinarea actinometrica a intensitatii fluxurilor radiative din atmosferaf2. determinarea actinometrica a intensitatii fluxurilor radiative din atmosferaf
2. determinarea actinometrica a intensitatii fluxurilor radiative din atmosferaf
Adina Vătăjelu
 
Presiunea aerului și vântul
Presiunea aerului și vântulPresiunea aerului și vântul
Presiunea aerului și vântul
UBB Cluj
 
Sistemul solar
Sistemul solarSistemul solar
Sistemul solar
Dizzy Kidd
 
Mediul temperat oceanic 11 c
Mediul temperat oceanic 11 cMediul temperat oceanic 11 c
Mediul temperat oceanic 11 c
Prof de Geografie
 
Prezentare ANM - 2010
Prezentare ANM - 2010Prezentare ANM - 2010
Prezentare ANM - 2010
SC4CS
 
Roma proiect
Roma proiectRoma proiect
Roma proiect
silviu123
 
Proiect La Fizica
Proiect La FizicaProiect La Fizica
Proiect La Fizica
alexcurbet
 
Masele de aer. Fronturi atmosferice.
Masele de aer. Fronturi atmosferice.Masele de aer. Fronturi atmosferice.
Masele de aer. Fronturi atmosferice.
Dan Mulco
 
Tarmurile si articulatiile tarmurilor
Tarmurile si articulatiile tarmurilorTarmurile si articulatiile tarmurilor
Tarmurile si articulatiile tarmurilor
Diana Badescu
 

What's hot (20)

5.2. masurarea umezelii aerului
5.2. masurarea umezelii aerului5.2. masurarea umezelii aerului
5.2. masurarea umezelii aerului
 
Instrumente utilizate în determinarea temperaturii aerului și solului meteo...
Instrumente utilizate în determinarea temperaturii aerului și solului   meteo...Instrumente utilizate în determinarea temperaturii aerului și solului   meteo...
Instrumente utilizate în determinarea temperaturii aerului și solului meteo...
 
2. determinarea actinometrica a intensitatii fluxurilor radiative din atmosferaf
2. determinarea actinometrica a intensitatii fluxurilor radiative din atmosferaf2. determinarea actinometrica a intensitatii fluxurilor radiative din atmosferaf
2. determinarea actinometrica a intensitatii fluxurilor radiative din atmosferaf
 
Colectarea datelor meteorologice final!
Colectarea datelor meteorologice final!Colectarea datelor meteorologice final!
Colectarea datelor meteorologice final!
 
Temperatura aerului si precipitatiile
Temperatura aerului si precipitatiileTemperatura aerului si precipitatiile
Temperatura aerului si precipitatiile
 
Ramurile si importanta geografiei
Ramurile si importanta geografieiRamurile si importanta geografiei
Ramurile si importanta geografiei
 
Presiunea aerului și vântul
Presiunea aerului și vântulPresiunea aerului și vântul
Presiunea aerului și vântul
 
Factori ce influenteaza circuitul apei in natura
Factori ce influenteaza circuitul apei in naturaFactori ce influenteaza circuitul apei in natura
Factori ce influenteaza circuitul apei in natura
 
Sistemul solar
Sistemul solarSistemul solar
Sistemul solar
 
TYPES OF AIR MASS PRESENTATION.pptx
TYPES OF AIR MASS PRESENTATION.pptxTYPES OF AIR MASS PRESENTATION.pptx
TYPES OF AIR MASS PRESENTATION.pptx
 
Lunile anului in traditia populara
Lunile anului in traditia popularaLunile anului in traditia populara
Lunile anului in traditia populara
 
Mediul temperat oceanic 11 c
Mediul temperat oceanic 11 cMediul temperat oceanic 11 c
Mediul temperat oceanic 11 c
 
Trumpai apie astronomiją
Trumpai apie astronomijąTrumpai apie astronomiją
Trumpai apie astronomiją
 
Prezentare ANM - 2010
Prezentare ANM - 2010Prezentare ANM - 2010
Prezentare ANM - 2010
 
Roma proiect
Roma proiectRoma proiect
Roma proiect
 
Proiect La Fizica
Proiect La FizicaProiect La Fizica
Proiect La Fizica
 
Astronomical Coordinate System
Astronomical Coordinate SystemAstronomical Coordinate System
Astronomical Coordinate System
 
Masele de aer. Fronturi atmosferice.
Masele de aer. Fronturi atmosferice.Masele de aer. Fronturi atmosferice.
Masele de aer. Fronturi atmosferice.
 
Tarmurile si articulatiile tarmurilor
Tarmurile si articulatiile tarmurilorTarmurile si articulatiile tarmurilor
Tarmurile si articulatiile tarmurilor
 
Tipuri de climate
Tipuri de climateTipuri de climate
Tipuri de climate
 

Similar to Meteorologie (8)

Stația meteo
Stația meteoStația meteo
Stația meteo
 
Stația meteo
Stația meteoStația meteo
Stația meteo
 
Meteorologia.
Meteorologia.Meteorologia.
Meteorologia.
 
Proiect 4 meteo
Proiect 4 meteoProiect 4 meteo
Proiect 4 meteo
 
Referat 2
Referat 2Referat 2
Referat 2
 
proiect fizica.pdf
proiect fizica.pdfproiect fizica.pdf
proiect fizica.pdf
 
Tubulatura de ventilatie
Tubulatura de ventilatieTubulatura de ventilatie
Tubulatura de ventilatie
 
Asamblare statie meteo
Asamblare statie meteoAsamblare statie meteo
Asamblare statie meteo
 

Meteorologie

  • 1. Instrumente utilizate in determinarea aerului si a vantului Spataru Ionut Grupa 114 Universitatea din Bucuresi Facultatea de Geografie Specializarea Cartografie
  • 2. Cerinte: Definitia temei practica Unitati de masuta, scari si marimi aferente Locul determinarii Instrumente Categorii,amplasament,citire si intretinere Modul de citire ,centralizare si prezentarea datelor obtinute.
  • 3. Definitia temei practice  Aerul, denumit si atmosfera, reprezinta patura aproape transparenta de gaze si particule in suspensie care inconjoara Pamantul. Prin proprietatile sale fizico- chimice influenteaza nemijlocit caracteristicile mediului de la suprafata planetei. În meteorologie, prin vânt se înțelege un fenomen fizic ce se manifestă ca o circulație dirijată de aer în atmosfera terestră Cauza principală a formării vântului este diferența presiunii atmosferice între două regiuni. Aerul cald fiind mai ușor se înalță producându-se un minim de presiune, locul lui va fi preluat de masele de aer din zona rece, până când se va egala diferența de presiune dintre cele două regiuni.
  • 4. Unitati de masura,scari si marimi aferente  Aerul Presiunea atmosferică reprezintă presiunea exercitată de aerul din atmosferă asupra scoarței terestre. Atmosfera, care înconjoară globul pământesc, exercită o presiune anumită asupra suprafeței pământului și asupra tuturor oamenilor, animalelor și obiectelor, care se află pe el. În aceste condiții atmosfera apasă pe 1 cm² de suprafață a pământului cu greutatea unei mase de aproximativ 1 kg, mai exact de 1.033 g. La stațiile meteorologice se folosește ca unitate de măsură a presiunii atmosferice milibarul (mb). Un milibar = 0,750 mm Hg (mm coloană de mercur). O atmosfera (atm) = 1,033 Kg pe 1 cm² = 1,013 bar (b) = 760 mm Hg . Un bar(b) = 1,019 Kg pe 1 cm² = 0,986 atmosfere (atm) = 750 mm Hg .  Vantul Un nod este o unitate de măsură pentru viteză având valoarea egală cu 1 milă marină pe oră. Echivalentul în Sistemul Internațional este 1 kt=1852 m / 3600 s≈0,5144 m/s Echivalentul în kilometri pe oră este 1 kt=1,852 km/h Nodul este o unitate de măsură utilizată inițial în marină, preluată și de aviație, în corelație cu utilizarea milei marine ca unitate de măsură pentru . Se utilizează adesea expresia eronată noduri pe oră în loc de noduri. Deoarece nodul este deja o unitate de măsură pentru viteză, nodul pe oră ar fi o unitate de măsură pentru accelerație
  • 5. Locul determinarii Barometrul cu mercur se instaleaza in biroul statiei, intr-un loc ferit de trepidatii, de variatii mari si rapide ale temperaturii si de razele solare directe. Aceasta inseamna ca trebuie instalat departe de usa, de sursa de caldura si de fereastra. Cutia se fixeaza pe unul din peretii biroului statie, in asa fel incat rezervorul barometruil sa se gaseaza la 70-75 de cm deasupra dusumelei In locul cutiei barometrice poate fi folosit uun dulapoior special cu geamuri,de asemenea fixat in peretre Dupa instalare, barometrul se pune in functiune prin desurubarea cu numai 3-4 ganguri a surubului de presiune, care permite astfel patrunderea in rezervor a aerului atmosferic. Instalarea si montarea barometrului se realizeaza numai de catre delegatul laboratorului de instrumente al I.M.H
  • 6. Girueta cu paca usoara si girueta cu placa grea sunt aparatele cu care se masoara intensitatea si directia vantului Ele sunt amplasate pe prima linie a platformei meteorologice Anemometrul este un instrument de măsură cu ajutorul căruia se măsoară, de regulă, viteza vântului, dar și viteza unui avion în zbor în raport cu aerul.
  • 7. Instrumente Aparate pentru determinarea presiuni atmosferice Barometrul cu mercur Barometrul metalic Barograful, aparat inregistrator, cu diagrama simpla, zilnic sau saptamanala ,pentru presiune Termohigrobarograful, cu diagrama pentru mai multe elemente Aparate pentru determinarea directiei vitezei vantului. Girueta cu placa grea,Pentru vanturile tari Girueta cu placa usoara,pentru cele cu viteze mici Girueta de mana Anemometrul de mana de mai multe tipuri(cu cupe si palete), care reda viteza in m/s in functie de numarul de rotatii (fiecare rotatie pe un cadran de 36< este egal cu IOOm/s) impartit in timpul consumat de rafalele de vant. Anemometrul si anemocinemograful, care inscriu pe diagrame viteza vantului, instalate in adapostul statiei.
  • 8.
  • 9.
  • 10. Categorii amplasament citire si intretinere Categorii a. După scop şi destinaţie: -meteorologice (normale, de minimă, maximă, de minimă şi maximă); - medicale; - industriale; -pentru întrebuinţări casnice etc. b. După natura elementului sensibil: - cu lichid (mercur, alcool etilic, toluen); - metalice; - manometrice; - electrice (cu termoelemente, rezistenţă electrică, termistori). a.Pentru directie si intensitate: -girueta cu placa usoara; -girueta cu placa grea; -girueta de mana; b. Pentru viteza vantului si viteza unui avion in raport cu aerul: -anemometru de mana; -anemograful si anemocinemograful;
  • 11. Intretinere Spre deosebire de valorile de temperature carora si le aplica numai corectia instrumental, valoarilor de presiune li se aplica pe langa corectia instumentala si alte trei corectii impuse de faptul ca lungimea coloanei de mercur din tubul barometric sufera variatii nu numai datorita modificarilor presiunii atmosferice, ci sic a urmare a schimbarii fortei gravitatiei si temepraturii. Corectia instrumental se aplica in scopul eminarii erorilor provenite din cauza imperfectei calibrari a tubului barometric si a erorilor comise in diviziunea scarii. Pentru tereminarea ei e este necesar sa se efectueze un sir de observatii simultane la barometrul de verificat si la un barometru etalon Anemometru cu cupe, cel mai răspândit, este compus din patru cupe emisferice montate pe un ax, care acționează la cel mai mic curent de aer. Prin înregistrarea numărului de rotații într-un interval de timp se poate calcula viteza medie a curentului de aer (vântului). În lipsa unui anemometru, pe mare, este utilizată o scară empirică pentru evaluarea vizuală a vitezei vântului, denumită Scara Beaufort. Un anemometru dotat cu mijloace de înregistrare a rezultatelor citirilor se numește anemograf. Aparatul care arată direcția vântului, utilizat de regulă împreună cu anemometrul, se numește anemoscop. Ramura aerodinamicii care măsoară viteza gazelor în conducte, a aerului în atmosferă, a unui avion în aer se numește anemometrie.
  • 12. Pentru a putea folosi datele de la aparatele inregistratoare este necesara descifrarea diagramelor . Aceasta presupune o serie de operatii succesive, comune termogramelor,/igrogramelor si barogramelor care pot sintetizate astfel: -stabilirea corectiilor de timp; -citirea valorilor orare pe curbe cu precizie de 0,1 C la termograf, 1%la/igrograf si 0,1 mb la barograf si notarea lor pe diagrama in dreptul fcarei ore, in partea de jos a diabramei. -determinarea corectiilor pe baza valorilor de la intrumentele cu citiredirecta. Pentru aceasta se noteaza indicatiile instrumentelor cu citiredirecta la cele patru termene climatologice si anume indicatiiletermometrului uscat pe termograma, valoarea umezelii relative pe/igrograma si presiunea atmosferica redusa la 0 C pe barograma; secalculeaza diferentele dintre aceste valori si cele inregistrate pediagrama la aceleasi ore, rezultand astfel corectia. 6orectiile pot fi pozitive sau negative. -repartitia corectiilor de la cele patru termene, pe ore, intre douatermene de observatii. repartitia se face aplicand regulile deinterpelare liniara sau utilizand tabelele de corectie e&istente la statii. -stabilirea valorilor e&treme, carora lise aplica corectiile de la oreleintregi cele mai apropiate. Modul de citire ,centralizare si prezentarea datelor obtinute
  • 13. Bibliografie -Sterie Ciulache(l973) Meteorologie, manual practic, Editura Universităţii din Bucureşti -Sterie Ciulache, Nicoleta Ionac, Esential in meteorologie si Climatologie ,editura Universitara Bucuresti -Foi -Wikipedia -DocSlide