Poemul dramatic Faust de Goethe este una din operele cele, mai reprezentative ale epocii care a pregătit prăbuşirea feudalităţii şi absolutismului, a trăit marea revoluţie din Franţa şi a văzut, limpezindu-se din încercările acelui timp, zorile unei lumi în care se lămureşte un alt sens al existenţei omeneşti, adică a epocii întinse peste ultimele decenii ale veacului al XVIII-lea şi peste cele dinţii ale secolului următor, întocmai ca Orestia lui Eschil, ca Divina Comedie & lui Dante sau ca dramele lui Shakespeare, opere deopotrivă ale unei mari răscruci, când crugul lumii se
întoarce şi înţelesuri noi se încheagă, Faust al lui Goethe concentrează în sine experienţele cruciale şi concluziile unei perioade din istoria lumii.
Faust este drama unui învăţat din epoca reformei lui Luther, căruia ştiinţa vremii nemaifiindu-i îndestulătoare, încearcă practicile zadarnice ale magiei şi încheie, în cele din urmă, un pact cu spiritul răului, cu Mefistofel, legându-se cu preţul sufletului său pentru a obţine fericirea ca voluptate, ştiinţă şi putere. Faust este deci un rebel împotriva ordinii morale existente. Tema este străveche şi trebuie urmărită, pentru a o înţelege în întruparea dată de Goethe, de-a lungul întregului
trecut al omenirii.
Schweizer, Andreas - Itinerarul sufletului in tinuturile tainiceGeorge Cazan
Schweizer, Andreas - Itinerarul sufletului in tinuturile tainice
https://neculaifantanaru.com/calitatile-unui-lider.html
https://neculaifantanaru.com/en/qualities-of-a-leader.html
„Aparatul lui Uriel” de la Sarmisegetusa era mai mobil, cu elemente din lemn
Christopher Knight si Robert Lomas au respectat exact indicatiile din „Cartea astrilor cerestri” a patriarhului antediluvian Enoh.
Karyn Maria Taulescu
Poemul dramatic Faust de Goethe este una din operele cele, mai reprezentative ale epocii care a pregătit prăbuşirea feudalităţii şi absolutismului, a trăit marea revoluţie din Franţa şi a văzut, limpezindu-se din încercările acelui timp, zorile unei lumi în care se lămureşte un alt sens al existenţei omeneşti, adică a epocii întinse peste ultimele decenii ale veacului al XVIII-lea şi peste cele dinţii ale secolului următor, întocmai ca Orestia lui Eschil, ca Divina Comedie & lui Dante sau ca dramele lui Shakespeare, opere deopotrivă ale unei mari răscruci, când crugul lumii se
întoarce şi înţelesuri noi se încheagă, Faust al lui Goethe concentrează în sine experienţele cruciale şi concluziile unei perioade din istoria lumii.
Faust este drama unui învăţat din epoca reformei lui Luther, căruia ştiinţa vremii nemaifiindu-i îndestulătoare, încearcă practicile zadarnice ale magiei şi încheie, în cele din urmă, un pact cu spiritul răului, cu Mefistofel, legându-se cu preţul sufletului său pentru a obţine fericirea ca voluptate, ştiinţă şi putere. Faust este deci un rebel împotriva ordinii morale existente. Tema este străveche şi trebuie urmărită, pentru a o înţelege în întruparea dată de Goethe, de-a lungul întregului
trecut al omenirii.
Schweizer, Andreas - Itinerarul sufletului in tinuturile tainiceGeorge Cazan
Schweizer, Andreas - Itinerarul sufletului in tinuturile tainice
https://neculaifantanaru.com/calitatile-unui-lider.html
https://neculaifantanaru.com/en/qualities-of-a-leader.html
„Aparatul lui Uriel” de la Sarmisegetusa era mai mobil, cu elemente din lemn
Christopher Knight si Robert Lomas au respectat exact indicatiile din „Cartea astrilor cerestri” a patriarhului antediluvian Enoh.
Karyn Maria Taulescu
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieruinachirilov
Proiect “Educație online fără hotare” 2023 - 2024,
implementat de Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a municipiului Chișinău în cadrul Proiectului “Educație online”
Poveștile pentru copii au un rol complex și benefic în dezvoltarea lor, le vor oferi nu doar divertisment, ci și oportunități de învățare și creștere personală.
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”DusikaLevinta1
Colaborarea la nivel transfrontalier prin împărtășirea opiniilor, practicilor, metodelor și strategiilor de lucru cu cadrele didactice Republica Moldova și România pentru îmbunătățirea procesului educațional cu finalități comune.
OBIECTIVE Contribuirea la dezvoltarea unei educații de calitate;
Încurajarea formării continue a cadrelor didactice și manageriale;
Facilitarea accesului transfrontalier la resurse educative;
Promovarea dimensiunii interculturale a educației;
Încurajarea inovărilor în elaborarea materialelor didactice;
Utilizarea noilor tehnologii în educație.
Proiect transfrontalier„Povestea are fir bogat”..AngelaButnaru1
Copiii învață din povești cât de mult contează bunătatea, empatia și prietenia, dându-le ocazia să facă diferența între comportamentele pozitive și cele negative.
Raport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin Nadejda
Scripcariu adina gabriela, anul iii, opc, grupa 2
1. Universitatea din București Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Timpul în mitologie
Student: Scripcariu Adina Gabriela Profesor coordonator: Matei Ștefania
Anul III, OPC, Grupa II
2. 2
Unele din aspectele cele mai evidente ale modernității sunt lipsa constantă de timp a
oamenilor și graba acestora. Încă de până să ne culcăm ne punem ceasul să sune, limitându-ne
somnul pentru a putea câștiga câteva minute în plus. Și de când ne trezim dimineața toate
activitățile noastre sunt dominate de trecerea timpului, pe care îl măsurăm până în cele mai
mici unități. Dar, deși importanța timpului este asociată cu perioada modernă, ea a influențat
omenirea din cele mai vechi timpuri. Oamenii din societățile agrare depindeau de anotimpuri
pentru a-și îngriji recolta, a-și crește animalele și a se adăposti de urgiile naturii. Astfel, nu
este de mirare că timpul a intrat în legendele și tradițiile oamenilor sub diferite forme,
indiferent de cultura și perioada din care făceau parte.
Unele din conceptele ce studiază timpul în legătură cu religia, mitologia și tradiția sunt
conceptele de "timp sacru" și de "timp profan". Conceptul de timp sacru este folosit special
pentru a analiza timpul legendelor, tradițiilor și sarbătorilor religioase, în timp ce timpul
profan desemnează timpul folosit de oameni în viața de zi cu zi. Unul din aspectele timpului
sacru sunt simbolurile, analogiile și metaforele folosite în legende1. În acest eseu am vrut să
observ cateva simboluri referitoare la timp din mitologia greacă și cea nordică.
Unul dintre cele mai des întâlnite simboluri este cifra 9. De exemplu, în mitologia greacă,
zeița Leto s-a chinuit timp de 9 zile și nouă nopți pentru a-i naște pe gemenii Artemis și
Apollo2. Tot în mitologia greacă, zeița recoltei, Demeter și-a căutat fiica Persephone timp de 9
zile și 9 nopți, și după ce a văzut că nu o poate găsi, a amenințat că va aduce iarnă veșnică pe
tot pământul până când o va vedea din nou3. De asemenea, potopul provocat de Zeus pentru a-
i pedepsi pe oameni a durat tot 9 zile și 9 nopți4. În mitologia nordică, tot atât a stat și Odin
spânzurat de copacul Yggdrasil, ce ține toate lumile (tot în număr de 9) pe ramurile sale,
pentru a dobândi înțelepciune5.
O altă perioadă des întâlnită este de un an sau o zi. Un an l-a ținut vrăjitoarea Circe pe Ulise
pe insula Aeaea, în timp ce i-a transformat pe tovarășii lui în porci6. În muncile lui Hercule
apare de câteva ori cifra 1. De exemplu, un an i-a trebuit lui Hercule pentru a prinde căpriorul
1 WilliamWatts Miller,Durkeimian Time, Time Society, nr. 9 (2000):pag. 7, DOI:
10.1177/0961463X000090010001
2 Ana Balaci,Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag.58
3 Ana Balaci,Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag. 121-122
4 Ana Balaci,Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag. 124
5 Elena-Maria Morogan, Mitologia nordică, Editura Enciclopedică,București,1992,pag. 16
6 Ana Balaci,Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag.102
3. 3
zeiței Artemis (a patra muncă), și într-o zi a reușit să curețe grajdurile lui Augias (a cincea
muncă)7.
De asemenea, nimfa cântecului, Canens, a murit de oboseală după ce și-a căutat neîntrerupt
soțul timp de 6 zile și 6 nopți8, iar Persephone, în urma căsătoriei cu zeul morții - Hades, va
sta 6 luni pe pământ și 6 în împărăția acestuia; astfel au luat naștere anotimpurile in mitologia
greacă9. Nimfa Calypso il ține pe Ulise în insula Ogygia timp de 7 ani10, și tot după 7 ani
Oreste își ucide mama pentru a răzbuna moartea tatălui său, Agamemnon11. Războiul dintre
zeii olimpieni și titani a durat 10 ani12, ca și războiul dintre greci și troieni13.
Alte legende care se folosesc de timp sunt legenda vacii Audhulma din mitologia nordică
care a lins un bloc de gheață timp de 3 zile și a creat primul zeu pe nume Bure14. Timp de 8
ani au călătorit pe mare Elena și Paris pentru a ajunge în Troia15; fuga de la soțul ei Menelau
declanșând războiul troian. Datorită acestui război, Penelope a trebuit să-l aștepte pe Ulise să
se întoarcă acasă timp de 20 de ani16.
În concluzie, timpul a fost folosit de oameni în legende și tradiții de-a lungul istoriei lor.
Scopul acestor detalii a fost ori pentru a da o anumită simbolistică poveștilor (de exemplu
războiul troian a durat cât războiul zeilor cu titanii, numărul 3 reprezintă perfecțiunea, 7
omenirea etc.17), sau pentru a accentua și exagera unele trăsături de caracter (de exemplu
legenda Penelopei).
7 Ana Balaci,Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag.180-190
8 Ana Balaci,Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag.89
9 Ana Balaci,Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag. 121-122
10 Ana Balaci, Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag. 88
11 Ana Balaci, Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag. 104
12 Ana Balaci, Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag. 110
13 Ana Balaci, Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag. 273-276
14 Elena-Maria Morogan,Mitologia nordică,Editura Enciclopedică,București,1992,pag.8
15 Ana Balaci, Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag.175
16 Ana Balaci, Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag.301
17 Irene Claver, Cartea cărților de superstiții, Editura Curtea Veche, București,2012, pag. 92-93
4. 4
Bibliografie:
Articole:
- William Watts Miller, Durkeimian Time, Time Society, nr. 9 (2000): pag. 7, DOI:
10.1177/0961463X000090010001
Cărți:
- Ana Balaci, Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a, Editura Științifică, București,
1969
- Elena-Maria Morogan, Mitologia nordică, Editura Enciclopedică, București, 1992
- Irene Claver, Cartea cărților de superstiții, Editura Curtea Veche, București, 2012