3. ŞCOALA NR. 3 “NANU MUSCEL”
In colaborare cu :
Biblioteca municipală ION BARBU Asociatia ADULŢII,SPRIJINUL COPIILOR
Revista COPIII, FLORILE VIEȚII
publică: creații ale elevilor-
poezii, proză; documentare; din
lumeaanimalelor;curiozități,
divertisment,,desene;picturi.
CÂMPULUNG
2010
3
4. COORDONATOR: CUPRIN
PROF. LUMINIŢA DAVID
COLECTIVUL DE REDACIE:
PROF. Argentina Dobrescu
PROF.Steluţa Popescu
Prof. Andreea David
ELEVII: A VENIT
Gheldiu Bianca, cls.aVI-aD DIN
TOAMNA
Izbăşoiu Marius ,cls.aVII-aF CREATIIL
Vişoiu Andreea, cls.aVII-aF E
Micu Ramona, cls.aVII-a F ELVILOR
Lepşa Nicoleta , cls.aVIII-aB
Smadea Adela ;cls.aVIII-aB
Mazilu Andreea ;cls.aVIII-aC
GLUME
SCOLARES
ZIUA
COLABORATORI MĂ RII
BIBLIOTECA MUNICIPALĂ: NEGRE
PREOT:Ştefan ŞTEFANESCU
Cătălin BOBOC
ADULŢII,SPRIJINUL COPIILOR
(asociaţia nonguvernamentală) CURIOZITA
TI ALE
BLACK
SEA. WE
CORECTURA:
LOVE
IONELA BOBOC HER!
TEHNOREDACTARE: DIVERSE
CĂTĂLIN BOBOC
LUMINIŢA DAVID DIN LUMEA
CĂRŢILOR…
ISSN 2068 - 2328
4
5. EMOŢIE DE TOAMNĂ
Nichita Stănescu
TOAMNA
A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva, George Bacovia
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.
Mă tem ca n-am să te mai vad, uneori,
ca or să-mi creasca aripi ascutite pana la nori,
ca ai să te ascunzi intr-un ochi strain, Rasuna din margini de targ
si el o să se-nchida cu o frunza de pelin. Un bangat puternic de arma;
Si-atunci mă apropii de pietre si tac, E toamna... metalic s-aud
iau cuvintele si le-nec în mare. Gornistii, in fund, la cazarma.
Suier luna si o rasar si o prefac
intr-o dragoste mare.
S-aude si-un clopot de scoala,
E vant, si-i pustiu, dimineata;
Hartii si cu frunze, de-a valma,
AMURGUL Fac roata-n varteje, pe-o piata.
Vasile Voiculescu
Cerescul ghem de aur intreaga lui urzeala
Si-a depanat-o-n fire de foc stralucitoare.. Se uita in zari catedrala,
Cu turnu-i sever si trufas;
Ajuns la pragul zarii gol,fara de beteala, Gradina orasului plange,
Si-arunca frunzisu-n oras.
Rostogolit din ceruri, apune pe ponoare.
Strangandu-si friguroase foitele marunte, Si vine,ca-n vremi de demult,
Din margini, un bucium de-alarma,
Se-nchide-ncet trifoiul si floare de tintaur. E toamna... metalic s-aud
Gornistii, in fund, la cazarma
Amurgu-n mars despoaie colinele de aur.
Din sesurile pure urcand grabit spre munte,.
5
6. TOAMNĂ RUGINIE Zâna cea mai
bogată,plină de veşminte
multicolore,de miresme
ANDREEA MAZILU
şi nuanţe deosebite ne
Clasa a VIII-a C
oferă cele mai frumoase
peisaje ,dar şi cele mai
Zilele de octombrie vin să ne mângâie
plăcute gusturi.
sufletul cu imagini mirifice,în culori tari.Tonuri
de roşu arămiu ,galben şi maro domină nuanţe
Zâna cea mai bogată,plină de veşminte
suave de verde ceabia se mai zăresc în
multicolore,de miresme şi nuanţe deosebite ne
nesfîrşitele păduri.
oferă cele mai frumoase peisaje ,dar şi cele mai
Toamna soseşce cu alaiul unei zâne a
plăcute gusturi.
recoletelor ,supunând florile din grădina bunicii
să se inchine,precum nişte soldaţi învinşi în TOAMNA
războiul anotimpurilor.
Luna brumărelului alungă şi păsările VLAJOAGĂ GABRIELA
călătoare ,care încep să plutească lin în infinitul Clasa a VIII-a C
albastru al cerului.Frunzele bătrânului castan se
aştern cu bogăţie pe pământ ,începându-i E TOAMNĂ.Peisajul pare un joc de
somnul etern.Recolta toamnei e stropită de culori al unui pictor celebru
truda tăranului şi de stropii reci ai primei ploi Covorul de frunze uscate răspândeşte
mocăneşti. tristeţe pe aleile pustii.Copacii plâng cu lacrimi
Fructele parfumate,legumele de aramă ce picură una câte una pe câmpul
multicoplore încălzesc privirea trist.
tuturor ,iar mustul viilor În aer toamnă pluteste împrăştiind
incărcate nu mai conteneşte să mirosul merelor,perelor,gutuilor ,dar şi pe cel al
curgă. roşiilor şi ardeilor graşi de soarele verii.
TOAMNA dă florilor de tufănică
Grânele din hambare nuanţate în culoarea ei preferatăCerul e trist şi plumburiu
galben ne amintesc de căldura dogoritoare a pentru că norii groşi ca o mantie de fum vor să
verii. se reverse cu repeziciune spre pământ.
Razele soarelui sunt din ce în ce mai În curând ,spre bucuria copiilor,
palide,norii acoperind întregul cer. Bruma cade iarna cu cojoaca ei de promoroacă va bate la
peste firele amorţite ale ierbii ,iar vântul adie uşă .
încetişor precum suflarea blândă a unui prunc.
BASMUL TOAMNEI
6
7. fiindcă întreaga natură se stinge pregătindu-se
de iarnă.Atunci ea ne va părăsi în calaşca sa de
GHERGHEL ANA
alamă urmată de un alai de frunze
Clasa a VIII-a C
moarte,făcându-i loc pe pământ prietenei sale
Făt-Frumos cel plin de sine a ajuns
de gheaţă,iarna cea crudă şi fără milă.
miraculos alunecînd de pe un nor în faţa unui
palat împodobit cu cristale şi diamante .Curios
din fire,flăcăul înaintă cu paşi hotărâţi
încercând să-şi obişnuiască ochii cu strălucirea TOAMNA
puternică a peisajului.Pereţii erau acoperiţi cu
satin de culoarea aurului. Un dulap imens
împărăţea în sala tronului. Tânărul se apropie
sfios şi…încet-încetişor deschise uşile. Clasa a VIII-a C
O lume de vis şi basm se deschidea Este o după-amiază mângâiată de
înaintea lui. Într-un luminiş razele sfioase ale vântul slab de toamnă. Poteca plină de frunze
soarelui palid mângâiau o căprioară şi puiul ei căzute din copacii rămaşi acum dezbrăcaţi e
ce se aventurau prin multitudinea de frunze tristă şi pustie.Stratul gros al frunzelor galben-
uscate.Covorul multicolor te uimea prin maronii a reuşit să mărginească cărarea.
nuanţele de roşu-cărămiziu.Copacii păreau fără Singurii amici care i-au mai rămas
vlagă.Soarele era obosit . Păsările erau grăbite pădurii sunt vântul şi frigul.Râul şi-a păstrat
şi stoluri - stoluri zburau spre zări.În lumea încă limpezimea şi sursură uşor.
aceasta alergată de probleme ,la un moment dat Ploaia pălmuieşte cu fiecare picătură
ochii unui lup fioros sticleau lacom într-un colţ copacii şi vântul ridică frunzele ude de la
al pădurii. pământ . Totul e fără vlagă.E tist….
Un urlet se auzi şi….Făt-Frumos se trezi
din coşmarul pe care - l avusese. PARCUL
E toamnă …frumoasă toamnă în pădurea
plină de pericole. TOAMNEI
STROE MĂDĂLINA
REGINA EMOŢIILOR Clasa a VIII-a C
Stau pe o bancă în parc şi privesc
Mazilu ANDREEA
cum cad frunzele.O ploaie măruntă şi rece
Clasa a VIII-a C
picură molcom peste copacii din jur.Le privesc
A sosit toamna. Ca în fiecare an,
cum sunt dirijate de bătaia regulată a
toamna aduce emoţia începerii anului
vântului.Atunci se desprind cu un suspin uşor
şcolar.Păsările călătoare trec cu graţie pe
deasupra celor mici care se îndreaptă către de la locul lor ,se rotesc de câteva ori prin aer
şcoală.Roadele pomilor sunt culese ,după ce o ,apoi cad peste mormântul celorlalte.Peste
vară întreagă s-au răsfăţat armonios sub câteva clipe se aşterne o linişte apăsătoare
mângâierea caldă a soarelui.Frunzele capătă un ,până când o nouă adiere a vântului anunţă
veşmânt de alamă şi încep să danseze pe o căderea altei frunze. Copacii au îmbrăcat o
melodioasă adiere de vânt.Vrăjite de cântul haină aurie ,nucii şi castanii au straie galben-
toamnei, uşor-uşor se leagănă până când se cafenii ,iar ştejarii au preferat culoarea
sting îmbrăcând pământul cu un covor foşnitor. brună.Aşa îşi petrec frunzele ultimele zile de
Soarele şi-a pierdut strălucirea şi acum viaţă:fiecare mai gătită şi mai colorată.Au
se ascunde într-o plapumă cenuşie de nori. totuşi o speranţă. Cad pline de mândrie
Toamna este un anotimp frumos şi pentru că la primăvară vor reînvia şi o
bogat în roade gustoase ,dar şi un anotimp crud
nouă culoare le va ÎNVIORA.
TOAMNĂ AURO-MARONIE
7
8. Razele îşi timit suliţele de foc mai
MIHAI CARMEN blânde decât în timpul verii asupra întregii
Clasa a VIII-a C naturi.O parte din ele merg să arămească
O adiere uşoară anunţă sosirea codrii,îmbrăcându-i într-o mantie de frunze
toamnei.Razele soarelui sunt din ce in ce mai galben – arămii.
palide.Marea de verdeaţă se Altele merg să pârguiască roadele
îngălbeneşte.Florile se apleacă obosite de toamnei ,să le umple miezul dulce de zahărul ca
trecerea vremii ,frunzele arămii se leagănă în mierea şi să umple natura de aroma gutuiei
vânt ca nişte bărcuţe pe apă. pufoase.
Peste coroanele copacilor ,păsările Altele ne încălzesc pe noi,dar
îşi iau rămas bun de la natură îndreptându-se puterea lor ne face să regretăm zilelele
spre albastrul cerului unde se pierd în căduroase de vară.Natura se îmbracă în tonuri
zare.Frunzele şi ramurile de culaorea calde, pastelate de la maroniu la roşu.
monedelor de aur par o comoară Toamna,doamna imprevizibilă,
nepreţuită.Grădinile şi câmpiile au rămas fără aduce când nu te aştepţi, ploaia rece şi
verdeaţă ,vălul de brumă împodobind acun interminabilă, bruma argintie ce o aruncă ca pe
ţinutele. un voal peste toată intinderea ,chiciura care
Totul rugineşte,dar ţepii brazilor face mustăţi albe şi ţepoase copacilor.Ea aduce
rezistă acestor chinuri.Vietăţile pădurii se vânturi,zloată,guturai.
grăbesc să-şi adune provizii pentru iarna
nemiloasă. Şi totuşi…
O blană ţăranii aşteaptă cu
roşcată adună plăcere timpul când să
ghinde sărind din umple hambarele cu
creangă în ştiuleţi cu boabe aurii,cu
creangă.Iepuraşul mere ca focul,cu butoaie
cu urechile ciulite în care vinul clocoteşte
şi cu blana de cu zgomot.
culareapămăntului ”Toamna se numără bobocii”
fuge speriat după spune poporul, pentru că toamna este anotimpul
copaci. maturităţii pentru toată Terra.
Dar oamenii?Ce fac ei? În ogoare,livezi si
grădini munca e în toi.Se strâng
recoltele.Porumbul auriu abia aşteaptă să fie
cules.Fructele şi legumele frumos colorate
deschid apetitul tuturor.Copiii se grăbesc pe
străzi.Sunetul clopoţelului aminteşte tuturor că
şcoala a venit. Soarele a încetat să mai
încălzească cu putere.
Natura se îndreaptă cu
repeziciune spre zilele
când fluturi argintii vor
pluti prin aerul îngheţat.
TOAMNA
CURIŞOIU ANDREEA
Clasa a VIII-a C
8
9. Văzându-l cu nasul zgâriat , învăţătoarea l-a
- Ionel, ţi-ai însuşit tabla înmulţirii? întrebat :
- Nu pot, doamna învăţătoare! Tata mi-a spus - Ce s-a întâmplat cu tine , Nicuşor ?
să nu-mi însuşesc ce nu-mi aparţine. - M-am muşcat , doamna învaţătoare .
- Năstruşnic mai eşti , copile !
- Cum puteai şă te muşti de nas ? Tu nu ştii că
- E prima oară când la temă nu ai nici o nasul este aşezat mai sus decât gura ? Cum era
greşeală. Cum s-a întâmplat, Gigel? să ajungi nasul cu dinţii?
- Tata e în delegaţie, domnule profesor! - Păi , să vedeti că m-am suit pe scaun ! a
răspuns Nicuşor , fără să gândească .
- Domnule profesor, fiul meu nu are vreo
înclinaţie specială? - Tăticule, doamna învăţătoare spune că sunt
- Cred că pentru aviaţie. E mereu cu capul în primul din clasă.
nori. - Cum s-a întâmplat?
- Păi dânsa a spus: “sunteţi toţi nişte măgari,
dar Ionel vă întrece pe toţi.”
- Ei, Costeluş, ce ai învăţat astăzi la şcoală?
întrebă mama.
- Ce curioase mai sunteţi voi, femeile! Acasă, - Ce fotbal am jucat !
tu mă întrebi ce am învăţat la şcoală, iar la - Da! Ai dat cu capul în bară, iar toţi colegii au
şcoală doamna învăţătoare mă întreabă ce am strigat ’’Gool’’!
învăţat acasă!
- Ionescu, ce crezi: Soarele se învârte in jurul
- Copii, în clasă, ori de câte ori doriţi ceva, Pământului sau invers?
ridicaţi două degete. - Pământul se învârte în jurul Soarelui,
- Daaa…răspunde clasa. domnule profesor.
Numai Gigel vrea să ştie: - Foarte bine. Dar acum, Vasilescu, de unde
-Dar când nu dorim nimic câte degete ridicăm? ştim că Pământul se învârte în jurul Soarelui?
- De la Ionescu, domnule profesor.
-Doamna invatatoare , poate fi cineva pedepsit
pentru un lucru pe care nu l-a facut ? - Fănel, ce este o insulă? Întreabă profesorul.
-Nu . - O insulă este o gaură în apă, umplută cu
-Atunci , va rog , nu ma pedepsiti pentru ca n- pământ.
am scris tema !
Profesorul de geometrie :
Intr-o recreatie , doi elevi s-au luat la - Dă-mi un exemplu de figură geometrică!
trântă . Unul a căzut şi şi-a julit nasul - Euclid!
9
10. MISTERELE rechin- paznic.Un grup de pesti vin spre îl
cheamă înauntru si ii povestesc cum acest oraş
MARII este destinat copiilor. Uimit de frumusetea si
minunatia orasului ,băiatul se avantă in jocul
BarbieruAlin celor mici:lupte cu pesti sabie,impodobirea
clasa a VI-a D coralilor ca si cum ar veni Craciunul si multe
Intr-o vacanţă ,la mare , Andrei altele. Niciodata nu s-a simtit atât de bine.
simte cum este atras de apa învolburată de Spre seară,cu ochii in lacrimi,el
curenţi. pleacă. Se pregăteşte să înoate spre mal însă
El se duce cat mai in larg chemat dând din mâini dintr-o data se trezeste dintr-un
de o voce pătrunzatoare, mergând până când somn adanc în masina parintilor.
apa il acoperi. Atras de peisajul maritim,Andrei Orasul viselor a disparut pentru
se scufunda mai adânc până ajunge la portile totdeauna.
unui oras fermecător.Aici este întampinat de un
CADOUL MISTERIOS
GABOR DIANA ELENA
clasa a VII-a
Odată cu zorile,mi-au bătut în fereastră Înotam spre adâncuri şi frumuseţea mării
culorile. ne-a vrăjit.Toate vieţuitoarele marine -chiar şi
Împreună cu Claudiţa şi Izabela,am rechinii-erau blânde,vesele şi prietenoase .
hotărât să ne scufundăm şi să descoperim La un moment dat,într-o scoică am
misterele mării. descoperit o bijuterie foarte
frumoasă,superrrrrbă.Ea răspândea atâta lumină
Valurile mării lovesc nisipurile aurii. în jur .Am hotărât pe loc că acesta e cadoul
Ne-am luat costumele de scafandru şi iată-ne în potrivit şi…am luat scoica cu noi.Când am
apă. Am descoperit o lume magnifică. ajuns la petrecerea prietenosului împărat,unde
Eram uimite de lumea mirifică ,ce se deschidea arau invitaţi toti locuitorii adâncului,se dansa
în faţa noastră.În jur înotau specii de peşti “Valsul Mării albastre".Într-o pauză,alături de
-clown,căluţi de mare,melci maritime,pisici de grupul nostru de noi prieteni i-am oferit darul.
mare şi multe alte le.La un moment dar,în Regele a fost încântat şi s-a bucurat de
drumul nostru am întâlnit un peste clown ,doi musafirii veniţi de pe alte tărâmuri.El ne-a spus
căluţi şi două pisici care plecau să cumpere un că suntem bine veniteîn împărăţia sa ,în orice
cadou pentru Regele Delfin. vacanţă.Fericite ,acum înotam spre ţărm.
Apoi…cineva m-a strigat ,să mă trezesc. Oooo!
-Vă putem ajuta cu ceva? am întrebat . Eram mama .
-Da,au răspuns şi ne-au invitat şi pe noi la Ce păcat că fusesem în lumea viselor.
cumpărături la Delfin Shop în căutarea unui
cadou special.
10
11. DELFINUL CÂNTĂREŢ
DANIELA IDOR
clasa a VII-a F
Era o dimineaţa plăcută de vară.Soarele se ivise strălucitor, plin de prospeţime şi de
tinereţe,înălţandu-se biruitor în seninătatea cerului.
Impreună cu familia am plecat la mare pentru două săptămâni.Au urmat zile de neuitat
petrecute pe nisipul fin şi argintiu,cu valuri înspumate care mă acopereau uneori.În fiecare
seară ne plimbam pe faleză urmărind zborul pescăruşilor,ascultând vuietul mării,asemănător cu
o poveste nedesluşită încă. Deodată, plimbându-ne am observat un delfin întins pe faleză.Eu si
sora mea curioase ne-am apropia de el si l-am rugat să ne destăinuie din secretele
subacvaticului.Ne-a explicat foarte amabil.
„Sunt un delfin mândru şi fălos.Trăiesc in lumea subacvatică alături de douăzeci şi două
de mii de specii de peşti,corali,rechini, şi balene.
E minunată lumea subacvatică,e plăcută,încântătoare,dar şi înspăimântătoare. Ca şi pe
uscat,trăim în familii, fiecare având copii pentru care de dimineata până seara alergăm după
hrană.Ziua ne aprovizionăm pentru familie , iar seara ne odihnim: unii in jurul stâncilor
crestate care se află în adâncuri,altii în jurul plantelor de mare.
-Dar să vă spun o poveste din lumea noastră, zise el.
Într-o zi a dispărut,Peştisorul auriu şi toate vieţuitoarele subacvatice l-a acuzat pe rechin.
Acesta însă, a sustinut că este nevinovat.Pestişorul auriu era foarte îndrăgit de copiii mei şi
atunci supărat şi nelinistit,eu am alergat în stânga şi în dreapta cântând cântecul peştişorului de
aur tot,tot m-o auzi:
Deseori eu imi doresc,
Ca-ntr-o bună zi,
Peştisorul să-ntâlnesc,
Să mă înveselesc.
-N-am reuşit să-l găsesc.Am aflat mai târziu că a fugit de acasă şi a înotat spre alte mări
si ţări în lumea subacvatică,zise delfinul.
-E un mister subacvatic! i-am spus eu surorii mele.Un delfin cântăreţ nu am cunoscut
până acum.
-E minunat să trăieşti în apă, în lumea adâncurilor,continuă delfinul,e multă
liniste,întelegere şi armonie.Suntem linistiti,buni la suflet,nu facem rău la lumea terestră,noi nu
vă muşcăm,nici nu vă pescuim cum faceţi voi. Suntem o lume minunată. Păcat că nu ati reusit
să ne cunoaşteti prea mult ,spuse el zburdând cu putere în larg.
-La revedere,la revedere,am strigat eu si sora mea in acelaşi timp. Ne vom gândi mereu la
tine şi la misterele adâncului cristalin.Ne-am îndepărtat ascultînd ecoul melodios al delfinului
cântăret:
Ce frumos e cerul însorit, O ,cât de dragă-mi esti tu scoica mea,
Iară vântul e vrăjit, Frumoasă scoica mea!
Se zăreste printe nori, Eu niciodata nu te voi uita,
Primii săi fiori. Mereu te voi canta!
Orice zi de vara e un vis, Bine ar mai fi,
Pe nisipul cald când stai întins, Eu la pescuit să fiu,
Şi admiri albastru-necuprins. Să mă relaxez,
Să simţi frumuseţea mărilor, Dar pestisorul auriu,
E ca şi tandreţea florilor. Nu mai e zglobiu.
OCEANIA
11
12. fabuloasă. Era un oraş cu blocuri din scoici ,cu
GHELDIU BIANCA supermarketuri din alge.Era ca o machetă.Ne-
clasa a VI-a D am oprit lângă un peşti-vânzător lângă o peşti
O zi. O zi obişnuită .Ziua în -cofetărie.
care plănuisem să citesc o carte numită -Vrei o algo-ruladă? zise peşti-poliţistul.
“Marea,un mister” Pe prima pagină a cărţii , -Nu ,mulţumesc.
primul rând era acoperit de o mulţime de Am înotat în continuare până am
cifre ,iar titlul era şters.Am încercat să-l scriu obosit. Nu vă pot spune câte lucruri minumate
din nou ,dar un vânt a început să bată brusc şi şi ce mistere ascunde OCEANIA. Spre seară
ochii mi i-a învăluit. mi-am luat la revedere de la ghidul meu şi m-
I-am închis. Când i-am deschis ,m-am trezit am îndreptat spre ieşirea din oglindă.Am
într-un loc plin de apă. Nu se vedea decât un închis ochii şi dintr-un salt ,am fost acasă.Abia
sinistru albastru.Un albastru ce aducea senzaţia acum mi-am dat seama că titlul şters şi rândul
de singurătate . Descoperisem că pot respira şi plin de cifre reprezenta titlul şi codul Peşti-
pot înota cu uşurinţă.Eram o sirenă.O sirenă,dar legitimaţiei.Ce zi…Ce zi neobişnuită!
fără coadă.
Cineva m-a trimis acolo. Dar PUIUL DE BALENĂ
cine oare?Colindând de jur împrejur ,am văzut
o luminiţă îndepărtată.Mi-am spus că-i singura
Stoica Lavinia Alina
şi ultima mea speranţă să ies din acest adînc.Cu
Clasa a VI-a D.
o putere arzătoare în suflet ,m-am îndreptat
Vara aceasta am fost pe litoral.Soarele
spre luminiţa salvatoare.Surpriză …În
arunca cu sageti de foc pe pamant. Marea parcă
apropiere,am observat că nu era decât o oglindă
înghiţea soarele cu lacomie sub privirea
acoperită de alge.Am curăţat-o şi uitându-mă în
oamenilor.In sfarsit,după ce m-am instalat pe
ea am descoperit un banc de peşti multicolori
plaja am făcut o baie în apa caldă.La un
şi-n spatele lor un oraş acvatic.
moment dat, cineva m-a muscat de picior.Era
Era superb.Un oraş numai de
un pestisor auriu.Incerca să imi spună să mă iau
scoici. Era o minune a mării pustii şi siniste pe
după el .
care o văzusem până acum.Un spectacol al
-Unde mă duci?
peştilor,al sirenelor,al căluţilor de
Nu îmi raspunde nimeni.
mare,caracatiţelor şi a altor vieţuitoare.Era o
-Eu plec, să stii!spun eu hotărâtă.
privelişte de nedescris.Brusc,m-am hotărât să
Când m-am întors doi delfini mi-au taiat
intru în acea lume.
calea.Gândesc,,Cred că vor să îmi arate ceva''
Am închis ochiişi cu paşi repezi m-m îndreptat
Deodata o balena aproape i-a strivit cu
spre oglindă.Am întins pasul şi …am reuşit.Am
coada ei .M-a luat pe spatele ei si m-a dus
întrat. Imediat un peşte îmbrăcat în poliţist s-a
chiar in mijlocul marii.Acolo un pui de balena
îndreptat spre mine fluierând:
avea o înotatoare prinsă sub o piatra.Cu multă
- Peşti-legitimaţia ,vă rog.
putere ridic bucata de stâncă şi eliberez
- Poftim?!
vietatea.
- Prezintă Peşti-legitimaţia .
-Multumesc că m-ai ajutat!Dacă în trei zile
- Ce e aia?
nimeni nu putea să dea piatra la o parte eu
- Nu ai voie să intri în OCEANIA ,oraşul
muream şi mama mea ar fi murit şi ea de
nostru,fără Peşti-legitimaţia.
durere.
- Aaaa….Iartă-mă ,dar niciodată nu am
-Cu placere! Acum pot să mă intorc pe plajă?
fost pe aici şi nu am Peşti-legitimaţie.
Nici nu am terminat bine cuvintele şi balena
- Bine,fac o excepţie cu tine. Ai nevoie de
plină de bucurie şi entuziasm m-a dus la mal cu
un ghid?Hai să-ţi arăt OCEANIA.
viteza luminii. A fost un vis sau chiar am salvat
Am promis că nu voi face nimic rău şi
o viaţă?
am pornit în călătorie.Am văzut o lume
12
13. THE important things that the sea represents for the
Universe, only a few motives to respect it and
MAGIC to try to protect it.
SEA Still, the persons that most love the
sea are the children. They always enjoy playing
in the sea. For their childhood there is nothing
more important as spending their holidays to
BUSIOS COSTIN
the seaside.
Cls.a VIII-a E
But, even the grown ups like to relax on the
shore, and charge their bateries .
In all the world are many
As a conclusion we can say that we
incredible and fascinating places , such as the
must respect one of the few things that brings
sea.
happiness in our lives.
In my opinion , the sea is the most
Therefore , we all must love the
mysterious place of Terra because in sea are the
sea and all the misteries that she gives us!
most fascinating animals and plants.
In sea are animals about we maybe
didn’t hear , though are very distinct animals.
One of my facorite animals is the dolphin , who The SEA
is the most smart aquatic animal.
The sea has the most endangered VALIMAREANU REBECA
animals : Baiji ( chinese dolphin ) , the water Cls.a VIII-a E
buffalo , the blanket octopus , the balloon fish ,
the hatchet fish , the hairy crab , the water It’s like a dream, like a simple dream. If
dragon – leaf type. you don’t know how to dream, you will deepen
In my opinion , the most in a nightmare, like in the deep sea. It blinded
mysterious place is The Caribbean Sea , when me with her incomparable and infinite blue.
is the known Bermud Triangle , the place when I grounded on the sand, near the ocean. I
existed many mysterious disappearances. was listening the waves’ loud miff. They were
An another mysterious sea is The mountain high, and they were beating the
Dead Sea ( The Salt Sea ) known for its high rocks.
salt content ( 33 % ) They were like a dream. Everything was
A new argument is that the sea is a perfect until when the rocks were starting up
mysterious place is the big number of legends , when the waves were breaking.
the most known being about the beautiful sirens The sea is a perfect location for
, who have the body fifty human and fifty fish . dreaming, laughing, crying, thinking. The sea is
A legend said that the sirens may not exit at the the perfect location to be young, to learn how
surface of the water before 18 years . to love.
A very known legend is about the In night, the sea is shining in the moon’s
pirates . They were the sailors who didn’t have shafts. When is quiet, hear how it is babbles
rules . They sought gold and treasures. the wind.
A very beautiful movie about the But in day, she is lively! It is playing
pirates is Pirates of Caribbean . ( „The Curse of with the fish, with the sunshine, with the bird’s
Black Pearl” , „The Dead’s Man Chest” and ghosts. When is storm, it is very noisy.
„At World’s End” ). These are only some of the
13
14. I try to conceive how is the sea in her deep. Sometimes I want to turn back time,
It’s so mysterious. Maybe is desert? Or is to a summer with hot rainy days…
likewise like the surface, bright? Sometimes, I want to skip up school,
All the same, I think that beauty is a just jump on a train and go far away, to the sea,
bait for the catch of deep. The sea is attracting to feel just one more time the sand on my
everything with her beauty, it is very hands, to play with the waves, to forget myself
mysterious. in the sunshine.
In the morning,she wakes up and prepares I wish I were like summer: happy,
great breakfast.She eats her favourite breakfast warm, gracious…
every time…the same breath of the I really miss the sea, the rosy
morning.She eats her breakfast with her best mornings which tick my nose in every moment
friend,the Sun.After this she goes and she after the sun goes up. I miss the seashells, the
wears her dress with the same blue,going lovely beautiful seashells, I’m always excited
shopping in the sea`s depth.She buy new when I find them in the sand.
earrings,new dresses and new shoes… Sometimes I find myself in a sea, in a
A few hours after afternoon,the big news is dream that’s so far away…The sea is the only
informed by the seagulls of the sky, the news of thing that has always inspired me.
the beach from shellfish and crabs,and the Waves rush in to caress the sand, and
under sea`s city from the depths of the then it takes my all dreams, my things, my all
whales… soul from me. Once ago, I loved the sea, I
Aerobic exercise is the same on the dived into her playfully waves.
evening,trying to climb the rocks lying on her I think that in the night, some stars
side,trying to discover new horizons… fall out into the sea, and then, it becomes
Struggling to bring the storm to stir…and seashells, or crystals of sand. The moon is
when everything was of a great calm reflecting into the mirror of the water. In the
down,trying to rest…. night, the sea is my home, tamed by the wild
At night,the sea has dreams of horror,the winds, and the mermaids come up to see the
anger…She sometimes shakes her body, stars falling to the dark sky.
starting the next day with the same wave of I love the summer, because the
excitement which was caused during the night. summer gives me the opportunity to go out, to
Children sometimes wake from sleep and the sea, to forget about everything that in the
want to “visit” the sea.They enter in the school time I can’t forgot.
water,along with their parents sometimes,and The sea is an infinite space where the
nothing can’t stop them... dreams come true. I can die sometimes, and
this is the only way I can die, and live again
and again. This is the dead that is not hurt.
I like the waves which they’re broken
on the beach. The beach is the place where the
seashells sleep. The seashells are those little
things that are pieces of stars.
And the stars…the stars are the
seashells for the infinite sky…
So, the sea is, for myself, my back-
country, the place where our souls will retrieve!
MY BACK-COUNTRY, I JUST LOVE THE SEA!
MY SEA
FIRU FLAVIA
LIXANDRU ROXANA Cls aVIII-a E
Cls.a VIII-a E
14
15. Sea, sand, sun, blue, sound of The sea…is like a blue blanket that
waves…What could be more beautiful? I think wraps the earth, a place to hide all your wishes,
it would be wonderful that everyone have his a place to sleep under the waves with a
piece of sea. storybook in your hand, to remember your
childhood, to be forever young.
Wouldn’t be great to know that If this world will be just sea, then the people
anywhere, anytime the sea can be yours? would be millions of hidden starfish in the
depths.
The sea… I think it is
incomprehensible. So much beautiful, so much Sometimes, I wish that the sea be small
mystery together in one word: sea…I would so I can steal it and put it in my pocket and then
have liked to be born from the sea…Just like shed it on my balcony and every evening it
that.To be born from the sea like the stars are sings to me one song. Is my child’s dream…
born from the sky.
Now…the sun is shining, the water is
Then…I will become a child’s sea, it clear and I see the sea on television.
would be mine. It wouldn’t be big, or blue or I left my soul there in a warm summer and
salty…It will be mine! now…
But…what a sin! I can only see it, I can only
listen it how it sings with each wave, I can I wanna walk alone along the pier, I wanna
penetrate deeper into her bizarre story, hold the sea in my arms again…
swimming. wanna be free!
The sea…the perfect place to be alone, The sea lives in my soul, in my pictures,
to feel surrounded by all, to dream of a flight, in my dreams… I just love the sea!
to love everything, to live!
If I live at sea, I would like my house to
be on the highest peak so I can catch the sea
between my fingers, see it red at sunset, blue
most of the time and black at night.
So, I can say that the sea is so fascinating that it
could be like a rainbow.
The sea…mystery, unknown story,
eternal…
Sea world fascinates me because is a simple
world, a big world, only at a few waves from
the shore.
LEGENDA CELOR patru
ANOTIMPURI LEPŞA NICOLETA
CL. VIII-a B
15
16. ştiţi, Dumnezeu îi dădu tot
atâta tristeţe, câtă bogăţie,
Legenda spune că Dumnezeu, după ce a zidit deoarece nici Toamna nu
lumea, cerul şi pământul, după ce a creat toate se arătase total mulţumită la
vietăţile, s-a gândit să le dea un rost şi celor patru împărţeală.
fiice ale anului.
Cele două surori mai mici, Vara şi Primăvara,
- Voi sunteţi cele patru fiice ale anului, grăi fiind cele mai bune, mai blânde, mai cuminţi şi mai
Dumne-zeu, când surorile s-au aşezat smerite mulţumite de ce le-a dat Domnul, au avut norocul
înaintea sa. Să îmi amin-tiţi ce nume v-am dat vouă, de cele mai frumoase luni. Vara a primit lunile
data trecută? iunie, iulie şi august, iar Primăvara – martie,
aprilie şi mai.
- Eu sunt sora cea mare şi m-ai botezat Iarna.
Tot atunci a hotărât Dumnezeu ca Primăvara să
- Mie mi-ai dat numele Toamna, Doamne, şi sunt a
vină după Iarnă, ca să se vadă bunătatea şi
doua fiică a anului.
frumuseţea celei dintâi, faţă de răutatea şi urâţenia
- Iar pe mine m-ai numit Vara şi sunt a treia soră. celei de-a doua. Aşa că, Primăvara este atât de
aşteptată de către oameni, mai ales de către copii.
- Eu sunt mezina, Doamne! Mă numesc Iar Dumnezeu a făcut ca vestitorul primăverii,
Primăvara. cintezoiul, să cânte în lunile în care reînvie natura
aşa:
Ţi-ţi vară, ţi-ţi vară
Hai, copii, la joc afară!
sursa:internet
Dumnezeu le privi cu bunătate şi apoi le zise:
- Poruncesc să se împartă cele douăsprezece luni ale
anului în părţi egale, urmând ca fiecare dintre voi să
Patru fete la un loc
ia câte o parte. Ce împart aceeaşi viaţă:
Una-i firavă, isteaţă,
Auzind acestea, fiica cea mare, Iarna, se întunecă Alta e fierbinte foc.
la faţă şi vorbi cu îndrăzneală: Cea de-a treia e bogată,
Iar a patra-i îngheţată,
Deşi poartă alb cojoc.
Ele sunt patru surate
(Nu mai multe anul are)
- Doamne, eu sunt fiica cea mare şi, având Trei copii de fiecare –
drepturile primului născut, trebuie să primesc partea Cum se cheamă asta, frate?
cea mai mare din moştenire. (Vasile Filip, Anotimpurile)
Atunci, Dumnezeu se încruntă şi hotărî să împartă
celor patru surori lunile anului, după firea fiecăreia.
Aşa că Iarna, fiind atât de rea şi de îmbufnată,
primi lunile cele mai reci, urâte şi posomorâte:
decembrie, ianuarie şi februarie.
Toamnei îi dărui lunile
cele mai bogate:
septembrie, octombrie şi
noiembrie. Însă, după cum
16
17. CURIOZITATI ALE LIMBII ROMANE
• ELECTROGLOTOSPECTROGRAFIE (25 de litere) este cel mai lung cuvânt din
DEX'98.
Există însă cuvinte mult mai lungi. Unii termeni medicali sau din chimie pot ajunge chiar
la peste 30 de litere. Iată câteva exemple:
DIFOSFOPIRIDINNUCLEOTIDPIROFOSFATAZÃ (36 de litere)
ENCEFALOMIELOPOLIRADICULONEVRITÃ (32 de litere)
GASTROPILORODUODENOJEJUNOSTOMIE (31 de litere)
DICLORDIFENILTRICLORMETILMETAN (30 de litere)
• Cele mai lungi cuvinte alcătuite dintr-o singurã silabă:
ŞTREANG, TRUNCHI, • STRÂNŞI, STRICŢI, • SCHIMBI, SCHINGI,
CHIOMPI, GHIONŢI, SCONCŞI, SFINCŞI, ŞCHIOPI, ZBENGHI
STRÂMŢI, STRÂNGI, PROMPŢI, STRÂMBI, (7 litere)
• Cel mai lung cuvânt care conţine toate cele 5 vocale principale (a, e, i, o, u) doar o singură
dată: BILDUNGSROMANESC (16 litere)
• Cuvântul AUTOÎNSĂMÂNŢĂRILE conţine toate cele 8 vocale din limba românã
• Cel mai lung cuvânt care începe şi se termină cu o vocală ŞI în rest nu conţine decât
consoane: ÎNSPRE
• Cea mai scurtă denumire de localitate din România: Ip (2 litere)
• Cacofonii acceptate în limba română sunt:
ION LUCA CARAGIALE
BISERICA CATOLICĂ
TACTICA CAVALEREASCĂ
EPOCA CAPITALISTĂ
BANCA COMERCIALĂ
• „C” este litera cu care încep cele mai multe cuvinte în limba românã.
• „Y” este litera cu care încep cele mai puţine cuvinte în limba română.
• Consoana cea mai frecventă în cuvintele limbii române este „R”, urmatã de „T”.
În afara literelor „Q”, „W” şi „Y” care nu sunt specifice limbii române, cea mai rarã consoană
în cuvintele limbii române este „X”, urmatã de „J
Prof. DAVID LUMINIŢA
SURSA:INTERNET
18. Capacitatea măgarilor de a căra greutăţi mari este cunoscută de peste 1000 de ani. Strămoşul măgarului este
asinul.
Deşi se spune despre el că este foarte încăpăţânat, măgarul este blând şi inteligent.
Caii au fost crescuţi prima oară în Ucraina, acum 5500 ani.
Găinile au fost domesticite mai întâi în China, acum 4000 de ani.
O găină îngrijită şi bine hrănită poate da până la 200 de ouă pe an, dar nu poate cloci decât 15-20, adică atâtea
câte poate acoperi cu corpul ei.
În crescătoriile mari de păsări se pot cloci artificial 50-60 de mii de ouă odată.
O pisică se ascunde ca să prindă prada. O detectează prin văz sau prin miros şi apoi ascultă atentă ca să-şi facă
o idee despre locul în care aceasta se află. Se înalţ ă uşor şi, pe neaşteptate, face un salt rapid.
Bufniţele vânează noaptea şi depind de auz ca să localizeze prada. Ele pot recepţiona foarte precis sunetul unui
şoarece foşnind în frunze. Când o victimă a fost detectată, bufniţa coboară silenţios ca să prindă prada în gheare.
Struţii sunt cele mai mari păsări din lume şi pot ajunge la 2,5m, mai înalte chiar decât un cal. Nu pot zbura dar pot
să fugă foarte repede. În general se hrănesc cu iarbă şi alte plante.
Masculul se întovărăşeşte cu mai multe femele, care toate îşi depun ouăle în acelaşi cuib pe pământ. Ouăle de
struţ au aproximativ 15 cm lungime şi sunt îngrijite, cu rândul, de către mascul şi una dintre femele.
Puii ies din ouă după aproximativ o lună. Pot să alerge aproape imediat şi amândoi părinţii îi protejează de
animalele de pradă.
Un ou de struţ cântăreşte cât 24 de ouă de găină.
Într-o turmă de elefanţi, fiecare familie este formată dintr-o femelă, fiicele ei şi nepoţii ei. Femelele născute într-o
familie rămân în ea întreaga viaţă. Masculii trăiesc separat de turmă în propriile lor grupuri sau singuri.
Când se naşte un pui de elefant, femelele din familie devin mame de ocazie pentru acesta, se joacă cu el şi îl
protejează.
Elefanţii aspiră apa în trompă şi o aruncă în gură sau pe corp. Când se întâlnesc, obişnuiesc să-şi atingă trompele
în semn de salut.
Porcul produce de două ori mai multă carne decât oaia şi de trei ori mai multă decât boul pentru aceeaşi cantitate
de hrană.Porcii puşi la îngrăşat cresc zilnic în greutate până la 1 kg.Un porc din rasa pentru grăsime, bine hrănit,
poate ajunge chiar la o greutate de 400 kg.
IZBĂŞOIU MARIUS, cls.a VII-a F
internet
19. 1 litru de viaţă
CULMI…
1litru de fericire
1tonă de împăcare
• Care este culmea priceperii?
Să tratezi piciorul unui pod de… cât mai mult soare
reumatism.
foarte mulţi porumbei
• Culmea răbdării?
Să-ţi numeri firele de păr cu mănuşile de Se pentru a favoriza creşterea
box. adaugă multă iubire şi respect de sine.
Se pun toate ingredientele într-
• Culmea îndemânării? un bol mare şi se amestecă cu grijă până la
Să bandajeză capul… Bunei Speranţe. omogenizarea completă. Se coace la foc mare,
de soare, într-o tavă tapetată cu înţelepciune.
• Culmea vaccinării? Se serveşte glazurată cu cer
Să vaccinezi braţele Dunării. senin sau cu linişte.
Mâncaţi câte puţin în fiecare zi
• Culmea neruşinării? împreună cu prietenii.
Să împingi o bătrână pe scări şi apoi să o
întrebi de ce fuge.
REŢETA PĂCII
Se pun într-un castron de soare: iubire,
INTELIGENŢA armonie, frăţie, ‚împăcare, bunătate, zâmbete,
Necunoscut credinţă, civilizaţie, toate în cantităţi egale şi
Tehnica cât mai mult din fiecare. Pentru a da un gust
Elan special, se mai adaugă destul de mult
Revolutie calm...proverbial.
Nemarginire Se coace la foc întreţinut cu multă
Energie speranţă, până când simţim mireasmă de viaţă.
Tenacitate Atunci vom ştii că este gata şi o vom însiropa
cu lacrimi de bucurie.
Vom aşeza pacea astfel obţinută pe aripi de
porumbei şi-i vom lăsa pe ei s-o împrăştie în
REŢETA PĂCII lumea toată şi avem grijă ca oamenii să nu o
uite niciodată.
1litru de înţelegere
1lingură de respect
Pagină realizată de LEPŞA NICOLETA
(sursa: internet)
SALUTUL
Salutul este primul semn al politeţii. Să ne
ferim sa ne spună cineva, vreodată, ,,Buna
ziua, căciulă, că stăpânul n-are gură!’’
Cine salută primul ?
20. ● Băieţii salută primii fetele; bărbaţii salută primii femeile; copiii şi persoanele mai
tinere salută persoanele mai în vârstă.
● Când intrăm într-o încăpere, îi salutăm pe cei aflaţi deja acolo.
● Când ne alăturăm unui grup, salutăm primii. După ce salutăm, nu întrerupem discuţia
în care sunt antrenaţi membrii grupului.
● Întotdeauna salută cel care merge pe cel care stă pe loc, cel care se află într-o
maşină pe cel care este pieton.
Cum salutăm ?
● Întotdeauna salutul trebuie să fie însoţit de un zâmbet.
●Când salutăm trebuie să-l privim în ochi pe cel salutat.
Nu salutăm o persoana stând cu spatele către ea sau privind în pământ ori spre cer.
●Nu salutăm ţinând mâinile în buzunare si nici cu gura plină.
●Băieţii trebuie să-si scoată căciula de pe cap , când salută.
●Nu salutăm grăbit şi cu aerul că suntem foarte preocupaţi de ceva.
●Niciodată nu vom saluta o persoană mai în vârstă cu formulele :,,Salut!’’ sau
,,Bună!’’.
● Oamenii mari obişnuiesc să-si dea mâna atunci când se întâlnesc şi se salută. Copiii,
însă, nu trebuie să întindă primii mâna unei persoane adulte. Dar, dacă un adult va
întinde mâna, trebuie să-i răspundeţi întinzând la rândul vostru mâna.Între copii, salutul
poate fi însoţit de gestul întinderii mâinii.
Când şi cum răspundem la salut ?
● Când suntem salutaţi, totdeauna răspundem la salut.
● Răspunsul la salut se face cu bunăvoinţă, cu respect, fără a ţine mâinile în buzunare.
● Când răspundem la salut ne uitam în ochii persoanei salutate.
● Dacă cineva ne atrage atenţia : ,,Te-am salutat ieri, dar nu mi-ai răspuns la salut !’’ ne
cerem scuze politicos, spunând ,,Te rog să mă scuzi, dar nu te-am observat’’.
Vă salută clasa a VII-a F
TOAMNA NEGOIŢA ALEXANDRU,
Cls. A VII-a F
21. Toamna,toamna,
Bine-ai venit! TOAMNĂ
Anotimpul meu iubit! RĂSFĂŢATĂ
frumusel si ciufulit!
ANNELISE BÂRLOIU
Mere,gutui,pere si prune Cls. A VII-a F
Dovlecei si gogonele,
Nuci,alune si castane, Toamna bogată si răsfăţată,
Toamna pe toate le are. Vine –n zăvoi cu veşti noi,
Cu fruze frumos colorate
Care's alintate de admiraţie.
AVERSE DE TOAMNA…
Toamna …ea, domoala
ANDREEA VISOIU Dă stire în ţară
Cls. A VII-a F Că a început şcoala.
Bruma apleacă florile gingaşe ,
Spre iarba ofilită..
Şi maldare de zâmbete frumoase,
Răsar în toamna-ruginită .
SEPTEMBRIE
Covor de aur şlefuit OPRINA ANAMARIA
Peste adânc maro s-a aşternut, Cls. A VI- a-D
Stejarul mândru şi-nvechit
Şade singur …de vânt lovit ! In septembrie e răcoare
După brumă dă si soare,
Pleacă păsările călătoare, Dar el nu prea încălzeste,
Zburând în înălţimi, Cer senin ce străluceşte
Se pierd încet ,încet in zare
Se pierd spre nemuriri.
La sfârşitul anului şcolar Ionel îi spune -Nu trebuie să-mi mai cumperi alte cărti anul
mamei: viitor că am rămas în aceeaşi clasă!
-Mamă,eşti o femeie norocoasă!
-De ce,fiule?
22. Dupa o teză un elev îl întreabă pe altul:
-Tu ce ai facut?
- Am dat foaia albă.Tu? - Teofil, tu ai văzut vreodată un urs?
- Si eu la fel. - Da, la televizor.
- Iar o să creadă că am copiat de la tine! - Eu te întreb dacă l-ai văzut în natură.
- Nu, tăticul nu ne dă voie să scoatem
televizorul afară!
Un copil îl întreabă pe tatăl său:
-Tată, tu poţi să scrii cu ochii închişi?
-Nu ştiu, să încerc. - Vrei să spui că nu te-a ajutat mama ta la
- Bine, atunci sting lumina şi să îmi semnezi si temă?
mie carnetul de note… - Nu m-a ajutat.
- Dă-ţi cuvântul!
-Nu va supăraţi, copilul care arunca nisip pe - Mi-l dau. Nu m-a ajutat! A făcut-o singură.
cearsaful meu este cumva băieţelul
dumneavoastră? întreabă o femeie pe vecina ei
de plajă. - Dacă eu îţi dau două mere şi mai târziu încă
-Nu , al meu e cel care aduce apa si o pune in unul, câte mere vei avea în total?
pantoful dumneavoastră. -Patru!
-Cum aşa?
- Mai am unul în ghiozdan!
Costel se înapoiază de la şcoala şi îsi anunţă
mama: - În catalog ai un calificativ slab la citire. De ce
_ Mamico, am căpătat azi nota zece! nu ţi-l corectezi?
- Bravo, puişorul mamei,la ce? - Nu pot! Catalogul e mereu sub cheie ...
- Doi la MATE, patru la CIVICĂ, trei la
ISTORIE si unu la GRAMATICĂ. - Anca, ţi-ai însuşit toate literele studiate până
acum?
- Nu pot, doamna, tata mi-a spus să nu-mi
Pe Costel în gât âl doare, însuşesc ceea ce nu-mi aparţine!
Ba se plânge şi de febră…
_Ce spui, doctore, ce are?
_ O lucrare la algebră! - Iar ai luat insuficient la şcoală! Chiar nu
înţelegi ce spune doamna?
- Mamă, azi am răspuns primul la limba - Eu înţeleg, tăticule, dar nu înţelege ea ce spun
română! eu!
- Da? Şi ce te-a întrebat domnul învăţător?
- Cine n-a învăţat pentru astăzi poezia?
În Ţara Românească se păstrează puţine
informaţii despre aşezămintele monastice
înainte de secolul al XIV-lea şi chiar
bibliotecile secolului al XIV-lea nu sunt
atestate documentar. Datorită Bisericii
Ortodoxe şi a unei vieţi urbane mai slab
organizate decât cea din Transilvania, pentru
BIBLIOTECI Ţara Românească nu se poate face afirmaţia că
MÂNĂSTIREŞTI DIN
bibliotecile ar fi produse ale oraşului. Câte vor
ŢARA ROMÂNEASCĂ
PÂNĂ ÎN SECOLUL fi fost bibliotecile nu s-au putut constitui decât
AL XVII-LEA în mânăstiri.
(continuare)
23. Viaţa mânăstirească trebuia organizată
sub semnul instituţional sau reorganizată, ceea
ce s-a întâmplat în a doua jumătate a secolului
al XIV-lea prin eforturile – sau misiunea –
cuviosului Nicodim, ctitorul Vodiţei şi
Tismanei.
Începuturile organizării vieţii religioase, Mânăstirea Tismana a fost zidită din
cu ierarhii stabile în ţară se făcuseră înainte de iniţiativa monahului Nicodim, în vremea lui
venirea lui Nicodim, de vreme ce în 1359 se Radu I, terminată în 1385 de Dan I şi mărită în
întemeiase Mitropolia Ţării Româneşti. 1387 de Mircea cel Bătrân. În scriptoriul
Constituirea unei reţele monastice pe parcursul monastic al Vodiţei, Nicodim a caligrafiat un
secolului a acoperit tot teritoriul: Vodiţa, Tetraevanghel, în 1404-1405, în limba slavonă,
Tismana, Cozia, Dealu, Snagov, Bistriţa, Negru primul manuscris împodobit artistic din Ţara
Vodă Câmpulung. Românească. Mânăstirea Tismana are la
origine o biserică din lemn de tisă, construită de
călugărul Nicodim în timpul lui Vladislav
Vodă.
Radu Negru ridică o biserică din zid a
cărei lucrare a fost continuată de Dan I şi
Mircea cel Bătrân (1386-1418), care în hrisovul
din anul 1387 arată că „a mai avut de isprăvit
cele nesăvârşite”.
Mânăstirea Vodiţa
În mânăstirea Tismana s-au păstrat
multe documente istorice (peste 2100),
existente astăzi în arhivele statului, din care o
parte sunt pe pergament. Colecţia de carte
veche de la mânăstirea Tismana este compusă
dintr-un patrimoniu de 80 de volume,
cuprinzând atât carte veche românească, cât şi
carte veche străină. Ponderea cea mai
însemnată o deţinea cartea veche românească,
Una dintre mânăstirile ridicate în care este prezentă în colecţie printr-un număr
cadrul acestui efort de constituire a unor de 76 de tipărituri, dintre care se remarcă:
aşezăminte monastice, a fost Vodiţa, construită
la 1371-1371 ca un centru de rezistenţă Îndreptarea legii, Târgovişte 1652; Triod,
ortodoxă la frontiera cu statul feudal maghiar şi Râmnic, 1761; Omilii, Bucureşti, 1775;
înzestrată de Vladislav (Vlaicu) Vodă cu sate şi Psaltire, Râmnic, 1779; Mineiul pe mai,
odoare, între care şi un tetraevangheliar Râmnic, 1780; Sinopsis, Râmnic, 1783.
„ferecat cu argint şi aurit”. Era o ctitorie de sine
stătătoare, după model athonit ca şi mânăstirea Cercetând cărţile din secolele XVII şi
Tismana. XVII se observă că toate provin din tipografiile
care au existat în acea perioadă în Ţara
Românească. Din cele opt tipărituri, la
Mânăstirea Tismana
Bucureşti au apărut trei, la Râmnic patru, iar la
Târgovişte una.
24. Majoritatea cărţilor ce compun această gonirii sale, iar la începutul lunii socotit 6 mii
colecţie sunt tipărite în cursul secolului al XIX- şi 9 sute şi 13” (1405).
lea, numărul lor depăşind cifra de şaizeci.
Cercetând linia acestora se observă că după Redăm mai jos câteva din cărţile
anul 1800 marea majoritatea sunt venite din păstrate în colecţiile mânăstirii şi însemnările
Moldova (Neamţ – 24), Bucureşti (13), Râmnic prezente în paginile acestora.
(7), Buda (6), Iaşi (3), Sibiu (3) şi Petersburg Ştefan ierodiacon, în anul 1831, iunie
(3). 12, cumpără „Cuvinte puţine oarecare... 1827”,
Cartea străină înregistrează un număr şi o lasă moştenire după cum ne mărturiseşte pe
foarte restrâns de exemplare: Vechiul filele 1-8: „Această carte ce iaste cu cuvintele
Testament grecesc, Lipsca (provine de la Sf. Ioan Gură de Aur s-au cumpărat de mine
Leipzig), 1730, Orologhion, Veneţia, 1758, smeritul călugăr şi preot pentru ca să o am de
Liturghier, Veneţia, 1830 şi o Carte de preoţie cetire, iară după moarte mia să rămână Sfintei
nedatată, toate aceste exemplare fiind tipărite în (...) unde se prăznuieşte şi să cinstiaşte sfântul
limba greacă. hram (...) Ştefan ieromonah tihnă-leat 1831,
iunie 12”.
Din cauza numeroaselor războaie sau
jafuri multe din obiectele de preţ, printre care Pe volumul al doilea al tipăriturii de mai
probabil şi multe cărţi au fost distruse, arse sau sus putem citi: „Această carte a Sfântului Ioan
furate. Cărţile existente în colecţie au fost Gură de Aur împreună cu aceea a Sfântului
cumpărate, dăruite sau rămase de la călugării ce Vasile s-au dăruit sfintei Mânăstiri Tismana,
s-au stins din viaţă, după cum reiese din judeţul Gorju unde se prăznuieşte hramul
însemnările păstrate pe paginile lor. Uneori Adormirea Maicii Domnului 1834, mai 8,
sunt menţionate sumele de bani care au fost 1823, Grigorie mitropolitul Ungrovlahiei”.
date, locul, precum şi domnitorul în timpul Printr-o altă însemnare se atestă
căruia a fost achiziţionată cartea. cumpărarea cărţii Cuvinte şi învăţături 1819,
Dintre manuscrisele scrise la Tismana spre a fi folosită pentru citire, iar după moarte
se păstrează astăzi la Muzeul de Artă, este dăruită mânăstirii Tismana: „Cumpăratu-s-
Evangheliarul lui Nicodim scris pe pergament au şi această carte a Prea Sfântului Efrem
în limba slavonă. Este unul dintre cele mai Sirul... de mine smeritul Ştefan ieromonah
valoroase manuscrise româneşti. Scris cu Tismana pentru ca şi pe aceasta să o am de
caractere foarte fine şi frumoase, cu câte un cetire, iar după moartea mea să rămână sfânt
frontispiciu la fiecare început de evanghelie (...) unde prăznuieşte şi să cinsteşte Sfântul
alcătuit din ornamente florale şi zoomorfe, cu hram a sfintei biserici (...) leat 1826, iunie 10”.
iniţiale decorate cu împletituri de lujeri şi Din însemnarea de pe filele 1-13 a
păsări, acest manuscris este o adevărată Noului Testament 1818, se vede cine a fost
capodoperă. proprietarul cărţii, precum şi originea acestuia:
Ferecătura Evangheliarului, din argint „Această carte ce se numeşte Noul Testament
ciocănit, reprezentând scene religioase, au fost a răposatului Pahomie monahul... ce era
stângaci executate, dovedeşte influenţa de neam de la Craiova şi murind aici la Sfânta
bizantină. La sfârşitul manuscrisului se poate mânăstire Tismana... 1825, septembrie 20 şi am
citi: „Această sfântă evanghelie a scris-o Popa scris eu Ştefan ieromonah”, aşa cum citim pe
Nicodim în Tera-Ungurească, în anul al 6-lea al filele 1-51 ale Învăţăturii lui Ioan Damaschin,
1806: „Această... carte ce se numeşte
Teopolikeon a lui Ioan Damaschin
25. (Învăţăturile lui Ioan Damaschin) o am sufletească, 1804, pentru a-i fi de trebuinţă, iar
cumpărat-o eu Ştefan rob, în taler 6, parale 20 după moarte o lasă mânăstirii: „Această carte se
în oraşul Bucureşti..., în zilele prea înălţatului numeşte Alfavita, iaste cumpărată de mine...
domn Io Constantin Alexandru Ştefan ieromonah Bucureşteanul 1801,
Ipsilanti voievod şi era mitropolit al noiembrie 12” (f. 1-15).
Ungrovlahiei Kiru Kir Dositei de la... leat 1807,
aprilie 30, ...Ştefan monah în oraşul Mânăstirea Cozia
Bucureşti...”.
Interesant este că pe filele 1-11 ale
Sfintei Scripturi pe scurt, găsim o însemnare
din care reiese că această carte a fost dăruită de
Eufrosin Poteca, arhimandrit al mânăstirii Gurii
Motrului, ieromonahului Ştefan de la
mânăstirea Tismana: „Această carte se numeşte
Sfânta Scriptură pe scurt mi s-au dat haru de la
sfinţia sa părintele Eufrosin Poteca arhimandrit, Dintre cele mai vechi mânăstiri care şi-
egumenul Sf. mânăstiri Gurii Motrului pentru au continuat existenţa până astăzi este
ca să-mi fie de cetire... Ştefan Ieromonah şi Mânăstirea Cozia, zidită de Mircea cel Bătrân
Duhovnic mânăstirii 1837, mai 1”. între anii 1386-1388 şi zugrăvită în interior
până către 1393. Pictura va fi refăcută în 1701
Şi Mărgăritarul Sf. Ioan Zlataust, 1691, şi 1827.
a fost cumpărat de la un preot în anul 1824:
„Acest Zlataost l-am cumpărat de la răposatul Aici, pe valea Oltului, în faţa
popa Gheorghie Giuroni la leat 1824 eu Lazăr domnitorului, se va scrie hrisovul din
sinu Nicolae Abagiu” (f. 13-15). 28 martie 1415, prin care Coziei i se dăruieşte
„vama de la Genune”. Asemenea hrisoave se
Mineiul pe luna lui mai, 1780, a fost vor elabora şi de alţi domnitori, numai până în
dăruit mânăstirii Tismana: „Acest sfânt Minei 1508 se scriu 16 astfel de hrisoave, mărturii ale
este dăruit Sfintei Mânăstiri Tismana, am preţuirii acestui locaş, ctitorie a marelui voivod
dăruit-o eu Gheorghe, 1816” (f.11). român.
Pe fila de gardă 1 a Panihidei, 1809, Este un aşezământ în care din 1415 a
citim care este providenţa cărţii, când a fost funcţionat şi o şcoală mânăstirească. Aceasta
legată din nou şi este amintit numele este atestată într-un document din 28 martie
domnitorului Alexandru Dimitrie Voevod: 1415. Activitatea sa este menţionată şi în
„Această cărticică ce să zice Panihidă este a hrisoave domneşti (18 martie 1419, 16 iunie
părintelui Nicolae Vălcu ot... dăruite de sfinţia 1436, 17 aprilie 1448). Primul dascăl al şcolii
sa părintele Petre ot Slobozia rămasă de la ar fi fost Sofronie (1406-1418), stareţul
răposatul... arhimandrit. Şi s-a legat acum din mânăstirii. Şcoala funcţionează până în secolul
nou în zilele Măriei sale Alexandru Dimitrie al XVIII-lea. Arhimandritul Ghenadie
voievod în zilele Preasfinţiei sale episcop mărturisea la 12 mai 1772 că a venit la Cozia
Neofit Râmnicu şi Kerasie Buzău la leat 1837, „din mică copilărie... unde a învăţat şi carte”1.
septembrie 19, pentru ca să se ştie am scris eu
preot Neculae Vălcu”.
1
Tamaş, V., Contribuţii la istoricul învăţământului
Acelaşi Ştefan ieromonah, ce îşi mai vâlcean în evul mediu (1415-1830) în Studii vîlcene.
zice şi Bucureşteanul, cumpără Alfavita Râmnicu Vâlcea, 1974, p. 150.
26. Putem numai bănui rolul acesteia şi este cel al lui Pamvo Berinda, tipărit la Kiev în
trebuie ca ea să fi avut şi o bibliotecă, de vreme 1627, Lexicon slavo-rusesc şi tâlcuirea
ce Filos, pe numele monahal Filotei, fost numelor... Mardarie realizează, la Cozia, prima
logofăt al cancelariei lui Mircea cel Bătrân, s-a operă lexicografică completă care s-a păstrat
putut dedica în acest loc studiului şi compunerii până în prezent.
de imnuri cu caracter religios. El apare
menţionat într-un hrisov din 8 ianuarie 1392. În secolele XVII şi XVIII la Cozia îşi
Este socotit întâiul poet român. desfăşoară activitatea numeroşi copişti, de la
care ne-au rămas lucrări interesante. Că aici
Filotei, arată Emil Turdeanu, a alcătuit exista un scriptoriu este atestat prin însemnările
un Polieleu (repertoriu de imnuri, în redacţie de pe manuscrisele şi cărţile copiate aici până
medio-bulgară), „cândva după 1393”, dar nu în secolul al XIX-lea. Dintre copişti
neapărat la Cozia, căci, nu a răzbătut până azi menţionăm pe Grigorie ieromonahul (Istoria
niciun manuscris din acest scriptoriu iar asediului Vienei – 1783; Leastviţa lui Ion
„biblioteca veche a mânăstirii, câtă va fi fost, s- Scărarul – 1765; Istoria luării Ţarigradului –
a risipit fără urmă”. 1767, Antim ierodiaconul (Cosmografie –
1767) şi Ghenadie (Ifica ieropolitică sau
Din opera sa, Pripealele la toate învăţătoare de obiceiuri cu simvoluri şi întâiul
praznicele împărăteşti..., până în prezent se cu chipuri luminată spre îndreptarea şi folosul
cunosc 13 manuscrise. Pentru prima oară celor tineri – 1747).
Pripealele... lui Filotei vor fi tipărite în
Psaltirea de la Govora, din 1637. În paginile lucrării „Povestea lui
Archirie cu nepotul său Anadam” se găseşte
Primele ediţii tipărite în străinătate, în însemnarea: „Această poveste s-au prescris de
care sunt incluse şi Pripealele... lui Filotei sunt: mine... Naum Rîmniceanu în... mînăstire(a)
Veneţia (1547), Vilna (1586) şi Kiev (1624, Cozia, 1825, iuliea, 5”.
1642, 1667, 1678, 1693, 1697).
Existau preocupări şi pentru transcrierea
În 1649 Mardarie Cozianul alcătuieşte
manualelor şcolare. În Cosmografia din 1767
Lexiconul slavo-românesc (cu 398
pagini). Este descoperit la Cozia de episcopul întâlnim următoarea însemnare: „Această carte
ce să ch(i)iamă Cosmografie, adecă izvodirea
Ghenadie Enăceanu şi publicat de Grigore
lumii, s-au scris în zilele mării sale
Creţu în 1900, la Editura Academiei, Lexicon
prealuminatului Io Scarlat Grigorie Ghica
slavo-românesc şi tâlcuirea numelor din 1649,
v(oe)v(o)du, cu porunca şi cu toată chieltuiala...
însoţit de un studiu, cu note şi cu indice al
părintelui Chiriu Chir Sofronie, arhimandritul
cuvintelor româneşti2. La pagina 397 autorul
şi igumenul... Cozii în anii de la zidirea lumii
consemnează lapidar: „Acest Lexicon l-am
7275” (1766)4.
extras eu, mult păcătosul monah Mardarie
pisar... În zilele bine cinstitorului... Io Matei La Cozia s-au transcris acte şi
Basarabă”. Lexiconul întreg cuprinde 4.575 de documente şi s-a elaborat numeroase cărţi.
articole. Cuvintele sunt aşezate în ordine Multe documente datează încă din timpul lui
alfabetică, nu tocmai riguroasă”3. Modelul după Mircea cel Bătrân de la care s-au păstrat 13
care s-a realizat această lucrare lexicografică acte, din care 6 în original. De-a lungul
2
secolelor acestea vor ajunge la 11005.
Bianu, I., Caracaş, R., Catalogul manuscriselor
româneşti, Tomul II. Bucureşti, 1913, p. 173.
3
Mardarie Cozianul, Lexicon slavo-românesc şi tâlcuirea 4
Ştrempel, G., Copişti de manuscrise româneşti, pînă la
numelor din 1649, Bucureşti, 1900, p. 13. 1800, vol. I., Editura Academiei, Bucureşti, 1959, p. 7.
27. În biblioteca mânăstirii se aflau,
aproape în totalitate, tipăriturile realizate în
acele vremuri în Ţările Române. Într-un
„catastif” întocmit în 1778 sunt menţionate
următoarele cărţi: 14 exemplare Evanghelie, 8
exemplare Apostol, 38 exemplare Minei (un
Minei mare românesc), 17 exemplare Octoih
(din care 2 exemplare Octoihuri
româneşti mari), 4 exemplare Triod (un Triod
românesc), 7 exemplare Penticostar (2
Penticostar în limba română, un Penticostar
românesc din Bucureşti), 5 exemplare Biblie (2
exemplare Biblii româneşti, o Pravilă mare
românească), 5 exemplare Molitvelnic, 33
exemplare Liturghier (6 exemplare Liturghier
românesc, un Liturghier românesc de la
Râmnic), 14 exemplare Ceaslov (un Ceaslov
mare românesc), 18 exemplare Psaltire (2
exemplare Psaltire din Moldova, 2 exemplare
Catavasiar româneşti), 22 exemplare alte cărţi
de învăţătură (o Cazanie românească veche, un
Chiriacodromian românesc, două cărţi
împotriva Papei în limba română).
Preot dr. Ştefan Ştefănescu
5
Sacerdoţeanu, A., Din Arhiva mânăstirii Cozia, în
Hrisovul, VI, 1946, p. 65.
