1. 1
RRRAAAZZZBBBOOOIIIUUULLL MMMEEETTTEEEOOORRROOOLLLOOOGGGIIICCC ––– OOO RRREEEAAALLLIIITTTAAATTTEEE DDDEEE NNNEEECCCOOONNNTTTEEESSSTTTAAATTT
AAA fffooosssttt RRRooommmaaannniiiaaa vvviiiccctttiiimmmaaa uuunnnuuuiii aaassseeemmmeeennneeeaaa aaatttaaaccc iiinnn 200
Cred ca va mai aduceti aminte de anul 2006, in care Romania a fost lovita de o serie de
ploi ce nu puteau fi numite torentiale, ci deluviene, producand ravagii uriase ca urmare a
inundatiilor provocate. Fenomenul in ansamblul sau prezenta o serie de caracteristici nemai
intalnite pana atunci la noi in tara, neexistand nici un fel echivalent al lor mentionat in arhivele
meteorologice nationale – si anume :
• se declansau extrem de rapid, durata acestora nu era foarte mare, insa intensitatea
fenomenului si modul de manifestare nu aveau nimic in comun cu cele ale unor ploi
normale: pe cand aceasta din urma este formata din picaturi de apa, fie chiar si de mari
dimensiuni si cu o densitate volumetrica si frecventa de cadere extrem de ridicate, in cazul
celor din 2004 fenomenul parea ca este dirijat de cineva din cer care ar deschide un
robinet de mare debit astfel incat asupra Pamantului se prabusea o coloana de apa
continua, fenomenul oprindu-se brusc la un moment dat, ca si cum acelasi robinet ar fi
fost inchis la comanda;
• s-au manifestat pe zone reduse ca suprafata si cu contur geometric trasabil: aria
respective era prada potopului, iar la 5 metri de limita suprafetei lovite era soare, fara nici
o picatura de ploate;
• au avut o anumita periodicitate temporala, constatata de-a lungul celor circa 5 luni in care
s-au manifestat, astfel incat spre sfarsitul perioadei declansarea lor devenise aproape
predictibila pe baza de calcul bazat pe perioada de ciclicitate a fenomenelor produse
anterior, fara a se putea insa stabili si locatia lor geografica a urmatoarei ploi;
• in multe cazuri au fost insotite de fenomene meteo neintalnite in Romania pana atunci, in
primul rand de tornade de mare intensitate si fenomene de iridiscente ale atmosferei.
La inceput s-a crezut ca este vorba de coincidente, dupa care concluzionand ca sunt prea
multe si prea vizibile, posibilitatea de a fi supusi unui atac sau chiar numai a unui experiment
cu asa – numita “Arma meteorologica” a devenit din ce in ce mai mare. Deoarece nu mai
urmarisem de prin anii ’80 dezvoltare acestui tip de arma, am intrat pe web si astfel am aflat cu
surprindere ca progresele obtinute in domeniu de SUA si Rusia le permite intr-adevar acestora
sa desfasoare adevarate razboaie meteorologice in conditii de deplina clandestinitate, ele
nemai fiind insa unicele tari implicate in acest domeniu.
La nivel mondial in prezent exista 5 asemenea instalatii:
1) Mu Radar – 1 MW in Japonia (34°51'14.80"N / 136°6'19.45"E).
2) Arecibo Observatory – 2 MW in Puerto Rico (18°20'38.97"N / 66°45'9.77"W).
3) HIPAS – 70 MW in Fairbanks, Alaska (64°52'21.18"N / 146°50'18.78"W), extindere a celei mai
cunoscute instalatii de acest tip la nivel mondial - HAARP
4) Sura Ionospheric Heating Facility – 190 MW in Rusia Centrala (56°7'10.32" / N 46°2'4.41"E).
5) EISCAT – 1 GW in Tromsø, Northern Norway (69°35'1.06"N / 19°12'57.11"E).
Nota: In cazul in care doriti sa aveti o imagine clara a pozitionarii geografice a acestora, puteti ca printr-un simplu “Copy & Paste”
sa introduceti coordonatele lor direct in Google Maps.
Centrul American de cercetari avansate se afla situat in Gakona (Vest de Fairbanks) -
Alaska si poarta neutra denumire de “High Auroral Active Research Project” – prescurtat

2. 2
HAARP, iar pe romaneste “Proiectul de cercetare activa a Aurorei Boreale”, avand in dotare un
camp de 48 de antene dipol cu o inaltime de peste 20 m, fiecare legata la un emitator de mare
putere, amplasate pe o zona de teren plana si rectangulara. Aflata in cea de a doua faza de
dezvoltare dintr-un total de 3 prevazute, puterea de emisie a instalatiei este de 4,6 MW in
banda HF, regiunea 3 … 10 MHz. Aceasta inseamna ca o energie de o anumita frecventa
poate fi amplificata de peste o mie de ori, ca urmare a proceselor naturale ce apar in momentul
in care fasciculul atinge straturile superioare ale ionosferei, in acel moment energia atingand
valori de ordinul Terrawatilor. Facilitatile bazei au fost extinse prin aparitia celei de a doua
instalatii denumita HIPAS cu o putere de emisie de 16x mai mare decat cea a primei unitati, in
general insa in toate referintele privind intregul ansamblu situat in cel mai nordic stat al SUA
continuand sa fie folosita denumirea initiala de HAARP. Secretul cel mai bine pazit aici consta
in modul in care proprietatile semnalului de emisie HAARP sunt modificate prin utilizarea fizicii
cuantice. Principiile cuantice au schimbat total principiile fizicii traditionale, care limiteaza modul
in care noi percepem dimensiunile spatiale si temporale, iar viteza maxima – la cea a luminii de
300.000 Km/s. In teorie, este in general admis ca, daca un corp va depasi viteza luminii, el va
parasi imperativ spatiul temporal continuu definit de fizica clasica, ceea ce face imposibila
accelerarea pana la o asemenea valoare a corpurilor in sine. In cazul in care insa, fara a
deplasa corpul, il vom supune actiunii unui flux de microunde radioelectrice de foarte mare
putere, efectul produs va consta in crearea unei stari de agitatie a moleculelor acestuia
tradusa prin atingerea de catre aceste particule pluriatomice a unor viteze foarte mari de
deplasare, fenomen ce produce la randul sau generarea unui ridicat nivel de putere de inalta
frecventa. Sub actiunea ambelor, viteza de rotatie a campurilor de tahioni, de cuante si de
particule electromagnetice in jurul corpului va depasi pe cea a luminii, producand asupra
corpului un efect similar cazului in care chiar acesta ar atinge o asemenea viteza. Aceasta
tehnologie de avangarda este deja utilizata in realizarea microcircuitelor pentru calculatoarele
cu mare viteza de operare, constituind un succes tehnologic si de imagine pentru HAARP!
De fapt experienta de baza careia i-a fost subordonata intreaga conceptia de realizare a
HAARP consta, in viziunea expertilor Pentagonului si DARPA, in atingerea posibilitatii de a
genera un gigant fascicul de radiatie electromagnetica de o asemenea putere incat, folosind un
unic impuls cu o durata de cateva minute pe post de bisturiu cu microunde sa creeze o incizie
de mari dimensiuni in ionosfera - strat vital al atmosferei terestre. Apoi, prin incalzirea
sectiunilor ionosferei astfel incizate, sa o modifice pana la cand aceasta va lua forma unei
lentile curbate care sa poata reflecta puternicul fascicul energetic emis de HAARP catre Terra
pentru a distruge tintele selectate in prealabil – fara a lasa nici o urma referitoare la modul in
care s-a produs dezastrul.
Pericolul consta in faptul ca regulile care guverneaza structura multistrat a atmosferei sunt
atat de putin cunoscute, incat nimeni nu poate prezice ce s-ar putea intampla in urma
practicarii de incizii care sa strapunga stratul ionosferic sau a modelarii prin incalzire a acesteia
sub forma de lentila. Exista deasemenea pericolul ca energia emisa de HAARP sa
interactioneze in frecventa cu alte unde naturale, disturband armonia existenta intre diversele
forme de viata existente pe Pamant. Avand in vedere teoria ca anomalia inelelor lui Saturn a
fost generata ca urmare a interactiunii dintre diverse unde de energie, similar exista pericolul
ca HAARP si celelalte instalatii similare pot declansa schimbari catastrofice la nivelul planetei
noastre, deoarece tot ceea ce face parte si constituie universul nostru se afla intr-o stare de
echilibru dinamic, iar interferenta cu efectele HAARP poate destabiliza acest sistem care a fost
creat si care si-a mentinut propriul sau ciclu de-a lungul a milioane de ani – protejand existenta
vietii pe planeta.

3. 3
Exista deasemenea pericolul ca instalatiile existente, in primul rand cele din SUA si
Federatia Rusa, sa fie folosite pentru generarea de unde cu frecvente extrem de joase (ELF)
cu emisie in impuls care sa fie directionate catre interiorul Pamantului, in adancime, producand
dislocarea delicatelor placi tectonice suspendate prin legaturi fragile de miezul solid al terrei,
cum este de exemplu cazul faliei San Andreas din California. Avand o slaba intelegere a
interactiei “Placi tectonice – Vulcani – Miezul topit al Pamantului”, a incerca sa intervii direct in
aceasta structura inter-relationala generand mutatii pe care sa nu le poti controla ar constitui o
greseala periculoasa la nivel global, absurda si de nereparat.
In 1973, Hondurasul a acuzat SUA ca “i-a furat” norii naturali de ploaie, provocandu-I in
schimb pierderi economice uriase prin deturnarea artificiala a uraganului Fifi catre teritoriul in
vederea salvarii industriei turismului din Florida. Invinovatiri similare au fost aduse in timp
fostului stat nerecunoscut international Rhodesia (actualmente Zimbabwe) si Israelului de catre
tarile vecine, precum si fostului URSS in 1982, invinuit ca a cauzat fenomenul El Nino in zona
Pacificului urmare a unor experiente efectuate in ionosfera cu fascicule de inalta energie.
Pentagonul a ripostat la aceste acuze, publicand o lista de aplicatii HAARP pe care doreste
sa le dezvolte – acestea fiind:
• solutie de inlocuire a efectului impulsului electro-magnetic (EMP) generat prin detonarea
atmosferica a dispozitivelor termo-nucleare;
• inlocuirea voluminosului sistem de comunicatii submarine folosind frecvente extrem de
joase (ELF) cu o tehnologie noua si mult mai compacta;
• inlocuirea radiolocatoarelor de tip “Over – the – Horizons” (“Dincolo - de - Orizont”) cu un
sistem mai flexibil si mai precis;
• solutie de blocare/bruiaj a tuturor tipurilor de comunicatii hertziene pe o arie foarte mare,
cu mentinerea sistemului militar propriu de comunicatii in operare;
• crearea unui aparat de tomografiere a unor arii mari prin penetrare terestra in adancime,
care – cuplat la calculatoare de mare performanta tip EMASS si CRAIG – va face posibila
verificarea majoritatii pieselor, dispozitivelor si echipamentelor supuse controlului
international conform prevederilor Tratatelor de Non-Proliferare Nucleara si de Pace;
• solutie pentru detectarea rezervelor de petrol, gaze naturale si depozite de minerale pe
mari suprafete;
• solutie pentru detectia avioanelor inamice in zbor la joasa altitudine si a rachetelor de
croaziera, eliminand actualele tehnologii considerate deja depasite.
De fapt, tot experimentul HAARP pleaca de la fondatorul electricitatii moderne, croatul
Nicolas Tesla, care a descoperit la inceputul sec. XX ca in ionosfera planetei noastre exista o
enorma cantitate de energie electrica. Deoarece atmosfera se comporta ca un dielectric
izolator, rezulta ca ansamblul “Ionosfera - Aer - Pamant” constituie un gigantic condensator
electrostatic natural. De aici principiul HAARP se evidentiaza direct: captarea energiei ionice
pentru a fi redistribuita intr-o anume maniera dorita si planificata. Modificarea densitatii
dielectricului natural al atmosferei terestre poate provoca o descarcare electrica controlata. Prin
aceasta sarcinile electrice ionizate pozitiv sunt dirijate spre solul incarcat negativ al Pamantului,
care le atrage. Actiunea practica a HAARP se traduce astfel in asigurarea transportului de mari
cantitati de electricitate folosind un vehicul generat de undele radioelectrice. Este cunoscut si
sub denumirea de “Dispozitiv de incalzire a ionosferei”. Procesul este realizat prin dirijarea unui
fascicul directiv de unde radio catre orizontul ionosferic care intra in rezonanta. In acest mod
atomii ionizati din straturile superioare ale atmosferei intra in oscilatie, proces care continua
pana la atingerea frecventei de rezonanta. In acest mod zona ionosferica vizata se transforma
in plasma si capata proprietati reflectorizante ca si cum ar fi o oglinda. Astfel undele HAARP

4. 4
sunt dirijate prin reflexie spre sol, spre care se propaga in spirala colectand din ionii care sunt
in mod normal prizonierii ionosferei. Sarcinile electrice recoltate sunt apoi transportate prin
spatiu cu ajutorul unui “electro-jet” cu plasma de inalta densitate. Valurile succesive de unde
electro-magnetice ce se deplaseaza cu mare viteza prezinta traiectorii perpendiculare pe liniile
campului magnetic terestru, deplasandu-se intre cei doi poli. In timpul acestui voiaj in
tropopauza, ele provoaca la modul “crescendo” o cascada de efecte climatice. Plasma
reflectorizanta generata la nivelul ionosferei este folosita pe post de oglinda permitand dirijarea
fasciculelor de energie in orice punct urmand curbura Terrei. Toate aceste explicatii semi-
profesionale au avut rolul de a ajuta la intelegerea modului in care “electro-jet”-urile incarcate
energetic pot provoca anti-cicloane sau muta mase de aer rece de la poli spre regiunile
temperate.
Ceea ce face ca aceste dispozitive de incalzire a ionosferei sa fie extrem de utile scopului
urmarit este faptul ca ele sunt realizate sub forma de arii fazate, adica o grila de antene a caror
faza (timing) si amplitudine sunt reglabile individual. Acest lucru permite realizarea unei mari
varietati de diferite combinatii, sintetizand noi si extrem de complexe forme de unda. Fazarea
permite deasemenea dirijarea punctiforma a undei rezultate in diferite directii fara sa fie
necesara deplasarea antenei in sine. Aria fazata permite in plus conjungerea partiala a fazelor
sau blocarea emisiei undelor electro-magnetice. Cand aceste unde au una sau ambele
componente electrica si magnetica anulate, energia lor poate lua forma unei unde longitudinale
/ potentiale / scalare / gravitationale / temporale.
Dispozitivele de incalzire ionosferica permit deasemenea controlul gradientilor de densitate
a electronilor si proprietatile de refractie in interiorul unor regiuni selectate ale ionosferei, ceea
ce se traduce prin faptul ca pot modula densitatea electronilor ionosferici. Acest lucru
reprezinta o alta metoda majora de generare a undelor longitudinale, utilizand chiar cerul ca o
gigantica antena longitudinala.
In plus, ariile fazate sunt utilizate pentru generarea unui tip de radiatie total diferit, ce nu
poate fi detectata cu instrumentele clasice de masura a campurilor electro-magnetice. Functie
de frecventa si de tip, aceste unde pot afecta teoretic starile emotionale si biologia umana,
influenta vremea, modifica dinamica tectonica si chiar manipula mediul hyper-dimensional
inconjurator permitand obtinerea invizibilitatii controlate si a manevrarii interdimensionale a
personalului si a vehiculelor. In concluzie, acest nou tip de radiatie generat de ariile fazate
permite realizarea practica a tot ceea ce undele electromagnetice obisnuite nu pot face.
Inainte de a incerca sa explic ce s-a intamplat in fapt in Romania, trebuie subliniat ca
razboiul meteorologic reprezinta numai un aspect al putin cunoscutului “Razboi al undelor” -
care cuprinde:
• scanarea suprafetei terestre in vederea detectarii accesului in bazele secrete subterane;
• blocarea prin intrerupere a tuturor comunicatiilor hertziene;
• influentarea comportamentului uman;
• modificari meteorologice, inclusiv generarea de fenomene de cataclism meteo local;
• “prajirea” a tot ce se afla in interiorul avioanelor in timpul zborurilor, printr-un procedeu
similar celui care se produce atunci cand incalzim ceva in cuptorul cu microunde;
• provocarea de cutremure de pamant;
• generarea de explozii in atmosfera cu puteri si efecte similare celor ale bombelor atomice.
Putem anticipa ca, folosind puterea enorma a fasciculului de unde radioelectrice, in banda
foarte inalta sau foarte joasa si creand o zona ionosferica cu plasma reflectorizanta, operatorii
de la Gakona pot fixa si focaliza fasciculul de mare putere oriunde, in orice zona sau punct

5. 5
definit in coordonate spatiale deasupra unei anumite tari. Ghidata cu ajutorul acelorasi
fascicule energetice a caror pozitionare poate fi controlata cu un simplu joistick sau tracking
ball de catre operatorii sistemului aflati in Centrul operational al HAARP, care beneficiaza si de
facilitati de contact vizual direct asigurate prin intermediul MONSAT - reteaua globala de sateliti
de supraveghere la joasa altitudine a NSA, fasciculul este pozitionat in regim pulsatoriu pe
formatiunile noroase existente in zona, indiferent de tipul acestora - cumulus, cirrus,
cirrocumulus, nimbus, stratus etc. De fapt nu conteaza decat densitatea vaporilor de apa care-i
formeaza. Inchipuiti-va cam ce se intampla cand un impuls cu o durata cuprinsa in plaja de la
cateva milisecunde pana la cateva microsecunde al fascicului de inalta energie intra in contact
cu un nor incarcat cu vapori de apa. Temperatura de mii de grade Kelvin generata de impulsul
radioelectric produce transformarea instantanee si simultana a intregului volum de vapori de
apa a norului in apa lichida, care practic se prabuseste spre pamant ca si cum ar fi varsata
dintr-o uriasa galeata intoarsa brusc cu fundul in sus! Dupa care, daca in zona nu mai exista si
alti nori, aceasta scapa de alte deversari lansate din cer, iar fasciculul este deplasat de
operatorii din Alaska spre o noua formatiune noroasa pozitionata deasupra unei alte arii care-si
primeste si ea potopul de apa pravalit de la mare altitudine si asa mai departe.
Bineinteles ca, in paralel, uriasa energie a fasciculului localizat zonal produce prin incalzirea
brusca a atmosferei o intreaga serie de efecte secundare – de la iridiscente si alte fenomene
de iluminare aleatoare ale atmosferei pana la generarea de tornade sau a unor puternice rafale
de vant cu deplasare rapida.
Cam asa s-au intamplat lucrurile in 2006, iar explicatia data este pana in acest moment
unica care ne poate ajuta sa intelegem, macar partial, modul in care au fost generate
neobisnuitele fenomene meteorologice care au lovit Romania in acea vara !
Marius OpranEugen-

6. 6