4. Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a Românieiţ
BALDACCI, DAVID.
Puterea absolut / David Baldacci; trad.: Liviu Raduă
Bucureşti: RAO International Publishing Company, 2008
ISBN 978-973-103-633-3
I. Radu, Liviu (trad.)
821.111(73)-31135.1
RAO International Publishing Company
Grupul Editorial RAO
Str. Turda nr. 117-119, Bucureşti, ROMÂNIA
www.raobooks.com
www.rao.ro
DAVID BALDACCI
Absolute Power
1996 by Columbus Rose, pd.
Toate drepturile rezervate
Traducere din limba engleza
LIVIU RADU
e RAO International Publishing Company, 2004
pentru versiunea în limba română
aprilie 2008
ISBN 978-973-103-633-5
4
5. CUPRINS
CAPITOLUL UNU
CAPITOLUL DOI
CAPITOLUL TREI
CAPITOLUL PATRU
CAPITOLUL CINCI
CAPITOLUL ŞASE
CAPITOLUL ŞAPTE
CAPITOLUL OPT
CAPITOLUL NOUĂ
CAPITOLUL ZECE
CAPITOLUL UNSPREZECE
CAPITOLUL DOISPREZECE
CAPITOLUL TREISPREZECE
CAPITOLUL PAISPREZECE
CAPITOLUL CINCISPREZECE
CAPITOLUL ŞAISPREZECE
CAPITOLUL ŞAPTESPREZECE
CAPITOLUL OPTSPREZECE
CAPITOLUL NOUĂSPREZECE
CAPITOLUL DOUĂZECI
CAPITOLUL DOUĂZECI ŞI UNU
CAPITOLUL DOUĂZECI ŞI DOI
CAPITOLUL DOUĂZECI ŞI TREI
CAPITOLUL DOUĂZECI ŞI PATRU
CAPITOLUL DOUĂZECI ŞI CINCI
CAPITOLUL DOUĂZECI ŞI ŞASE
CAPITOLUL DOUĂZECI ŞI ŞAPTE
CAPITOLUL DOUĂZECI ŞI OPT
CAPITOLUL DOUĂZECI ŞI NOUĂ
EPILOG
NOTA AUTORULUI
5
6. Pentru Michelle, cea mai drag prieten , so ia meaă ă ţ
iubitoare, f r de care acest vis ar fi r mas doar o sclipireă ă ă
pl pând , într-o privire obosit .ă ă ă
Pentru mama şi pentru tat l meu: al i p rin i n-ar fi putută ţ ă ţ
face mai mult.
Pentru fratele meu şi pentru sora mea, care şi-au ajutat
mult fratele mai mic şi continu s-o fac .ă ă
6
7. MUL UMIRIŢ
Lui Jennifer Karas, pentru c a fost o prietena minunat ,ă ă
o sus in toare devotat şi m-a ajutat ori de câte ori amţ ă ă
avut nevoie. Lui Karen Spiegel, cel mai mare fan al meu de
pe Coasta de Vest, fie ca în viitor s ai parte de multe filmeă
mari şi de Oscaruri mici. Lui Jim şi Everne Spiegel, pentru
tot sprijinul şi încuraj rile lor.ă
Lui Aaron Priest, omul care m-a smuls din obscuritate,
prietenul şi agentul meu literar de-o via şi, mai multţă
decât atât, un tip extraordinar. Şi asistentei lui, Lisa Vance,
care a r spuns cu zel la fiecare dintre întreb rile mele,ă ă
indiferent cât de aiurea erau. Şi editorului de la Priest
Agency, Frances Jalet-Miller, a c rei perspicacitate şiă
comentarii inteligente m-au f cut s sap mai adânc înă ă
psihologia personajelor mele, f când astfel cartea maiă
bun .ă
Editorului meu, Maureen Egen, pentru c a f cut caă ă
experien a mea de debutant s fie f r dureri şi chiarţ ă ă ă
pl cut . Şi lui Larry Kirshbaum, care, într-o noapte târzie, aă ă
v zut ceva în paginile acestea şi mi-a schimbat via a pentruă ţ
totdeauna.
Lui Steven Wilmsen, coleg scriitor, care, ştiind cât e de
greu, mi-a dat tot timpul sfaturi bune şi tone de încuraj ri.ă
Mul umesc, prietene!ţ
Lui Steve şi Mary Jennings, pentru sfaturile lor în leg tură ă
cu diversele probleme tehnice şi juridice şi pentru c auă
fost cei mai buni prieteni pe care şi-i poate dori cineva. Lui
Richard Marvin şi lui Joe Barry, de asemenea pentru
„consultan a” oferit în leg tur cu probleme tehnice şi cuţ ă ă ă
sisteme de securitate.
Şi lui Art, Lynette, Roni, Scott şi Randy, pentru dragostea
şi sprijinul lor.
Sincer vorbind, nu g sesc destule cuvinte.ă
7
9. CAPITOLUL UNU
B rbatul d du drumul volanului, atunci când maşina, cuă ă
luminile stinse, se opri încet. Câteva buc i de pietrişăţ
scrâşnir sub pneuri, apoi îl înconjur t cerea. R mase ună ă ă ă
moment, ca s se acomodeze cu împrejurimile, dup careă ă
scoase un binoclu pentru vedere pe timp de noapte, vechi
dar eficient. Casa ap ru încet în vizor. B rbatul se l s peă ă ă ă
sp tar, g sindu-şi o pozi ie comod . Pe scaunul din fa , deă ă ţ ă ţă
lâng el, se afla un sac din pânz . Interiorul maşinii era camă ă
ponosit, dar curat.
Maşina fusese furat . Dintr-un loc de unde nimeni nu s-ară
fi aşteptat.
De oglinda retrovizoare atârna o pereche de palmieri în
miniatur . B rbatul zâmbi, în timp ce se uit la ea. Ar trebuiă ă ă
s ajung şi el în curând în ara palmierilor. Ap liniştit ,ă ă ţ ă ă
albastr , limpede, apusuri de culoarea somonului şi sculată
târziu diminea a… Trebuia s ias din maşin . Veniseţ ă ă ă
timpul. De data asta se sim ea în siguran , mai mult caţ ţă
alt dat .ă ă
Luther Whitney avea şaizeci şi şase de ani.
La vârsta asta, când încheieturile obosite nu te mai pot
ine drept, iar arterele i se îngroaş dup vacarmul uneiţ ţ ă ă
vie i, majoritatea oamenilor îşi încep o a doua carier , caţ ă
bunici, îngrijindu-i pe copiii copiilor lor.
Luther avusese o singur carier în întreaga lui existen .ă ă ţă
P trunsese prin efrac ie în casele altora sau în birouri, deă ţ
obicei în timpul nop ii, ca şi acum, şi luase cât putuse sţ ă
care din lucrurile de acolo.
Deşi se aflase, în mod evident, de partea celor certa i cuţ
legea, Luther nu tr sese niciodat cu pistolul, nici nu loviseă ă
cu cu itul când fusese cuprins de furie sau de team , cuţ ă
excep ia perioadei în care participase la r zboiul haoticţ ă
dintre Coreea de Nord şi cea de Sud. Iar cu pumnii izbise
9
10. doar în baruri, şi numai ca s se apere, din moment ceă
acolo b rba ii pretindeau c sunt mai viteji decât ar fiă ţ ă
trebuit s fie.ă
Luther avea un singur criteriu în alegerea obiectivelor
sale: fura numai de la cei care-şi permiteau s piard ceeaă ă
ce lua el. Considera c nu se deosebeşte de armatele deă
oameni care-i r sf au de obicei pe cei boga i şi care-iă ăţ ţ
convingeau s cumpere lucruri de care nu aveau nevoie.ă
O bun parte din cei peste şaizeci de ani ai s i fuseseră ă ă
petrecu i în închisori de siguran medie – apoi deţ ţă
securitate maxim – de pe Coasta de Est. Era creditat cuă
trei condamn ri anterioare, în trei state diferite,ă
condamn ri care acum îi atârnau ca trei pietre de moară ă
legate de gât. Pierduse mul i ani din via . Ani importan i.ţ ţă ţ
Dar acum nu mai putea face nimic pentru a schimba
lucrurile.
Îşi dezvoltase îndemânarea atât de mult, încât avea mari
speran e c nu va fi condamnat niciodat pentru a patraţ ă ă
oar . Nu era niciun secret cu privire la ce-l aştepta în cazulă
unei noi condamn ri: urma s se aleag cu dou zeci de aniă ă ă ă
întregi. La vârsta lui, dou zeci de ani echivalau cu oă
condamnare la moarte. Puteau, la fel de bine, s -l trimită ă
pe scaunul electric, dup cum obişnuia s procedeze statulă ă
Virginia cu cet enii ei extrem de periculoşi. Cet eniiăţ ăţ
acestui stat istoric erau oameni cu fiica lui Dumnezeu şi
doreau ca fiecare s primeasc dup fapt şi r splat .ă ă ă ă ă ă
Statul reuşea s fac acest lucru condamnând la moarteă ă
mai multe persoane decât toate celelalte state, cu excep iaţ
a dou , iar liderii, Texas şi Florida, împ rt şeauă ă ă
sentimentele morale ale surorii lor din sud. Dar nu trimiteau
la moarte pe cineva pentru un simplu jaf. Pân şiă
m rinimoşii locuitori din Virginia aveau limitele lor!ă
Dar, din cauza riscului, Luther nu-şi lua ochii de la cas –ă
un adev rat conac, unul care era îndrept it s poarte ună ăţ ă
asemenea nume. Îl obsedase luni de zile. Iar în noaptea
asta, fascina ia aceea va lua sfârşit.ţ
10
11. Middleton, Virginia. La patruzeci şi cinci de minute de
mers cu maşina spre vest de Washington, pe un drum
îngust.
O zon cu domenii mari, unde maşinile scumpe erauă
obligatorii, iar caii proprietarilor aveau un pre care ar fiţ
ajuns pentru a-i hr ni timp de un an pe locatarii unui blocă
dintr-un oraş. Casele din zona aceea erau r spândite peă
terenuri cu atâtea frumuse i, încât îşi meritau numele.ţ
Apreciase ironia numelui obiectivului s u:ă The Coppers1
.
Fluxul de adrenalin care înso ea fiecare lovitur era cuă ţ ă
adev rat unic. Luther îşi imagina c seam n cu ceea ceă ă ă ă
simte juc torul de baseball aflat la b taie, în timp ceă ă
alearg nonşalant c tre baze, f r s se gr beasc absolută ă ă ă ă ă ă
deloc, dup ce mingea cea nou din piele aterizase undeva,ă ă
în strad . Cu mul imea la picioare, cu cincizeci de mii deă ţ
perechi de ochi a inti i asupra unui singur om, de parc totţ ţ ă
aerul din lume fusese strâns într-un singur loc şi eliberat
brusc, prin r sucirea splendid a bâtei, de c tre acelă ă ă
juc tor.ă
Luther cercet îndelung împrejurimile, cu ochii lui încă ă
ageri. Un licurici clipi c tre el. Altfel, era singur. Ascult ună ă
moment ârâitul greierilor, un simplu zgomot de fond,ţ
obişnuit pentru orice persoan care locuia mai mult timp înă
zon .ă
Luther conduse maşina mai departe pe drumul asfaltat şi
o trase pe un drum scurt, de p mânt, care se sfârşea într-ă
un pâlc de arbori groşi. P rul c runt al b rbatului eraă ă ă
acoperit cu o c ciul neagr de schi. Figura lui t b cită ă ă ă ă ă
fusese vopsit în negru, cu crem de camuflaj. Avea ochiă ă
calmi, verzi, şi f lci masive, cenuşii. Pielea îi era la fel deă
întins ca-ntotdeauna. Ar ta ca pe vremea când fuseseă ă
cercetaş în armat . Luther ieşi din maşin .ă ă
Se ascunse dup un copac şi privi obiectivul.ă The
Coppers, ca multe conace de ar ai c ror proprietari nuţ ă ă
erau propriu-zis cresc tori de animale, avea o poartă ă
1 Gologanii (engl).
11
12. uriaş , ornamentat , din fier forjat, prins de dou coloaneă ă ă ă
identice din c r mizi, dar nu avea şi gard. Se puteaă ă
p trunde direct de pe drum sau din p dure. Luther intră ă ă
prin p dure.ă
Îi trebuir doar dou minute ca s ajung la margineaă ă ă ă
câmpului de porumb de lâng cas . Era clar c proprietarulă ă ă
nu avea nevoie de zarzavaturi cultivate în gospod rie, dară
se p rea c -şi luase în serios rolul de moşier local. Lutheră ă
nu se putea plânge, din moment ce g sise o c rare ce-iă ă
permitea s ajung nev zut pân aproape de uşa din fa aă ă ă ă ţă
cl dirii.ă
Aştept câteva momente, apoi disp ru în desişulă ă
tulpinilor de porumb.
Terenul era, în cea mai mare parte, cur at de resturi, iarăţ
pantofii lui de tenis nu scoteau niciun sunet, un lucru
important, pentru c , în liniştea de aici, orice zgomot seă
auzea de departe. Luther continu s priveasc dreptă ă ă
înainte, iar picioarele sale, c lite, g seau singure drumulă ă
printre şirurile dese, nestânjenite de uşoarele denivel ri aleă
solului. Aerul nop ii era rece, dup c ldura ame itoare aţ ă ă ţ
verii ce se încâp ânase s nu-i p r seasc , dar nu suficientăţ ă ă ă ă
de rece pentru ca respira ia s se transforme în aburi ce arţ ă
fi putut fi z ri i de la distan de ochii cuiva care nu-şiă ţ ţă
g sea astâmp r sau care suferea de insomnie.ă ă
Luther îşi cronometrase ac iunea de mai multe ori înţ
lunile trecute, oprindu-se întotdeauna la marginea
câmpului, înainte de a p şi pe terenul din fa a casei. Înă ţ
mintea lui, fiecare am nunt fusese întors pe toate fetele deă
sute de ori, pân când ajunsese la un scenariu minu ios aă ţ
ceea ce avea de f cut.ă
Se ghemui la marginea terenului din fa a cl dirii şi priviţ ă
înc o dat în jur. Nu avea de ce s se gr beasc . Nuă ă ă ă ă
existau câini, deci nu avea grija lor, ceea ce era un lucru
bun. Un om, indiferent cât de tân r şi de sprinten ar fi fost,ă
nu putea s întreac un câine. Iar l tratul îi f cea pe cei dină ă ă ă
tagma lui Luther s înlemneasc . În exterior nu se vedeaă ă
12
13. nici vreun sistem de securitate, probabil din cauza
nenum ratelor alarme false provocate de cerbii, veveri eleă ţ
şi ratonii care mişunau în zon . Oricum, Luther urma să ă
aib de-a face în curând cu un sistem sofisticat de ap rare,ă ă
având la dispozi ie doar treizeci şi trei de secunde pentru a-ţ
l scoate din func iune – în asta incluzând şi cele zeceţ
secunde necesare pentru a scoate panoul de comand .ă
Patrula firmei de paz trecuse prin zon cu treizeci deă ă
minute în urm . Ar fi trebuit s -şi schimbe încontinuu rutinaă ă
şi s treac o dat pe or , la întâmplare, prin sectoarele peă ă ă ă
care le supravegheau. Dar, dup o lun de urm rire, Lutheră ă ă
descoperise cu uşurin o schem de patrulare. Avea laţă ă
dispozi ie cel pu in trei ore, înainte s apar urm toareaţ ţ ă ă ă
echip . Nici nu avea nevoie de atât de mult timp.ă
Solul era acoperit cu asfalt negru, iar de zidurile din
preajma intr rii se prinseser tufişuri dese – un elementă ă
vital pentru ho i – ca un cuib de omizi pe creanga unuiţ
copac. Luther verific fiecare fereastr a casei: toateă ă
întunecate. Peste tot t cere. Urm rise caravana cu careă ă
plecaser locatarii casei spre sud, cu dou zile în urm , şiă ă ă
f cuse cu mult aten ie inventarul proprietarilor şi ală ă ţ
angaja ilor. Cea mai apropiat cas se afla la mai bine deţ ă ă
trei kilometri.
Luther respir adânc. Planificase totul, dar în „meseria”ă
asta regula era c nu puteai niciodat s prevezi totul.ă ă ă
Dezleg leg turile rucsacului şi se strecur afar dină ă ă ă
câmpul cultivat, cu paşi lungi, uşori, şi în zece secunde
ajunse în fa a uşii solide, groase, din lemn înt rit cu o el, cuţ ă ţ
o încuietoare prins în înt rituri, ca s reziste. Nimic careă ă ă
s -l îngrijoreze pe Luther.ă
Scoase o cheie din buzunarul hainei şi o introduse în
broasca, dar f r s-o r suceasc .ă ă ă ă
Ascult câteva secunde. Apoi îşi d du jos rani a şi-şiă ă ţ
schimb pantofii, ca s nu lase nicio urm de p mânt înă ă ă ă
cas . Îşi preg ti şurubelni a electric special , cu ajutorulă ă ţ ă ă
c reia putea s scoat de zece ori mai repede la iveală ă ă ă
13
14. circuitele la care trebuia s ajung , decât dac ar fi f cută ă ă ă
treaba folosind o şurubelni obişnuit .ţă ă
Urm torul lucru pe care-l scoase din sac cânt rea exact oă ă
sut şaptezeci şi cinci de grame şi era pu in mai mareă ţ
decât un calculator de buzunar. În afar de fiica sa,ă
reprezenta cea mai bun investi ie pe care o f cuse în via aă ţ ă ţ
lui. Dispozitivul acela, pe care îl poreclise Wit2
îl ajutase pe
Luther s nu dea greş în ultimele lui trei spargeri.ă
Cele cinci cifre ce alc tuiau codul de siguran ală ţă
locuin ei îi fuseser deja furnizate lui Luther şi fuseserţ ă ă
programate şi în calculatorul s u. Secven a corectă ţ ă
reprezenta îns un mister pentru el, dar acest obstacolă
urma s fie înl turat de tovar şul s u mititel, din metal, fireă ă ă ă
şi microcipuri, evitând astfel urletul înfior tor al celor patruă
sirene, plasate în fiecare col al fort re ei de trei mii deţ ă ţ
metri p tra i, pe care o invadase. Dup aceea ar fi urmată ţ ă
anun area poli iei de c tre calculatorul f r nume, cu careţ ţ ă ă ă
avea s se lupte peste câteva momente. De asemenea,ă
ferestrele şi podeaua casei erau dotate cu un sistem care
era sensibil la presiune, ad ugând un plus de sigurană ţă
încuietorii de la uş . Dar toate astea nu însemnau nimic,ă
dac Wit putea s descopere secven a corect a coduluiă ă ţ ă
sistemului de alarma.
Luther se uit la cheia vârât în broasc şi, cu un gest ce-ă ă ă
i devenise obişnuin , îl ag pe Wit de centur , astfelţă ăţă ă
încât calculatorul s -i atârne într-o parte. Cheia se învârti înă
broasc , iar Luther se preg ti s suporte zgomotul pe careă ă ă
urma s -l aud , adic iuitul sistemului de siguran , careă ă ă ţ ţă
avertiza intrusul c o s vin sfârşitul lumii, dac n-o să ă ă ă ă
introduc r spunsul corect în intervalul de timp alocat, f ră ă ă ă
s întârzie nici m car cu o milisecund .ă ă ă
Luther îşi înlocui m nuşile din piele cu altele, maiă
flexibile, din plastic, care aveau un strat dublu în dreptul
vârfului degetelor şi al palmelor. Nu avea de gând s laseă
vreo dovad în urma lui. Luther respir adânc, apoiă ă
2 Inteligenta, spirit
14
15. deschise uşa. iuitul strident al sistemului de siguran îlŢ ţă
izbi de îndat . B rbatul intr iute în holul enorm şi se uit laă ă ă ă
panoul de alarm .ă
Şurubelni a lui special se rotea f r s scoat vreunţ ă ă ă ă ă
zgomot, cele şase şuruburi din metal c zur în mâna luiă ă
Luther şi fur puse într-un compartiment al centurii sale.ă
Firele sub iri legate de Wit sclipir în argintiul luminii lunii,ţ ă
care p trundea prin fereastra de lâng uş , apoi Luther,ă ă ă
ar tând pentru o clip ca un chirurg ce privea în cavitateaă ă
toracic a unui pacient, descoperi locul corect, f cuă ă
leg turile, apoi îşi puse tovar şul sub tensiune.ă ă
Din partea cealalt a holului âşni o raz stacojie, dreptă ţ ă
spre el. Detectorul cu raze infraroşii descoperise deja
semnalul termic al lui Luther. În timp ce secundele treceau,
Luther aştepta cu r bdare ca „mintea” sistemului deă
securitate s decid dac intrusul era prieten sau vr jmaş.ă ă ă ă
Numerele sclipeau, într-o culoare chihlimbarie, pe
ecranul digital al lui Wit, schimbându-se mai iute decât
putea percepe ochiul. Timpul alocat lic rea într-ună
dreptunghi micu , în col ul din dreapta sus, al aceluiaşiţ ţ
ecran.
Trecur cinci secunde, apoi pe ecranul de sticl al lui Wită ă
ap rur numerele 5, 13, 9, 3, 11 şi se oprir .ă ă ă
iuitul încet , sistemul de alarm fiind blocat, luminaŢ ă ă
roşie se stinse şi fu înlocuit cu una verde, prietenoas , iară ă
Luther putea, în sfârşit, s -şi înceap treaba. Scoase firele,ă ă
puse placa la loc şi-şi aşez echipamentul în sac, apoiă
încuie cu grij uşa din fa .ă ţă
Dormitorul principal se afla la etajul al treilea, la care se
putea ajunge cu un ascensor din holul principal, de la
primul etaj, dar Luther prefer s urce pe sc ri. Era maiă ă ă
bine s nu depind de nimic asupra c ruia nu aveaă ă ă
controlul deplin. Din planul lui de lupt nu f cea parte să ă ă
r mân închis timp de mai multe s pt mâni într-ună ă ă ă
ascensor.
15
16. Se uit la detectorul din col ul înc perii, care-i zâmbea cuă ţ ă
gura lui dreptunghiular , cu razele lui de supraveghereă
adormite acum. Luther se îndrept spre sc ri.ă ă
Uşa dormitorului nu era închis . Dup câteva secunde,ă ă
b rbatul îşi aprinse lanterna de joas tensiune, f ră ă ă ă
str lucire, şi r mase un timp privind în jur. Lucirea verde aă ă
unui al doilea panou de comand , montat lâng uşaă ă
dormitorului, întrerupea întunericul.
Casa fusese construit în ultimii cinci ani. Lutheră
verificase actele de la tribunal şi reuşise chiar s aib accesă ă
la un set de planuri ale locuin ei, aflat în biroulţ
împuternicitului cu planificarea. Schi ele erau acolo pentruţ
c aceast cl dire era atât de mare, încât proprietarulă ă ă
avusese nevoie de aprobarea guvernului statal pentru a o
construi, de parc statul le-ar fi refuzat vreodat celoră ă
boga i ceea ce îşi doreau.ţ
Nu g sise nicio surpriz în planul de construire. Era vorbaă ă
de o cas mare, solid , care merita milioanele pl tite înă ă ă
bani ghea de c tre proprietar.ţă ă
Luther mai vizitase o dat casa, la lumina zilei, când erauă
oameni peste tot. Fusese chiar în camera aceea şi v zuseă
ce trebuia s vad . Tocmai de aceea se afla aici în noapteaă ă
asta.
Coroana de aproape cincisprezece centimetri, aflată
deasupra patului imens, cu baldachin, p rea s -lă ă
urm reasc atunci când îngenunche. Al turi era o noptier .ă ă ă ă
Pe ea se aflau un ceas mic din argint, cel mai nou roman de
dragoste şi un cu it pentru deschis scrisori, vechi, argintat,ţ
cu mânerul gros, din piele.
Tot ce se g sea în camera aceea era mare şi scump. Înă
înc pere se deschideau trei debarale, fiecare avândă
dimensiunile sufrageriei lui Luther. Dou erau ocupate cuă
haine femeieşti, pantofi, poşete şi alte lucruri pe care-şi
cheltuiesc femeile banii, în mod ra ional sau ira ional.ţ ţ
Luther se uit la fotografiile înr mate de pe noptier şi seă ă ă
16
17. strâmb dezgustat, remarcând femeiuşca de dou zeci şiă ă
ceva de ani, al turi de so ul de şaptezeci şi ceva.ă ţ
Existau multe feluri de loterii în lume şi nu toate erau
organizate de stat.
Multe dintre fotografii o ar tau pe st pâna casei cât seă ă
poate de goal , iar o examinare rapid a dulapului dovediă ă
c -i pl cea s se îmbrace în chestii vaporoase.ă ă ă
Apoi Luther se uit la oglinda de mari dimensiuni,ă
cercetându-i ornamentele de pe margini. Dup aceea îiă
cercet laturile. O mobil grea, elegant , prins de perete,ă ă ă ă
sau aşa p rea, dar Luther ştia c balamalele erau ascunseă ă
cu grij , în adâncituri de dou zeci de centimetri, de sus şiă ă
pân jos.ă
Luther se mai uit o dat la oglind . Avea avantajul că ă ă ă
v zuse un obiectiv ca acesta cu vreo doi ani în urm , deşiă ă
nu pl nuise s -l sparg . Dar nu po i s ignori un al doilea ouă ă ă ţ ă
de aur, doar pentru c ai mai inut unul în palm , iar acelă ţ ă
ou de aur valorase vreo cincizeci de mii. Premiul aflat în
spatele acestei oglinzi putea s fie de vreo zece ori maiă
mare.
Dac folosea for a şi o pârghie, ar fi putut s -i vin deă ţ ă ă
hac încuietorii, dar ar fi consumat timp pre ios. Şi, mai multţ
decât atât, ar fi l sat în urm semne c locuin a fuseseă ă ă ţ
violat . Deşi cl direa urma s r mân goal în urm toareleă ă ă ă ă ă ă
s pt mâni, nu puteai s ştii ce se va întâmpla. Când vaă ă ă
p r siă ă The Coppers, trebuia s nu lase niciun semn. Chiară
dup ce se vor întoarce, proprietarii nu vor verifica imediată
seiful. În orice caz, nu trebuia s foloseasc metode dure.ă ă
Se duse iute c tre televizorul cu ecran mare, lipit de ună
perete al înc perii imense. Zona fusese amenajat ca oă ă
camer de zi, cu fotolii asortate, acoperite cu creton, şi cu oă
mas mare pentru cafea. Luther se uit la cele treiă ă
telecomenzi aflate pe mas . Una pentru televizor, altaă
pentru videocasetofon, iar a treia p rea c -i va uşuraă ă
efortul cu nou zeci la sut . Pe fiecare era înscris o marcă ă ă ă
şi toate sem nau între ele, dar un scurt experiment dovediă
17
18. c dou dintre ele porneau aparatura potrivit , iar a treiaă ă ă
nu pornea nimic.
Parcurse înc perea, îndrept telecomanda c tre oglindă ă ă ă
şi ap s pe singurul buton roşu, plasat în partea de jos aă ă
dispozitivului. De obicei, acest lucru declanşa pornirea
înregistr rii pe videocaset . Dar în noaptea aceea,ă ă
ap sarea însemna c banca se deschisese pentru un clientă ă
norocos.
Luther v zu cum uşa se deschide încet, în t cere,ă ă
rotindu-se pe balamalele acum vizibile. Din obişnuin ,ţă
puse telecomanda exact acolo unde fusese, scoase un sac
din pânz din rucsac şi intr în galerie.ă ă
În timp ce lumina cu lanterna prin întuneric, fu surprins
s vad un scaun capitonat în mijlocul înc perii – înc pereă ă ă ă
ce p rea s fie lung de doi metri şi tot atât de lat . Peă ă ă ă
bra ul fotoliului se afla o telecomand identic , evident, oţ ă ă
m sur de siguran , pentru a evita s r mâi închisă ă ţă ă ă
accidental acolo. Apoi v zu rafturile de pe fiecare perete.ă
Lu la început banii, lega i în pachete, apoi con inutulă ţ ţ
cutiilor sub iri, care, bineîn eles, nu aveau în ele bijuteriiţ ţ
false. Luther socoti c erau acolo vreo dou sute de mii deă ă
dolari în bonuri negociabile şi alte valori, dou cutiu e cuă ţ
monede vechi şi alta cu stampe, incluzând una cu o silueta
r sturnat , care-l f cu pe Luther s gâfâie. Ignor cecurileă ă ă ă ă
în alb şi cutiile pline cu acte, care nu valorau nimic pentru
el. O evaluare rapid îi spuse c era vorba de dou milioaneă ă ă
de dolari, poate chiar mai mult.
Mai privi o dat în jur, având grij s nu rateze vreună ă ă
ascunziş. Pere ii erau groşi – îşi imagin c erau proteja iţ ă ă ţ
împotriva incendiilor sau cel pu in atât de proteja i cât eraţ ţ
omeneşte posibil, înc perea nu era închis ermetic, iară ă
aerul era proasp t, nu st tut. Cineva putea s stea acolo,ă ă ă
zile întregi.
18
19. Limuzina înainta cu vitez pe drum, urmat de furgonet ,ă ă ă
fiecare şofer fiind suficient de bun ca s fac acest lucruă ă
f r s aprind farurile.ă ă ă ă
În interiorul spa ios al limuzinei se aflau un b rbat şiţ ă
dou femei. Una din ele era aproape beat şi f cea tot ceă ă ă
putea ca s -l dezbrace pe b rbat chiar acolo, în ciudaă ă
slabelor eforturi ale victimei de a se ap ra.ă
Cealalt femeie st tea pe bancheta opus , cu guraă ă ă
încleştat , încercând în mod ostentativ s ignoreă ă
spectacolul ridicol, care mai includea chicoteli de fetişcană
şi multe gâfâieli. În realitate, ea urm rea îndeaproapeă
fiecare gest al perechii. Îşi îndreptase aten ia asupra uneiţ
agende mari, pe care o inea în poal şi în care seţ ă
înghesuiau program ri pentru întâlniri şi noti e, şi asupraă ţ
b rbatului din fa a ei, care profit de faptul c tovar şa saă ţ ă ă ă
îşi rupsese un toc de la pantof pentru a-şi turna de b ut.ă
Rezisten a lui la alcool era enorm . Putea s bea de douţ ă ă ă
ori cantitatea pe care o b use în seara aceea, f r s seă ă ă ă
vad , f r s se bâlbâie sau s se împiedice – asta ar fiă ă ă ă ă
însemnat sfârşitul pentru un om aflat în func ia lui.ţ
Femeia îl admira pe el, obsesiile lui, sl biciunile de careă
d dea uneori dovad , reuşind, în acelaşi timp, s arateă ă ă
lumii o fa ce exprima senin tate şi putere, dar şi deţă ă
m re ie. Fiecare femeie din America era îndr gostit de el,ă ţ ă ă
amorezat de frumuse ea lui clasic , de uriaşa lui sigurană ţ ă ţă
de sine şi de ceea ce reprezenta el pentru to i. Iar elţ
întorcea aceast admira ie universal cu o pasiune –ă ţ ă
oricum, deplasat – care o uimea pe femeie.ă
Din nefericire, aceast pasiune nu fusese îndreptată ă
niciodat în direc ia ei, în ciuda mesajelor ei subtile, aă ţ
atingerilor care durau pu in cam mult, a faptului c aranjaţ ă
astfel lucrurile ca s -l vad dis-de-diminea , când ea ar taă ă ţă ă
cel mai bine, a conota iilor sexuale folosite în timpulţ
şedin elor de strategie. Dar pân când va veni timpul – şiţ ă
va veni, îşi spunea ea – trebuia s aib r bdare.ă ă ă
19
20. Se uit pe fereastr . Chestia asta dura prea mult, stricaă ă
totul. Strânse din buze, dezgustat .ă
Luther auzi vehiculele intrând pe aleea din fa . Seţă
strecur la fereastr şi privi minicaravana ce se ducea înă ă
spate, unde nu o mai putea vedea. Num r patru persoaneă ă
în limuzin şi una în furgonet . Mintea lui scotocea de zoră ă
printre identit ile posibile. Grupul era prea mic pentru a fiăţ
vorba de proprietarii conacului. Prea mare pentru a fi vorba
de o simpl verificare a casei. Nu recunoscuse nicio figur .ă ă
Pentru o clip , Luther se întreb dac locuin a aceea aveaă ă ă ţ
s fie jefuit de dou ori în aceeaşi noapte. Ar fi fost oă ă ă
coinciden mult prea mare. În „meseria” asta – ca în multeţă
altele – te bazezi pe statistic . În plus, delincven ii nu-şiă ţ
atac obiectivele purtând haine de sear .ă ă
În timp ce zgomotul ajungea pân la el, probabil de afară ă
din spatele casei, îşi d du seama c îi fusese t iat oriceă ă ă ă
cale de retragere şi se gândi ce plan de ac iune s aplice.ţ ă
Îşi înha rani a, fugi la tabloul de alarm de lâng uşaţă ţ ă ă
dormitorului şi activ sistemul de securitate al casei,ă
bucuros c are o memorie atât de bun a cifrelor. Apoi seă ă
strecur în camera-seif şi închise cu grij uşa în urma sa. Seă ă
trase cât putu mai mult în fundul înc perii. Acum nu-iă
r m sese decât s aştepte.ă ă ă
Îşi blestem ghinionul. Totul mersese ca pe roate! Apoiă
scutur din cap şi se str dui s respire regulat. Era caă ă ă
atunci când zbori: cu cât faci mai mult lucrul sta, cu atât eă
mai mare şansa s se întâmple ceva r u. Nu-i r mâneaă ă ă
decât s spere c nou-veni ii nu trebuiau s depun ceva înă ă ţ ă ă
banca particular pe care o ocupa el acum.ă
Un hohot de râs, apoi un bubuit de voci ajunser pân laă ă
el, împreun cu iuitul puternic al alarmei, care r sun deă ţ ă ă
parc i-ar fi trecut pe deasupra capului un avion cu reac ie.ă ţ
Se p rea c se f cuse o uşoar greşeal în ceea ce priveaă ă ă ă ă
codul. Pe fruntea lui Luther ap rur stropi de sudoare, cândă ă
îşi imagin c alarma se va declanşa complet, iar poli ia vaă ă ţ
20
21. dori s cerceteze fiecare petic din cas , începând cuă ă
cuibuşorul lui.
Se întreb cum ar trebui s reac ioneze dac ar auzi uşaă ă ţ ă
cu oglind deschizându-se, iar lumina s-ar aprinde în untru,ă ă
f r nici o posibilitate de a se ascunde. Figuri str ineă ă ă
uitându-se la el, pistoale întinse, citirea drepturilor…
Aproape c -l apuc râsul. Era prins în capcan , ca ună ă ă
şoarece nenorocit, f r s aib unde s se duc . Nu maiă ă ă ă ă ă
fumase de treizeci de ani, dar acum sim ea cu disperareţ
nevoia unei ig ri. Puse rucsacul jos şi-şi întinse picioareleţ ă
încet, ca s nu-i amor easc .ă ţ ă
Auzi paşi grei pe treptele din lemn de stejar. Intruşilor nu
le p sa dac se afla c erau acolo. Luther num r patru,ă ă ă ă ă
poate cinci persoane. Apoi paşii se îndreptar spre stângaă
şi se apropiar de el.ă
Uşa dormitorului se deschise cu un scâr âit uşor. Lutherţ
se gândi bine. Toate lucrurile fuseser puse la locul lor. Seă
atinsese doar de telecomand , pe care o aşezase exact înă
urma uşoar pe care o l sase în praf, atunci când o luase.ă ă
Acum Luther auzea doar trei voci, una de b rbat şi dou deă ă
femei. Una din femei p rea beat , tonul celeilalte era ală ă
unei femei de afaceri. Apoi Doamna „Femeie-de-afaceri”
disp ru, uşa fu închis , dar nu şi încuiat , iar Doamnaă ă ă
„Beat -cri ” şi b rbatul r maser singuri. Unde erauă ţă ă ă ă
ceilal i? Unde se dusese Doamna „Femeie-de-afaceri”?ţ
Chicotelile continuar . Paşii se apropiar de oglind . Lutheră ă ă
se ghemui într-un col cu speran a c fotoliul îl va ascunde,ţ ţ ă
ştiind îns c aşa ceva nu era posibil.ă ă
Apoi îl izbi în ochi o raz de lumin , iar el aproape gemuă ă
la trecerea brusc a micii sale lumi de la bezna de tuş laă
lumina puternic a zilei. Clipi iute, ca s se adapteze la noulă ă
nivel de luminozitate, pupilele lui – care fuseser dilatateă
aproape complet – ajungând în câteva secunde la
dimensiunile unui vârf de ac. Dar nu urmar nici ipete, niciă ţ
fe e de oameni, nici pistoale.ţ
21
22. În cele din urm , dup ce trecu un minut întreg, Lutheră ă
privi din spatele fotoliului şi primi un al doilea şoc. Uşa
camerei-seif p rea c disp ruse, iar el privea acum drept înă ă ă
dormitorul acela afurisit. Fu cât pe ce s cad pe spate, dară ă
reuşi s se reechilibreze. În elese brusc de ce era acoloă ţ
fotoliul.
Îi recunoscu pe cei doi din înc pere. Pe femeie o v zuseă ă
chiar în seara aceea, în fotografii: so ia cea tân r , c reia îiţ ă ă ă
pl cea s se îmbrace ca o târf .ă ă ă
Pe b rbat îl cunoştea din cu totul alt parte, nu era înă ă
niciun caz st pânul casei. Luther cl tina din cap, uluit, apoiă ă
respir . Îi tremurau mâinile şi-l cuprinsese un fel de scârb .ă ă
Lupt împotriva senza iei de grea şi privi în dormitor.ă ţ ţă
Uşa camerei-seif servea ca oglind prin care se puteaă
privi. Cu lumina de afar şi cu întunericul din spa iul acelaă ţ
strâmt, era ca şi cum s-ar fi uitat la un televizor gigantic.
Apoi v zu ceva ce-i t ie respira ia: colierul de diamanteă ă ţ
de la gâtul femeii. Ochiul lui de specialist îl aprecie la două
sute de mii, poate mai mult. Exact genul de lucruşor pe
care cineva îl pune, din obişnuin , în seiful casei, înainteţă
de a se preg ti pentru sear . Apoi se relaxa, v zând-o cumă ă ă
şi-l scoate şi-i d drumul pe podea.ă
Teama îi mai trecuse, aşa c se ridic , se aplec pesteă ă ă
fotoliu şi se aşez încet pe el. Aşadar, b trânul st tea aici şiă ă ă
privea cum femeiuşca lui se regula cu o cohort de b rba i.ă ă ţ
Dup cum ar ta ea, Luther îşi imagin c unii dintre ei erauă ă ă ă
tineri cu leaf mic sau chiar indivizi dubioşi. Dar domnulă ă
din seara aceea f cea parte din alt categorie.ă ă
Luther se uit în jur, cu urechile ciulite, încercând să ă
aud zgomotele f cute de ceilal i locuitori ai casei. De fapt,ă ă ţ
ce putea s fac ? Nu mai fusese niciodat într-o situa ieă ă ă ţ
asem n toare în cei peste treizeci de ani de furturi, aşa că ă ă
decise s fac singurul lucru posibil. Desp r it de distrugereă ă ă ţ
doar de un geam gros de-un deget, r mase liniştit în fotoliuă
şi aştept .ă
22
23. CAPITOLUL DOI
La trei cvartale dep rtare de imensa cl dire alb aă ă ă
Congresului Statelor Unite, Jack Graham deschise uşa din
fa a apartamentului s u, îşi arunc pardesiul pe podea şiţă ă ă
se duse direct la frigider. Cu sticla de bere în mân , seă
aşez pe canapeaua jerpelit din camera de zi. În timp ceă ă
sorbea din b utur , se uit la c m ru a în care se afla. Eraă ă ă ă ă ţ
cu totul diferit de locul în care abia fusese. P str un timpă ă ă
berea în gur , apoi o înghi i. Muşchii f lcilor lui late seă ţ ă
încordar , apoi se relaxar . Ghimpii enervan i ai îndoieliiă ă ţ
disp ruser încet, dar se vor ivi din nou, întotdeauna seă ă
întâmpla aşa.
Alt petrecere important cu Jennifer, viitoarea lui so ie,ă ă ţ
cu familia ei şi cu grupul lor de cunoştin e din lumeaţ
monden şi a afacerilor. Se p rea c oamenii atât deă ă ă
sofistica i nu aveau simpli prieteni. Fiecare din ei avea oţ
func ie anume, întregul fiind mai mare decât suma p r ilor.ţ ă ţ
Sau, cel pu in, aşa se dorea, deşi Jack avea propria opinie înţ
privin a asta.ţ
Industria şi finan ele erau bine reprezentate, cuprinzândţ
nume pe care Jack le întâlnea în Wall Street Journal, înainte
s -l arunce şi s p streze numai paginile de sport, ca să ă ă ă
vad ce mai f ceau „Pieile” sau „Gloan ele”ă ă ţ 3
.
Politicienii fuseser prezen i în for , strângând voturiă ţ ţă
viitoare şi dolari. Din grup mai f ceau parte, evident, şiă
avoca i - iar unul dintre ei era Jack – un medic cu un papionţ
de mod veche şi vreo doi tipi din zona public , veni i să ă ţ ă
demonstreze c puternicii zilei manifest simpatie pentruă ă
situa ia oamenilor de rând.ţ
Îşi termin berea şi porni televizorul. Îşi arunc pantofii,ă ă
iar şosetele cu model, de patruzeci de dolari, pe care i le
cump rase logodnica lui, ajunser pe abajur. Cu timpul, oă ă
3 Skins, Bullets - porecle ale unor echipe de fotbal american (n.tr.)
23
24. s -i cumpere perechi de dou sute de dolari, cu cravateă ă
asortate, pictate de mân . Rahat! Îşi frec degetele de laă ă
picioare şi se gândi dac era cazul s mai bea o sticl deă ă ă
bere. Televizorul se str duia s -i câştige aten ia, dar nuă ă ţ
prea reuşea. Îşi d du p rul negru şi des din ochi şi se gândiă ă
pentru a mia oar la direc ia spre care se îndrepta via a saă ţ ţ
– dup toate aparen ele, cu viteza unei navete cosmice.ă ţ
Limuzina companiei lui Jennifer îi dusese pe amândoi la
casa ei din oraş, aflat în partea de nord-vest aă
Washingtonului, unde, probabil, avea s se mute şi Jackă
dup c s torie, pentru c Jennifer detesta locuin a lui.ă ă ă ă ţ
Nunta urma s aib loc peste şase luni, ceea ce după ă ă
standardele miresei însemna c nu mai r m sese delocă ă ă
timp, iar el st tea acolo, chinuit de îndoieli.ă
Jennifer Ryce Baldwin avea o frumuse e care te cucereaţ
imediat, iar femeile se uitau dup ea la fel de des ca şiă
b rba ii. Era şi deşteapt , reuşise în via , provenea dintr-oă ţ ă ţă
familie bogat şi inten iona s se m rite cu Jack. Tat l eiă ţ ă ă ă
conducea una dintre cele mai mari companii de construc iiţ
din ar . Centre comerciale, cl diri pentru birouri, sta iiţ ă ă ţ
radio… era implicat în toate afacerile la care te-ai fi putut
gândi şi se descurca mai bine decât oricine. Str bunicul eiă
din partea tat lui fusese unul dintre magna ii de început aiă ţ
industriei din Vestul Mijlociu, iar familia mamei lui Jennifer
de inuse cândva o mare parte din Boston. Jennifer Baldwinţ
cunoscuse de mic bun voin a zeilor. To i indivizii pe care-iă ă ţ ţ
cunoştea Jack îl invidiau teribil.
Se ghemui pe canapea şi încerc s maseze un cârcel deă ă
la um r. Nu reuşea s scape de el de-o s pt mân . Trupulă ă ă ă ă
lui de un metru optzeci şi cinci era, la treizeci şi doi de ani,
la fel de puternic ca în perioada liceului, când fusese un
adev rat b rbat printre b ie i în toate sporturile pe care leă ă ă ţ
încercase. În colegiu, competi ia fusese ceva mai dur , darţ ă
reuşise s ob in rezultate remarcabile ca lupt tor deă ţ ă ă
categoria grea şi ca atlet. Combina ia asta îl dusese laţ
Facultatea de Drept a Universit ii Virginia, pe care oăţ
24
25. absolvise printre primii din promo ia sa, pentru a se angajaţ
imediat dup aceea ca ap r tor din oficiu în sistemul juridică ă ă
al Districtului Columbia.
Colegii lui optaser cu to ii pentru firme mari, înc dină ţ ă
timpul facult ii. Îi transmiseser numerele de telefon aleăţ ă
unor psihiatri care puteau s -l ajute s se vindece deă ă
„nebunia” lui. Jack zâmbi, amintindu-şi, şi se duse s -şi ia aă
doua bere. Acum, frigiderul era gol.
Primul an ca ap r tor din oficiu fusese greu pân când aă ă ă
înv at cum se trag sforile. Pierduse mai mult decâtăţ
câştigase. Cu timpul, s-a ocupat de delicte mai grave. Şi,
întrucât îşi consuma cu fiecare caz energia tinereasc ,ă
talentul înn scut şi bunul-sim , soarta a început s -i surâd .ă ţ ă ă
Apoi a început, la tribunal, s pun indivizi importan i înă ă ţ
situa ii nepl cute.ţ ă
Descoperise c se descurca bine în rolul sta, c era totă ă ă
atât de priceput la interogatorii încrucişate, cum fusese la
aruncatul indivizilor mai solizi decât el, pe vremea când
luptase pe salteaua groas de cinci centimetri. Eraă
respectat şi iubit ca avocat, dac pute i s crede i aşa ceva.ă ţ ă ţ
Apoi o întâlnise pe Jennifer, la barou. Ea era
vicepreşedintele Departamentului de dezvoltare şi
marketing la Baldwin Enterprises. Avea o prezen activ şiţă ă
înv ase cum s -i fac pe cei cu care vorbea s se simtăţ ă ă ă ă
importan i, le asculta opiniile, chiar dac nu ineaţ ă ţ
întotdeauna cont de ele. Era o femeie frumoas , care nuă
avea nevoie s se bazeze doar pe averea ei.ă
Când treci de faza schimbului de priviri, descoperi că
exist ceva mai mult decât atât sau aşa i se pare. Jack n-ară ţ
fi fost om, dac nu s-ar fi sim it atras de ea. Iar ea îi ar taseă ţ ă
limpede, de la bun început, c atrac ia era reciproc . Cuă ţ ă
toate c fusese impresionat de faptul c se dedicaseă ă ă
ap r rii drepturilor celor acuza i de delicte în capital ,ă ă ţ ă
Jennifer îl convinsese pe Jack, încetul cu încetul, c -şiă
f cuse datoria fa de cei s raci, proşti sau f r de noroc,ă ţă ă ă ă
c acum ar trebui s înceap s se gândeasc la el şi laă ă ă ă ă
25
26. viitorul s u – şi c ea dorea s fac parte din viitorul acela.ă ă ă ă
Când, în cele din urm , Jack p r sise postul de ap r tor dină ă ă ă ă
oficiu, colegii d duser o petrecere de desp r ire. Asta ar fiă ă ă ţ
trebuit s -i aminteasc faptul c mai r m seser destuiă ă ă ă ă ă
indivizi s raci, proşti sau f r de noroc, care aveau nevoieă ă ă
de ajutorul lui. Nu se aştepta s simt vreodat o emo ieă ă ă ţ
mai puternic decât cea resim it pe când fusese ap r toră ţ ă ă ă
public. Îşi imagina c momente ca acelea apar o dat înă ă
via , apoi dispar. Venise vremea s treac mai departe.ţă ă ă
Chiar şi b ie eii ca Jack Graham trebuie s se maturizezeă ţ ă
într-o zi. Poate c acea zi tocmai venise.ă
Închise televizorul, înha o pung cu fulgi de porumb şiţă ă
se duse în dormitor, p şind peste gr mada de rufeă ă
murdare, strânse în fa a uşii. Nu putea s-o condamne peţ
Jennifer pentru c nu-i pl cea locuin a lui: era un tipă ă ţ
dezordonat Dar îl îngrijora faptul c era sigur c Jennifer n-ă ă
ar fi consim it s locuiasc acolo, nici dac apartamentul arţ ă ă ă
fi fost curat lun . Pe de o parte, nu se afla în cartierulă
potrivit, adic în Capitol Hill, dar nu în partea plebee aă
zonei. Nu era nici m car în apropiere de Capitol Hill.ă
Şi mai era problema spa iului. Casa ei din oraş aveaţ
peste o mie de metri p tra i, f r a mai socoti cameraă ţ ă ă
menajerei şi garajul pentru dou maşini, ce g zduia ună ă
Jaguar şi un Range Rover ultimul tip, de parc ar fi avută
nevoie cineva care locuia în Departamentul Columbia – cu
str zile lui strangulate de trafic – de un vehicul capabil să ă
urce pe panta vertical a unui munte înalt de şapte mii deă
metri.
El avea doar patru camere, dac socoteai şi baia. Jack seă
duse în dormitor, îşi scoase hainele şi se arunc pe pat înă
partea cealalt a înc perii, pe o pl cu care atârnase înă ă ă ţă
biroul s u pân când se plictisise s-o tot priveasc , se aflaă ă ă
anun ul c se va al tura firmei Patton, Shaw & Lord. PS & Lţ ă ă
era cea mai important firm din Washington. Ofereaă ă
servicii juridice pentru sute de companii de prim rang,
inclusiv pentru cea a viitorului s u socru, de la care urmaă
26
27. s ob in contracte de mai multe milioane de dolari, iară ţ ă
aceasta, în schimb, îi garanta parteneriatul, la prima
reorganizare. Parteneriatul la Patton şi Shaw valora mult,
cel pu in o jum tate de milion pe an. M run iş pentruţ ă ă ţ
familia Baldwin, dar el nu era un Baldwin. Nu înc .ă
Trase p tura peste el. Instala iile cl dirii l sau mult deă ţ ă ă
dorit. Înghi i dou aspirine şi sorbi restul de Coca-Cola, careţ ă
r m sese pe noptier , apoi se uit la haosul din dormitor. Îiă ă ă ă
amintea de camera în care crescuse. O amintire cald ,ă
prietenoas . Casele trebuie s arate locuite, trebuie s laseă ă ă
loc ipetelor copiilor care alearg din înc pere în înc pere,ţ ă ă ă
c utând noi aventuri şi alte obiecte de spart.ă
Asta era alt problem pe care o avea cu Jennifer: ea îiă ă
explicase foarte clar c lip itul de picioruşe reprezenta ună ă
proiect îndep rtat – dac avea s fie dus vreodat laă ă ă ă
îndeplinire. Cariera era pe primul loc în mintea şi în sufletul
ei poate, sim ea Jack, mai mult decât era el însuşi.ţ
Se întoarse într-o parte şi încerc s închid ochii. Vântulă ă ă
izbea în ferestre, iar Jack se uit spre ele. Apoi, resemnat,ă
privi din nou spre cutie.
Aceasta con inea o parte din colec ia sa de premii şiţ ţ
trofee vechi, din liceu şi din colegiu. Dar nu obiectele
acelea reprezentau centrul aten iei sale. Întinse bra ul prinţ ţ
semiîntuneric şi lu o fotografie înr mat , renun , apoi seă ă ă ţă
r zgândi din nou.ă
Apuc fotografia. Chestia asta devenise aproape ună
ritual. Nu avea de ce s fie îngrijorat c logodnica lui ar fiă ă
putut s dea peste ea, pentru c Jennifer refuzase pur şiă ă
simplu s intre în dormitorul lui pentru mai mult de ună
minut. Dac se vârau între cearşafuri împreun , atunciă ă
f ceau acest lucru la ea acas , unde Jack st tea întins peă ă ă
pat şi se uita la tavanul aflat la patru metri deasupra, pe
care se afla o fresc reprezentând cavaleri şi fecioare, înă
timp Jennifer se distra singur pân se pr buşea, iar atunciă ă ă
se rostogoleau, pentru ca el s termine deasupra. Sau înă
locuin a de la ar a p rin ilor ei, unde tavanul era şi maiţ ţ ă ă ţ
27
28. sus, iar pictura fusese luat dintr-o biseric din secolul ală ă
treisprezecelea, din Roma, chestie care-l f cea pe Jack să ă
se simt de parc Dumnezeu l-ar fi privit în timp ce eraă ă
c l rit de frumoasa şi complet dezbr cata Jennifer Ryceă ă ă
Baldwin, iar el va trebui s îndure focul veşnic pentru aceleă
câteva momente de pl cere visceral .ă ă
Femeia din poz avea p r castaniu, m t sos, care seă ă ă ă
cârlion a uşor la cap t. Zâmbetul ei îi era adresat lui Jack,ţ ă
iar acesta îşi aminti ziua în care îi f cuse fotografia.ă
O c l torie cu bicicleta departe, în zona rural dină ă ă
districtul Albemarle. Tocmai începuse Facultatea de Drept,
iar ea era în al doilea an de colegiu, la Universitatea
Jefferson. Erau abia la a treia întâlnire, dar se sim eau ca şiţ
cum n-ar fi tr it niciodat unul f r cel lalt.ă ă ă ă ă
Kate Whitney.
Rosti numele încet, iar mâna lui urm ri instinctiv curbaă
zâmbetului ei, gropi a singuratic aflat chiar deasupraţ ă ă
obrazului stâng, care-i d dea figurii ei un aspect uşoră
asimetric. Oasele obrajilor, în form de migdal , m rgineauă ă ă
un nas fin, care se ridica deasupra unei perechi de buze
senzuale. B rbia ascu it te avertiza cât e de înc p ânat .ă ţ ă ă ăţ ă
Jack se întoarse din nou la chip şi se opri la ochii mari, în
form de lacrim , care p reau întotdeauna plini de ironie.ă ă ă
Jack se r suci şi-şi puse fotografia pe piept, astfel încâtă
fata s se uite direct la el. Nu putea s se gândeasc laă ă ă
Kate f r s vad imaginea tat lui ei, cu spiritul s u iute şiă ă ă ă ă ă
cu zâmbetu-i şiret.
Jack îl vizitase deseori pe Luther Whitney în c su a sa dină ţ
vecin tatea Arlingtonului, c su care apucase şi zile maiă ă ţă
bune. Petreceau ore în şir bând bere şi povestind – adică
Luther povestind şi Jack ascultând.
Kate nu-şi vizita niciodat tat l, iar acesta nu încercaseă ă
niciodat s-o contacteze. Jack îi descoperise identitateaă
aproape din întâmplare şi, în ciuda obiec iilor lui Kate,ţ
dorise s -l cunoasc pe omul acela. Rareori se întâmpla caă ă
28
29. pe figura ei s nu fie un zâmbet, dar exista un lucru anume,ă
care n-o f cea niciodat s zâmbeasc .ă ă ă ă
Dup ce Jack absolvise facultatea, se mutaser înă ă
Columbia, iar ea se înscrisese la Facultatea de Drept din
Georgetown. Via a p rea idilic . Kate venise la primele luiţ ă ă
procese, în timp ce el lupta împotriva crampelor şi a
gre urilor, încercând s -şi aminteasc la care mas trebuieţ ă ă ă
s se aşeze. Dar, pe m sur ce creştea seriozitateaă ă ă
delictelor de care erau acuza i clien ii lui, entuziasmul ei seţ ţ
micşorase.
Se desp r iser dup primul lui an de practic juridic .ă ţ ă ă ă ă
Motivul fusese simplu: Kate nu în elegea de ce alesese elţ
s reprezinte oameni care înc lcau legea şi nu tolera faptulă ă
c -l simpatiza pe tat l ei.ă ă
Jack îşi amintea c în ultimele clipe ale vie ii lor împreună ţ ă
st tuser chiar în camera aceea, iar el îi ceruse, oă ă
implorase chiar s nu plece. Numai c ea plecase.ă ă
Trecuser patru ani, iar el n-o mai v zuse nici nu mai auziseă ă
de ea de atunci.
Ştia c -şi luase o slujb la biroul procuraturii statale dină ă
Alexandria, Virginia, unde, f r îndoial , era ocupat s -iă ă ă ă ă
bage la închisoare pe foştii lui clien i, care înc lcaser legileţ ă ă
statului ei adoptiv. În afar de asta, Kate Whitney îi eraă
complet str in .ă ă
Dar, în timp ce z cea în pat, iar ea îl privea şi-i zâmbeaă
într-un fel ce-i spunea un milion de lucruri pe care nu le
aflase niciodat de la femeia cu care trebuia s se însoareă ă
peste şase luni, Jack se întreb dac fosta lui prieten îi vaă ă ă
r mâne str in , dac nu cumva îi fusese h r zit s aib oă ă ă ă ă ă ă ă
via mult mai complicat decât inten ionase vreodat . Luţă ă ţ ă ă
telefonul şi form un num r.ă ă
Dup ce telefonul sun de patru ori, îi auzi vocea. Avea oă ă
nuan pe care nu şi-o amintea sau, poate, era ceva nou.ţă
Dup semnalul robotului, începu s lase un mesaj, cevaă ă
amuzant, f r pic de melancolie, dar când s spun poantaă ă ă ă
deveni nervos şi închise iute, cu mâinile tremurând şi
29
30. gâfâind. Îşi scutur capul. Isuse! Avusese de-a face cu cinciă
crime într-un caz, iar acum se fâstâcea ca un puşti de
şaisprezece ani, care încearc s -şi fac suficient curaj caă ă ă
s -i dea un telefon primei iubite.ă
Puse fotografia de-o parte şi-şi imagin ce f cea Kate înă ă
minutul acela. Probabil c era înc la birou, gândindu-seă ă
câ i ani s ia din via a cuiva.ţ ă ţ
Apoi Jack se întreb ce f cea Luther. Se afla, oare, înă ă
clipa aceea de partea nepotrivit a uşii cuiva? Sau pleca,ă
având în spate o boccea cu lucruri furate?
Ce familie alc tuiau Kate şi Luther! Atât de deosebi i şiă ţ
atât de asem n tori! Se concentrau asupra unui lucru, caă ă
nimeni altcineva, dar lucrurile asupra c rora se concentrauă
cei doi f ceau parte din galaxii diferite. În ultima noapte,ă
dup ce Kate ieşise din via a lui, se dusese la Luther, s -şiă ţ ă
ia r mas-bun şi s bea o ultim bere. St tuser în gr dini aă ă ă ă ă ă ţ
bine îngrijit , privind clematita şi iedera c rate pe gard.ă ăţă
Mirosul de liliac şi de trandafiri se întinsese ca o plas pesteă
ei.
B trânul îl inuse toat noaptea, îi pusese câtevaă ţ ă
întreb ri şi-i dorise lui Jack numai bine. Ceva nu mersese.ă
Luther în elegea asta, ca oricine. Dar când Jack plecase înţ
noaptea aceea, observase sclipirea din ochii b trânului –ă
apoi uşa închisese acel capitol din via a lui.ţ
În cele din urm , Jack stinse lumina şi închise ochii, ştiindă
c ziua de mâine se apropia de el. Partea lui de r splat -ce-ă ă ă
se-în-tâmpla-o-dat -în-via se mai apropiase cu o zi deă ţă
realitate. Asta nu era ceva care s - i fac somnul uşor.ă ţ ă
30
31. CAPITOLUL TREI
Când Luther privi prin geam, îi trecu prin minte c , într-ă
adev r, cei doi alc tuiau o pereche reuşit . O idee absurd ,ă ă ă ă
având în vedere circumstan ele, dar asta nu f ceaţ ă
concluzia mai pu in valabil . B rbatul era înalt, ar tos, unţ ă ă ă
tip de vreo patruzeci şi cinci de ani, foarte distins. Femeia
nu dep şise cu mult dou zeci de ani. Avea p r des, auriu,ă ă ă
fa a oval şi dr gu , cu o pereche de ochi albaştri imenşi,ţ ă ă ţă
care priveau acum cu dragoste spre b rbatul elegant.ă
Acesta îi mângâie obrazul neted, iar ea îşi lipi buzele de
mâna lui.
B rbatul inea dou cupe şi le umplu cu con inutul uneiă ţ ă ţ
sticle pe care o adusese cu el. Îi întinse femeii una. Dup ceă
ciocnir paharele, privindu-se, b rbatul îşi termin b uturaă ă ă ă
dintr-o înghi itur , în timp ce femeia se mul umi s -şiţ ă ţ ă
înmoaie buzele. Puser paharele jos şi se îmbr işar înă ăţ ă
mijlocul camerei. Mâinile lui coborâr c tre spatele ei, apoiă ă
urcar c tre umerii ei goi.. Bra ele şi umerii femeii aveau oă ă ţ
culoare ar mie. B rbatul îi pip i admirativ bra ele, în timpă ă ă ţ
ce se apleca s-o s rute pe ceaf .ă ă
Luther privi în jos, stânjenit s vad o scen atât deă ă ă
intim . O emo ie ciudat pentru un om aflat în pericolul deă ţ ă
a fi prins. Dar nu era atât de b trân ca s nu poat apreciaă ă ă
tandre ea şi pasiunea de care d deau dovad cei din fa aţ ă ă ţ
lui.
Când ridic din nou privirea, îl apuc râsul. Perecheaă ă
dansa încet, prin toat înc perea. Se vedea c b rbatul seă ă ă ă
pricepea la chestia asta; partenera lui mai pu in, dar el oţ
conducea cu blânde e, pân când ajunser lâng pat.ţ ă ă ă
Individul se opri ca s -şi umple din nou paharul, apoi îlă
goli dintr-o înghi itur . Sticla se golise. O îmbr iş peţ ă ăţ ă
femeie din nou, iar aceasta se lipi de el, îi trase haina şi
începu s -i dezlege cravata. Mâinile b rbatului prinseră ă ă
31
32. fermoarul rochiei şi-l descheiar încet. Rochia neagr c zu,ă ă ă
iar femeia ieşi încet din ea. Purta chilo i negri şi ciorapi, darţ
nu şi sutien.
Avea acel gen de trup care le f cea pe femeile ce nuă
ar tau la fel de bine s devin imediat invidioase. Fiecareă ă ă
curb se afla acolo unde trebuia s fie. Talia îi era sub ire,ă ă ţ
cât s-o cuprinzi cu mâinile. Când se întoarse într-o parte, ca
s -şi scoat ciorapii, Luther îi observ sânii mari, rotunzi şiă ă ă
plini. Picioarele erau zvelte şi bine conturate, probabil
datorit orelor de exerci ii zilnice, sub supraveghereaă ţ
atent a antrenorului ei personal.ă
B rbatul se dezbr c iute, pân r mase în chilo i, şi seă ă ă ă ă ţ
aşez pe marginea patului, uitându-se la femeia care nu seă
gr bea s ias din lenjeria de corp. Tân ra avea un fundă ă ă ă
rotund şi tare, alb ca laptele în compara ie cu bronzul f rţ ă ă
cusur. Când îşi scoase ultima pies de îmbr c minte,ă ă ă
b rbatul zâmbi. Avea din i albi şi puternici. În ciudaă ţ
alcoolului, avea ochii limpezi, plini de aten ie.ţ
Întâlnindu-i privirea, femeia surâse şi se apropie încet.
Când ajunse lâng el, b rbatul o prinse cu mâinile-i lungi şiă ă
o trase spre el, iar ea se frec de pieptul lui.ă
Din nou, Luther privi în jos, dorind mai mult decât orice
ca spectacolul s se termine cât mai curând, iar cei doi să ă
plece. Avea nevoie doar de câteva minute ca s se întoarcă ă
la maşina sa, iar noaptea aceea s -i r mân în amintire caă ă ă
o experien unic , poten ial dezastruoas .ţă ă ţ ă
În momentul acela v zu c b rbatul o strânse puternic deă ă ă
fese, apoi începu s i le p lmuiasc de câteva ori. Lutheră ă ă
tres ri, sim ind parc durerea loviturilor repetate; pielea eiă ţ ă
alb se f cuse roşu-aprins. Dar, fie c femeia era preaă ă ă
beat ca s simt durerea, fie c -i pl cea s fie tratată ă ă ă ă ă ă
astfel, oricum, zâmbetul nu-i disp ruse de pe buze. Lutheră
sim i c i se întoarce stomacul pe dos, v zând degeteleţ ă ă
b rbatului înfigându-se în carnea moale.ă
Buzele individului dansau pe pieptul femeii, iar ea îşi
trecu degetele prin p rul lui des, în timp ce-şi unduia trupulă
32
33. între picioarele lui. Apoi închise ochii, cu un zâmbet plin de
mul umire pe chip, dup care îşi l s capul pe spate.ţ ă ă ă
Deschise dup un timp ochii şi-şi lipi buzele de ale lui.ă
Degetele puternice ale b rbatului abandonar feseleă ă
lovite şi începur s -i maseze cu blânde e spatele. Apoi seă ă ţ
înfipser cu putere, pân când femeia tres ri şi se trase deă ă ă
lâng el. Zâmbi uşor, iar el se opri, când femeia îi atinseă
degetele cu degetele ei. B rbatul îşi îndrept aten ia c treă ă ţ ă
sâni, începând s -i sug . Ea închise din nou ochii, iară ă
respira ia i se transform într-un geam t uşor când b rbatulţ ă ă ă
începu s-o s rute pe gât. inea ochii larg deschişi, uitându-ă Ţ
se direct spre locul în care st tea Luther, dar f r s aibă ă ă ă ă
idee de prezen a acestuia.ţ
Luther îl privi pe b rbat, îi privi ochii şi nu-i pl cu ceea ceă ă
v zu. Erau nişte oceane de întuneric, înconjurate de roşu,ă
ca o planet sinistr v zut prin telescop. Îi trecu prin minteă ă ă ă
c femeia aceea goal se afla în strânsoarea cuiva care nuă ă
era atât de blând şi de iubitor, pe cât, probabil, anticipase
ea.
În cele din urm , femeia deveni ner bd toare şi-şiă ă ă
împinse amantul pe pat. Se cr c n peste el, oferindu-i luiă ă ă
Luther o imagine din spate, care ar fi trebuit s fieă
rezervat doar ginecologului sau so ului ei. Se trânti pesteă ţ
b rbat, dar acesta o împinse într-o parte, cu o izbucnireă
subit de energie, şi se ca r pe ea, apucând-o de picioareă ţă ă
şi ridicându-le pân ajunser perpendiculare pe pat.ă ă
Luther încremeni pe scaun, v zând urm toarea mişcare aă ă
b rbatului. Acesta apuc femeia de ceaf şi-i trase capul înă ă ă
sus, vârându-l între picioarele lui. Gestul fu atât de brusc,
încât femeia gâfâi, cu gura la doar un centimetru de el.
Apoi b rbatul izbucni în râs şi o arunc la loc pe pat.ă ă
Ame it , tân ra reuşi s zâmbeasc uşor şi se sprijini înţ ă ă ă ă
coate, în timp ce el se ridic deasupra ei. B rbatul îşi apucă ă ă
m dularul erect cu o mân , iar cu cealalt îi desf ceaă ă ă ă
picioarele. În timp ce femeia se l s supus pe spate, gataă ă ă
s -l primeasc , individul o privea cu furie.ă ă
33
34. Dar, în loc s o p trund , o apuc de sâni şi – se pare – oă ă ă ă
strânse prea tare, pentru c Luther auzi un ip t de durere,ă ţ ă
iar femeia îl p lmui pe b rbat. Acesta îi d du drumul şi, laă ă ă
rândul lui, o p lmui şi el, cu r utate, iar la col ul gurii eiă ă ţ
ap ru o pat de sânge, care se întinse pe buzele groase,ă ă
acoperite cu ruj.
— Tic los nenorocit!ă
Femeia se rostogoli din pat şi se aşez pe podea,ă
frecându-şi buzele, sim ind gustul de sânge, iar mintea îiţ
deveni lucid pentru moment. Primele cuvinte pe care leă
auzise Luther în toat noaptea îl izbiser ca un baros. Seă ă
ridic şi se aplec spre geam.ă ă
B rbatul rânji. Luther înghe când îi v zu zâmbetul.ă ţă ă
Sem na mai mult cu rânjetul unui animal s lbatic, gata să ă ă
ucid , decât cu cel al unui om.ă
— Tic los nenorocit! repet femeia, ceva mai potolit ,ă ă ă
deabia putând s articuleze cuvintele.ă
Când tân ra se ridic , partenerul ei o apuc de bra şi i-lă ă ă ţ
r suci, iar ea c zu cu zgomot pe podea. B rbatul st tea peă ă ă ă
pat şi se uita la ea, triumf tor.ă
Luther st tea în fa a geamului, cu respira ia accelerat ,ă ţ ţ ă
strângând şi desf când pumnii, în timp ce continua să ă
priveasc şi s spere c înso itorii celor doi se vor întoarce.ă ă ă ţ
Se uit la telecomanda de pe fotoliu, apoi privi din nou înă
dormitor.
Femeia se ridicase pe jum tate de pe podea, venindu-şiă
treptat în fire. Sim mintele romantice pe care le avuseseţă
disp ruser . Luther îşi d du seama de acest lucru după ă ă ă
mişc rile ei, precaute, decise. Tovar şul ei p rea c nuă ă ă ă
observ schimbarea din gesturile ei, nici sclipirea de furieă
din ochii albaştri, altfel nu s-ar fi ridicat şi n-ar fi întins o
mân c tre ea.ă ă
B rbatului îi disp ru brusc zâmbetul, atunci cândă ă
genunchiul ei îl izbi între picioare, f cându-l s se cocârjezeă ă
şi punând cap t pasiunii pe care o sim ise. În timp ce seă ţ
ghemuia pe podea, nu scoase niciun sunet, cu excep iaţ
34
35. respira iei greoaie. Femeia îşi înh a chilo ii şi începu s seţ ăţ ţ ă
îmbrace.
El o prinse de glezn şi o arunc pe podea, cu chilo ii laă ă ţ
jum tatea picioarelor:ă
— Boarf mic !ă ă
Rostise cuvintele în gâfâituri scurte, în timp ce încerca
s -şi recapete r suflarea. O inea de glezn şi o tr gea spreă ă ţ ă ă
el. Femeia îl izbi cu piciorul, de mai multe ori, în piept, dar
b rbatul continu s-o in .ă ă ţ ă
— Curvuli a dracului!ţ
Auzind amenin area din vorbele acelea, Luther seţ
apropie de geam, întinzând o mân c tre suprafa a neted ,ă ă ţ ă
de parc ar fi putut s treac prin ea, s -l apuce pe individă ă ă ă
şi s -l fac s -i dea drumul femeii.ă ă ă
B rbatul se ridic greoi în picioare, iar privirea lui îlă ă
înfiora pe Luther.
Mâinile b rbatului aplicar gâtul femeii.ă ă
Mintea ei, întunecat de alcool, îşi revenea cu cea maiă
mare vitez . Ochii ei, acum plini de team , priveau înă ă
dreapta şi în stânga, în timp ce el o strângea tot mai tare
de gât, iar respira ia începu s -i devin mai slab . Îi zgârieţ ă ă ă
bra ele cu unghiile, l sându-i dâre adânci.ţ ă
Luther v zu sângele âşnind pe pielea b rbatului, dară ţ ă
acesta nu sl bi strânsoarea.ă
Femeia d dea din picioare şi se zb tea, dar individul eraă ă
de dou ori mai greu decât ea şi nu se clintea.ă
Luther se uit din nou la telecomand . Putea s deschidă ă ă ă
uşa. Putea s opreasc ceea ce se întâmpla. Dar i seă ă
muiaser picioarele. Privea neajutorat prin geam, cuă
fruntea acoperit de transpira ie – fiecare por din trupul luiă ţ
p rea c erupe. Abia reuşea s respire. Îşi puse amândouă ă ă ă
mâinile pe geam.
I se opri respira ia atunci când femeia privi – pentru oţ
clip – noptiera. Apoi, cu o mişcare violent , înha cu itulă ă ţă ţ
pentru desf cut scrisorile şi, cu un gest fulger tor, crestă ă ă
b rbatului bra ul.ă ţ
35
36. Acesta gemu de durere, îi d du drumul şi-şi strânseă
bra ul plin de sânge. Se uit o clip la rana sa, parc f rţ ă ă ă ă ă
s -i vin s cread c fusese v t mat în felul acela. R nită ă ă ă ă ă ă ă
de o femeie.
Când b rbatul îşi ridic privirea, Luther aproape sim iă ă ţ
urletul plin de dorin a de a ucide, înainte de a fi slobozit deţ
pe buzele individului.
Apoi b rbatul o lovi, mai puternic decât v zuse Lutheră ă
vreodat un b rbat lovind o femeie. Pumnul tare izbi carneaă ă
moale, iar sângele âşni pe gura şi pe nasul tinerei.ţ
Poate din cauza b uturii sau dintr-o cauz pe care Lutheră ă
n-o cunoştea, lovitura aceea care ar fi trebuit să
schilodeasc un om o înt rât îns şi mai mult. Cu mişc riă ă ă ă ă
convulsive, tân ra reuşi s se ridice. Când se întoarse c treă ă ă
oglind , Luther v zu groaza din privirea ei, dându-şi seamaă ă
cum îi fusese distrus frumuse ea. Examinându-se cu ochiă ţ
mari, plini de neîncredere, femeia îşi atinse nasul zdrobit.
Un deget coborî şi pip i locul în care i se cl tinau câ ivaă ă ţ
din i. Devenise un portret deformat al ei înseşi, calit ileţ ăţ
sale cele mai importante disp ruser .ă ă
Se întoarse s -l înfrunte pe b rbat, iar Luther v zu că ă ă ă
muşchii spatelui ei se încordaser atât de puternic, încâtă
ar tau ca nişte buc i de lemn. Izbi fulger tor cu piciorul înă ăţ ă
vintrele individului. Imediat, b rbatul deveni din nouă
vulnerabil, cu membrele de nefolosit, copleşit de grea . Seţă
pr buşi pe podea şi se rostogoli pe spate, gemând. Seă
chirci şi-şi duse mâinile, protector, c tre vintre.ă
Femeia, cu sângele şiroindu-i pe fa şi cu o privire înţă
care groaza fusese înlocuit de dorin a de a ucide,ă ţ
îngenunche lâng el şi ridic deasupra capului cu itul deă ă ţ
t iat hârtie.ă
Luther înha telecomanda şi f cu un pas spre uş , cuţă ă ă
degetul pe buton.
B rbatul, v zându-şi sfârşitul aproape, în timp ce cu itulă ă ţ
se îndrepta c tre pieptul s u, r cni disperat, cu toată ă ă ă
puterea. Iar chemarea lui nu r mase f r de r spuns.ă ă ă ă
36
37. Înlemnit, Luther v zu cum uşa dormitorului se deschide.ă
Doi b rba i, cu p rul tuns scurt, îmbr ca i în costumeă ţ ă ă ţ
care nu le ascundeau fizicul impresionant, n v lir înă ă ă
înc pere, cu pistoalele în mâini. Înainte ca Luther s apuceă ă
s fac înc un pas, cei doi apreciaser situa ia şi luaser oă ă ă ă ţ ă
decizie.
Ambele arme traser simultan.ă
Kate Whitney st tea în biroul ei, parcurgând înc o dată ă ă
dosarul.
Individul avea patru condamn ri anterioare şi fuseseă
arestat de înc şase ori, dar nu şi acuzat, pentru c martoriiă ă
fuseser prea speria i ca s vorbeasc sau spuseser doară ţ ă ă ă
prostii. Tipul era o bomb umbl toare, gata s explodezeă ă ă
asupra altei victime. Toate victimele fuseser femei.ă
Acuza ia actual era de asasinat în timpul s vârşirii unuiţ ă ă
jaf cu viol, ceea ce, conform legilor din Virginia, însemna că
se îndeplineau condi iile care justificau pedeapsa capital .ţ ă
Iar de data asta, Kate decisese s mearg direct la int :ă ă ţ ă
moartea. Nu mai ceruse o asemenea pedeaps până ă
atunci, dar, dac merita cineva o asemenea sentin , atunciă ţă
individul acela o merita cu prisosin . De ce s tr iasc ,ţă ă ă ă
dac el pusese cap t, cu cruzime şi s lb ticie, vie ii uneiă ă ă ă ţ
studente de nou sprezece ani, care f cuse greşeala de a seă ă
duce la magazin, în plin zi, ca s -şi cumpere nişte ciorapiă ă
şi o pereche de pantofi?
Kate se frec la ochi şi-şi prinse p rul într-o coad de cal,ă ă ă
cu un elastic. Se uit în jur, la biroul ei mic, banal. Dosareleă
cazurilor se strânseser în teancuri înalte, jur-împrejurulă
înc perii. Se întreb pentru a milioana oar dac vor încetaă ă ă ă
vreodat crimele. Sigur c nu vor înceta. Dac lucrurile seă ă ă
înr ut eau, tot ce-i r mânea de f cut era s st vilească ăţ ă ă ă ă ă
v rsarea de sânge. Putea s înceap cu execu ia lui Rogeră ă ă ţ
Simmons Jr., în vârst de dou zeci şi doi de ani, cel maiă ă
înr it criminal pe care-l întâlnise ea vreodat – şi avuseseă ă
de-a face cu o armat de criminali în cariera ei atât deă
37
38. scurt . Îşi aminti cum o privise într-o zi, la tribunal. Avea oă
expresie lipsit complet de remuşc ri, de îngrijorare sau deă ă
alt emo ie pozitiv . Observ îns şi lipsa de sperană ţ ă ă ă ţă
întip rit pe chip şi, dup ce aflase în ce mediu crescuse, iă ă ă
se p ruse o poveste de groaz despre copil rie. Dar asta nuă ă ă
era problema ei. De fapt, era singura problem care nu eraă
a ei.
Cl tin din cap şi-şi privi ceasul: trecuse de miezul nop ii.ă ă ţ
Se duse s -şi mai toarne nişte cafea, pentru c începuse să ă ă
nu se mai poat concentra. Ultimul procuror plecase cuă
cinci ore în urm . Femeile de serviciu, de trei ore. Se duseă
pân în hol, în ciorapi, şi merse pân la buc t rie. Dacă ă ă ă ă
Charlie Manson ar fi fost liber şi şi-ar fi f cut treburile acum,ă
ar fi reprezentat unul dintre cazurile ei uşoare, ar fi fost un
amator, în compara ie cu monştrii cu care avea de-a face înţ
ziua de azi.
Se întoarse în birou cu ceaşca de cafea în mân . Se opriă
o clip , ca s se priveasc pe fereastr . În meseria ei,ă ă ă ă
aspectul nu conta. Nu mai fusese la o întâlnire de peste un
an. Dar nu putea s -şi desprind privirea de la imagineaă ă
aceea. Era înalt şi zvelt , poate prea slab în unele zone,ă ă ă
dar nu renun ase la obiceiul de a alerga opt kilometri pe zi,ţ
iar consumul ei caloric se redusese încontinuu. Tr iaă
îndeosebi cu cafea proast şi biscui i, dar se limita la două ţ ă
ig ri pe zi şi spera – dac avea un pic de noroc – sţ ă ă ă
renun e complet la fumat.ţ
Se sim i vinovat de abuzurile la care-şi supunea trupul,ţ ă
în urma orelor nesfârşite de serviciu şi a stresului de a trece
de la un caz oribil la altul. Ce putea s fac ? S -şi deaă ă ă
demisia pentru c nu ar ta precum femeile de pe copertaă ă
revistei Cosmopolitan? Se consol cu faptul c slujba lor eraă ă
s arate bine timp de dou zeci şi patru de ore pe zi. A eiă ă
era s se asigure c oamenii care înc lcau legea, cei care leă ă ă
f ceau r u altora vor fi pedepsi i. Orice criterii ar fi avut înă ă ţ
vedere, rezulta c via a ei era, de departe, mult mai utilă ţ ă
decât a altora.
38
39. Îşi scutur coama. Trebuia s-o tund , dar de unde timp şiă ă
pentru asta? Fa a îi era relativ nemarcat de poverile peţ ă
care le g sea din ce în ce mai greu de purtat. Fa a ei, aă ţ
unei femei de dou zeci şi nou de ani, r m seseă ă ă ă
neschimbat , în ciuda celor patru ani cu nou sprezece oreă ă
de munc zilnic şi a nenum ratelor procese. Oft , dându-şiă ă ă ă
seama c , probabil, nu va mai rezista mult. În colegiu,ă
gra ia ei îi f cea pe mul i s întoarc dup ea capul, s -şiţ ă ţ ă ă ă ă
simt inima b tând mai cu putere sau, uneori, s -i treacă ă ă ă
sudori reci, v zând-o. Dar acum, când se preg tea s intreă ă ă
în al treizecilea an de via , îşi d dea seama c frumuse eaţă ă ă ţ
aceea, care i se p ruse a fi ceva ce i se cuvenea de drept –ă
şi de care îşi b tuse joc în multe împrejur ri – nu-i va maiă ă
apar ine mult timp. Şi, dintre nenum ratele lucruri pe careţ ă
le credea fireşti sau pe care le ignora pur şi simplu, pentru
c i se p reau lipsite de important , ştia c -i va lipsi cel maiă ă ă ă
mult modul în care se f cea linişte ori de câte ori intra într-oă
înc pere…ă
Faptul c aspectul îi r m sese acelaşi în ultimii câ iva aniă ă ă ţ
reprezenta un lucru remarcabil, având în vedere c f cuseă ă
relativ pu in ca s şi-l p streze. Probabil c avea geneţ ă ă ă
bune, avusese noroc. Apoi îşi aminti de tat l ei şi îşi spuseă
c nu avusese în totalitate noroc în ceea ce privea geneleă
ei. Un om care fur de la al ii şi care pretinde apoi c duceă ţ ă
o via normal . Un om care minte oricine, inclusiv pe so iaţă ă ţ
şi pe fiica sa. Un om pe care nu te po i bizui.ţ
Se aşez la biroul ei şi sorbi un pic din cafeaua fierbinte.ă
Mai puse zah r în ea şi se uit la dosarul domnuluiă ă
Simmons, în timp ce amesteca adâncurile întunecate ale
lichidului care-o ajuta s reziste în fiecare noapte.ă
Ridic telefonul şi sun acas , s -şi verifice mesajele.ă ă ă ă
Avea cinci, dou de la al i procurori, unul de la un poli ist peă ţ ţ
care inten iona s -l aduc s depun m rturie împotrivaţ ă ă ă ă ă
domnului Simmons şi unul de la un investigator din echipa
lor, care obişnuia s-o sune la ore ciudate, de obicei ca s -iă
transmit informa ii f r valoare. Ar trebui s -şi schimbeă ţ ă ă ă
39
40. num rul de telefon… Ultimul mesaj fusese întrerupt. Dară
auzea respira ia puternic de la sfârşit şi desluşise unţ ă
cuvânt, dou . Vocea aceea i se p ru familiar , dar nu reuşiă ă ă
s-o identifice. Oameni care n-au altceva mai bun de f cut!ă
Cafeaua curgea prin venele ei, iar ea reuşi s seă
concentreze asupra dosarului. Se uit spre mica eiă
bibliotec . Deasupra se afla o fotografie veche, în care seă
vedeau r posata ei mam şi Kate, la vârsta de zece ani. Dină ă
fotografie fusese t iat bucata în care se aflase Lutheră ă
Whitney. Lâng mam şi fiic r m sese un spa iu mare. Ună ă ă ă ă ţ
gol uriaş.
— Isuse!
Preşedintele Statelor Unite se ridic , acoperindu-şi cu oă
mân m dularul v t mat şi neputincios, iar cu cealaltă ă ă ă ă
ridicând cu itul de deschis scrisori care, cu un moment maiţ
devreme, fusese cât pe-aci s devin arma mor ii sale.ă ă ţ
Acum, pe cu it se afla ceva mai mult decât sângele s u.ţ ă
— Isuse! Bill, la naiba, a i omorât-o!ţ
inta acestor reproşuri veni s -l ajute, în timp ceŢ ă
tovar şul s u verifica starea femeii. Un lucru inutil, având înă ă
vedere cele dou gloan e de calibru mare care-i trecuseră ţ ă
prin creier.
— Îmi pare r u, domnule, dar nu mai aveam timp. Îmiă
pare r u, domnule!ă
Bill Burton era agent al Serviciului Secret de doisprezece
ani. Înainte de asta fusese soldat în armata Statului
Maryland, timp de opt ani. Unul dintre gloan ele lui tocmaiţ
f cuse praf capul unei tinere frumoase. În ciuda preg tiriiă ă
sale, tremura ca un copil care tocmai se trezise dintr-un
coşmar.
Mai omorâse şi alt dat , în timpul serviciului. Oprireaă ă
unei maşini, o chestie de rutin , se l sase cu împuşc turi.ă ă ă
Dar decedatul fusese un individ condamnat de patru ori,
care declanşase o vendet împotriva poli iştilor şi careă ţ
40
41. folosise un pistol semiautomat Glock, încercând cu
adev rat s -i zboare lui Burton capul de pe umeri.ă ă
Bill se uit în jos, la trupul micu , gol, şi i se f cu r u.ă ţ ă ă
Colegul s u, Tim Collin, se uit la el şi-l apuc de bra .ă ă ă ţ
Burton înghi i în sec şi d du din cap. O s reziste.ţ ă ă
Apoi cei doi îl ajutar cu grij pe Alan J. Richmond,ă ă
preşedintele Statelor Unite, un erou politic şi conduc torulă
celor tineri, al celor de vârst medie, dar şi al celor b trâni,ă ă
acum gol puşc şi beat cri . Preşedintele se uit la ei,ă ţă ă
groaza ini ial îi trecuse, pe m sur ce alcoolul îşi f ceaţ ă ă ă ă
efectul, şi întreb :ă
— E moart ?ă
Cuvintele fuseser un pic bolborosite, iar ochii i se roteauă
în cap ca nişte bile de marmur .ă
— Da, domnule, r spunse Collin, pe un ton sec.ă
Nu laşi f r r spuns o întrebare a preşedintelui,ă ă ă
indiferent dac acesta este beat sau nu.ă
Burton îşi revenise. Se uit din nou la femeie, apoi laă
preşedinte. Asta era munca lor, munca lui. S -l protejeze peă
şeful administra iei. Pe afurisitul sta! Indiferent ce s-ar fiţ ă
întâmplat, via a lui nu trebuia s se sfârşeasc , nu în felulţ ă ă
acela. Nu înjunghiat ca un porc, de o curv beat .ă ă
Gura preşedintelui se strâmb în ceva care sem na cu ună ă
zâmbet, deşi nici Collin, nici Burton nu şi-l vor reaminti
ulterior aşa. Preşedintele începu s se ridice şi întreb :ă ă
— Unde-mi sunt hainele?
— Chiar aici, domnule.
Burton, revenindu-şi, se duse s -i aduc hainele. Erauă ă
p tate zdrav n cu sângele femeii, ca de altfel tot ce se maiă ă
afla în camera.
— Bine, ridica i-m şi îmbr ca i-m , ce naiba! Trebuie sţ ă ă ţ ă ă
in un discurs undeva!ţ
Preşedintele izbucni într-un râs strident. Burton se uit laă
Collin, Collin se uit la Burton. Apoi privir amândoi cumă ă
preşedintele coboar din pat.ă
41
42. Când se auziser bubuiturile, Gloria Russell, şefa deă
cabinet, era în baia de la primul etaj. Cât mai departe
posibil de camera aceea.
Îl înso ise pe preşedinte la multe întâlniri ca aceasta, dar,ţ
în loc s se obişnuiasc , o scârbeau tot mai mult. O scârbeaă ă
s şi-l imagineze pe şeful ei, cel mai puternic om de pe fa aă ţ
p mântului, culcându-se cu toate târfele celebrit ilor, cuă ăţ
muieruştile acelea care se învârteau în jurul politicienilor.
Nu putea s în eleag chestia asta, dar aproape c seă ţ ă ă
obişnuise s o ignore. Aproape.ă
Îşi ridic iute chilo ii, îşi înha poşeta, deschise uşa şiă ţ ţă
fugi pe coridor, reuşind ca, în ciuda pantofilor cu toc înalt,
s sar câte dou trepte deodat . Când ajunse la uşaă ă ă ă
dormitorului, agentul Burton o opri.
— Doamn , nu vre i s vede i aşa ceva, nu arat preaă ţ ă ţ ă
frumos.
Gloria trecu pe lâng el şi se opri. Primul gând care-iă
trecu prin minte fu s fug de acolo, s coboare pe sc ri, să ă ă ă ă
urce în limuzin , s ias din curte, din statul acela, din araă ă ă ţ
aia mizerabil , îi p rea r u pentru Christy Sullivan, care-şiă ă ă
dorise s fie regulat şi de preşedinte. Asta fusese elul eiă ă ţ
în ultimii doi ani. Ei, uneori nu ob ii ce- i doreşti, iar uneoriţ ţ
ob ii mai mult decât vrei.ţ
Gloria se st pâni şi se întoarse c tre agentul Collin.ă ă
— Ce naiba s-a întâmplat aici?
Tim Collin era tân r, deştept şi devotat omului pe careă
trebuia s -l apere. Fusese preg tit s moar ap rându-l peă ă ă ă ă
preşedinte şi ştia c va face acest lucru, dac va fi nevoie.ă ă
Trecuser mai mul i ani de când oprise un atacator înă ţ
parcarea unui centru comercial, unde trebuia s vină ă
candidatul la preşeden ie, Alan Richmond. Collin îl trântiseţ
pe asasinul poten ial pe asfalt şi-l imobilizase, înainte caţ
individul s fi apucat s -şi scoat complet pistolul dină ă ă
buzunar şi înainte s fi reac ionat altcineva. Singuraă ţ
misiune pe care o avea Collin în via a lui era s -l apere peţ ă
Alan Richmond.
42
43. Agentul Collin avu nevoie doar de un minut pentru a-i
raporta Gloriei Russell faptele, în propozi ii succinte şiţ
coerente. Burton îi confirm , grav, relatarea.ă
— Era vorba de el sau de ea, doamn Russell. Nu aveamă
alt posibilitate de a opri lucrurile.ă
Burton privi, instinctiv, c tre preşedinte, care z cea întinsă ă
pe pat, indiferent la tot şi toate. Agen ii îi acoperiserţ ă
p r ile „strategice” ale trupului cu un cearşaf.ă ţ
— Vrei s -mi spui c n-a i auzit nimic? N-a i auzit niciună ă ţ ţ
zgomot care s indice violen , mai înainte de momentulă ţă
la? întreb Gloria, ar tând spre balamucul din înc pere.ă ă ă ă
Agen ii se uitar unul la cel lalt. Auziser tot felul deţ ă ă ă
sunete din dormitoarele prin care fusese şeful lor. Unele
puteau fi considerate violente, altele, nu. Dar pân atunciă
totul se terminase cu bine.
— Nimic neobişnuit, r spunse Burton. Apoi l-am auzit peă
preşedinte ipând şi am intrat în camer . Cu itul se afla laţ ă ţ
doar zece centimetri de pieptul lui. Singurul lucru care-l
putea opri suficient de repede era un glon .ţ
B rbatul st tea în pozi ie de drep i şi o privea în ochi. Elă ă ţ ţ
şi Collin îşi f cuser datoria, iar femeia aia nu avea de ce să ă ă
le spun c nu era aşa. Nu aveau de ce s fie învinui i inutil.ă ă ă ţ
— În camera asta exista un cu it? întreb Gloria,ţ ă
privindu-l neîncrez toare pe Burton.ă
— Dac ar fi dup mine, preşedintele n-ar fi trebuit să ă ă
mearg în asemenea… excursii. În jum tate din cazuri nuă ă
ne las s arunc m nicio privire în camere. E totuşiă ă ă
preşedintele, doamn ! ad ug el, de parc asta ar fiă ă ă ă
justificat totul.
Şi de obicei, asta justifica totul pentru Gloria Russell, iar
Burton era conştient de acest lucru.
Gloria se uit prin înc pere, observând fiecare detaliu.ă ă
Fusese profesor de ştiin e politice la Stanford, cu o bunţ ă
reputa ie la nivel na ional, înainte s r spund solicit rii luiţ ţ ă ă ă ă
Alan Richmond, care c uta s ajung preşedinte. El p reaă ă ă ă
atât de puternic, încât to i doriser s sar în barca lui.ţ ă ă ă
43
44. În acel moment, Gloria Russell era şef de cabinet, cuă
şanse mari s ajung secretar de stat, dac Richmond eraă ă ă
reales - lucru pe care to i credeau c -l va face cu uşurin .ţ ă ţă
Dar, cine ştie? Poate c va fi vorba de o echip Richmond-ă ă
Russell. Ar alc tui o echip str lucit . Ea era strategul, elă ă ă ă
era perfect pentru campania electoral . Viitorul ei deveneaă
mai str lucit cu fiecare zi. Şi acum? Acum avea de-a face cuă
un cadavru şi cu un preşedinte beat, într-o cas care ar fiă
trebuit s fie goal .ă ă
Sim i c pierde teren. Apoi refuz s accepte. Nu dinţ ă ă ă
cauza gunoiului luia uman! Nici gând!ă
— Vre i s chem m poli ia, doamn ? o întreb Burton.ţ ă ă ţ ă ă
Russell se uit la el, de parc agentul şi-ar fi pierdută ă
min ile.ţ
— Burton, din câte ştiu, treaba ta este s aperi intereseleă
preşedintelui în orice împrejurare. Nimic – absolut nimic –
nu-i mai important decât acest lucru. E limpede?
— Doamn , femeia e moart . Cred c …ă ă ă
— Ai dreptate. Tu şi Collin a i împuşcat-o, iar ea eţ
moart …ă
Dup ce âşnir din gura Gloriei Russell, cuvinteleă ţ ă
r maser , suspendate, în aer. Collin îşi frec degetele. Oă ă ă
mân i se îndrept , instinctiv, c tre arma din toc. Se uită ă ă ă
spre r posata doamn Sullivan, de parc şi-ar fi dorit s-oă ă ă
poat readuce la via .ă ţă
Burton îşi îndrept umerii s i largi, apoi se d du un pică ă ă
mai aproape de Gloria Russell, astfel încât diferen aţ
semnificativ de în l ime dintre ei s aib efect maxim.ă ă ţ ă ă
— Dac n-am fi tras, preşedintele ar fi murit. Asta-iă
datoria noastr : s -l p str m pe preşedinte întreg şiă ă ă ă
s n tos.ă ă
— Ai dreptate, Burton. Iar acum, c a i salvat via aă ţ ţ
preşedintelui, cum o s explici poli iei, so iei preşedintelui,ă ţ ţ
superiorilor voştri, avoca ilor, ziariştilor, Congresului, pie eiţ ţ
financiare, rii şi restului lumii ce c uta preşedintele aici?ţă ă
Ce f cea aici? Care au fost circumstan ele care au dus laă ţ
44
45. faptul c tu şi agentul Collin a i fost obliga i s o împuşca iă ţ ţ ă ţ
pe so ia unuia dintre cei mai boga i şi mai influen i oameniţ ţ ţ
din Statele Unite? Pentru c , dac ve i anun a poli ia, dacă ă ţ ţ ţ ă
ve i anun a pe oricine, asta va trebui s face i. Iar acum,ţ ţ ă ţ
dac eşti preg tit s accep i responsabilitatea deplină ă ă ţ ă
pentru aceast ac iune, ridic telefonul şi sun la poli ie.ă ţ ă ă ţ
Burton p li şi se d du înapoi. În l imea lui nu-i maiă ă ă ţ
folosea la nimic. Collin înlemnise, privindu-i atent pe cei doi.
Nu v zuse pân atunci pe cineva vorbindu-i pe tonul acelaă ă
lui Bill Burton. B rbatul acela ar fi putut s -i frâng gâtulă ă ă
doamnei Russell cu un simplu gest.
Burton se uit înc o dat la cadavru. Cum s explice,ă ă ă ă
astfel încât s scape cu to ii cu bine? R spunsul era simplu:ă ţ ă
nu avea cum.
Russell îl privi cu aten ie. Burton se uit la ea. Pleoapeleţ ă
îi tremurar vizibil, nu îndr zni s-o priveasc în ochi. Femeiaă ă ă
câştigase. Gloria zâmbi cu amabilitate şi d du din cap. Deă
acum, ea conducea spectacolul.
— Du-te şi f nişte cafea! O oal întreag , îi ordon ea luiă ă ă ă
Burton, bucurându-se pentru moment de schimbarea de
roluri. Apoi r mâi lâng uşa din fa , s nu ne trezim cuă ă ţă ă
vreun vizitator la ora asta târzie din noapte. Collin, du-te la
camionet şi vorbeşte cu Johnson şi Varney. Nu le spune ceă
s-a întâmplat aici. Doar c a avut loc un accident, dar că ă
preşedintele e bine. Asta-i tot. Şi s r mâne i acolo. A iă ă ţ ţ
în eles? O s v chem când o s am nevoie de voi. Acumţ ă ă ă
trebuie s m gândesc la o solu ie.ă ă ţ
Burton şi Collin d dur din cap şi plecar . Niciunul din eiă ă ă
nu fusese instruit s ignore ordine date cu atâta autoritate.ă
Iar Burton nu voia s fie silit s dea socoteal în fa aă ă ă ţ
individei. Nu-l pl teau suficient pentru aşa ceva.ă
Luther nu se mişcase din clipa în care împuşc turileă
sf râmaser capul femeii. Era prea însp imântat. Starea deă ă ă
şoc trecuse, în cele din urm , dar se trezea uitându-seă
mereu spre podea şi spre tân ra care fusese până ă
45
46. adineauri o fiin plin de via .În toat existen a sa deţă ă ţă ă ţ
delincvent v zuse doar o singur persoan ucis . Un pedofilă ă ă ă
condamnat de trei ori, c ruia un alt de inut îi înfipsese oă ţ
aşchie de zece centimetri în coloana vertebral . Emo iileă ţ
care-l copleşiser acum erau de cu totul alt natur , deă ă ă
parc ar fi fost singurul pasager al unei nave care ajunseseă
într-un port str in. Nimic nu ar ta familiar. Nu-i folosea să ă ă
scoat vreun sunet, dar se d du înapoi şi se aşez peă ă ă
fotoliu, înainte s -l lase picioarele, care-i tremurau.ă
O privi pe doamna Russell învârtindu-se prin camer şiă
oprindu-se lâng femeia moart , f r s-o ating . După ă ă ă ă ă
aceea, Russell ridic de jos cu itul pentru deschis scrisori,ă ţ
apucându-l de vârful lamei cu o batist pe care o scoseseă
din buzunar. Se uit îndelung şi cu aten ie la obiectul careă ţ
fusese gata s pun cap t vie ii şefului ei şi care jucase ună ă ă ţ
rol important în uciderea altei persoane. Apoi puse cu grijă
cu itul în poşeta ei din piele, pe care o aşezase pe noptier ,ţ ă
şi vârî batista la loc, în buzunar. Dup care arunc o privireă ă
c tre cadavrul contorsionat al lui Christine Sullivan.ă
Admir modul în care Richmond îşi îndeplinea activit ileă ăţ
extraprofesionale. Toate „înso itoarele” lui erau femeiţ
bogate, cu pozi ie în societate. Toate erau c s torite. Asta îiţ ă ă
garanta c în ziarele de scandal nu va ajunge nicio relatareă
despre comportarea sa adulterin . Femeile cu care se culcaă
aveau la fel de mult de pierdut ca şi el – dac nu mai mult –ă
şi în elegeau lucrul acesta foarte bine.ţ
Cât despre pres … Russell zâmbi. În vremurile astea,ă
preşedintele era permanent supravegheat de priviri
scrut toare. Nu putea s fac pipi, s fumeze un trabuc sauă ă ă ă
s sughi , f r ca publicul s afle totul, în cele mai intimeă ţă ă ă ă
am nunte. Sau – cel pu in – aşa credeau americanii deă ţ
rând. Iar aceast credin se baza pe supraestimarea roluluiă ţă
presei şi a abilit ii ei de a dezv lui orice poveste picant .ăţ ă ă
Ceea ce nu în elegea opinia public era c preşedintele eraţ ă ă
înconjurat de oameni deosebit de capabili, care-i erau
credincioşi, în ciuda faptului c preşedin ia pierduse, înă ţ
46
47. decursul anilor, ceva din puterea-i enorm , pe m sur ceă ă ă
problemele globale dep şeau capacitatea unei persoane deă
a le face fa . Era înconjurat de oameni al c ror nivel deţă ă
preg tire în activit i secrete îl dep şea cu mult pe cel ală ăţ ă
reporterilor obişnui i, a c ror idee despre felul în care seţ ă
poate afla o poveste de scandal se reducea la punerea unor
întreb ri banale unui congresman dornic s vorbeasc ,ă ă ă
pentru a ap rea pe prima pagin a edi iei de sear aă ă ţ ă
ziarelor. Se ştia c preşedintele Alan Richmond putea să ă
umble pe unde dorea, f r s -i fie team c va afla cinevaă ă ă ă ă
pe unde a fost. Putea chiar s dispar din aten ia publicului,ă ă ţ
cât timp voia, deşi acest lucru reprezenta antiteza a ceea
ce spera s realizeze un politician de succes într-o zi deă
munc . Iar acest privilegiu se reducea la un numitoră
comun.
Serviciul Secret. Agen ia era alc tuit din cei mai buniţ ă ă
dintre cei mai buni. Un grup de elit care dovedise, înă
decursul timpului, c ştia cum s fac acest lucru, aşa cumă ă ă
f cuse şi-n ziua respectiv .ă ă
Dup -amiaz , Christy Sullivan ieşise din salonul deă ă
cosmetic din Upper Northwest. Mersese un pic pe jos şiă
intrase în holul unui bloc, iar treizeci de secunde mai târziu
ieşise, îmbr cat într-o pelerin cu glug , pe care o scoseseă ă ă ă
din sacoş . Ochii îi erau ascunşi de ochelari de soare. Seă
plimbase un timp, uitându-se din când în când la vitrine,
apoi luase metroul pân la Metro Center. Când coborâse dină
tren, mersese înc pu in pe jos şi p trunsese într-o aleeă ţ ă
dintre dou cl diri ce urmau s fie demolate. Dup două ă ă ă ă
minute, o maşin cu ferestre fumurii ieşise din alee. Collină
era la volan. Christy Sullivan se afla pe bancheta din spate.
Fusese închis într-un loc sigur, cu Bill Burton, pân cândă ă
preşedintele ar fi putut s i se al ture mai târziu, în timpulă ă
nop ii.ţ
Se considerase c locuin a de la ar a familiei Sullivan ară ţ ţ ă
fi locul perfect pentru interludiul amoros al celor doi, pentru
c , în mod ironic, ar fi fost ultimul loc în care s-ar fi aşteptată
47
48. cineva s se afle Christy Sullivan. Iar Gloria ştia c locuin aă ă ţ
era complet goal , p zit doar de un sistem de sigurană ă ă ţă
care nu reprezenta un obstacol în calea planurilor lor.
Gloria Russell se aşez pe un scaun şi închise ochii. Da,ă
în cas se aflau doi dintre cei mai capabili membri aiă
Serviciilor Secrete. Şi, pentru prima oar , acest lucru oă
tulbura pe şefa de cabinet. Cei patru agen i care-l înso eauţ ţ
mereu fuseser aleşi chiar de preşedinte pentru micile saleă
distrac ii, dintre cei aproximativ o sut de agen i repartiza iţ ă ţ ţ
echipei preziden iale. Erau to i loiali şi bine preg ti i. Aveauţ ţ ă ţ
grij de omul de stat şi-şi ineau gura, indiferent ce li seă ţ
cerea s fac . Pân în noaptea aceea, pasiunea luiă ă ă
Richmond pentru femei c s torite nu crease problemeă ă
deosebite. Dar evenimentele din acea sear reprezentau oă
amenin are serioas . Russell cl tin din cap, încercând sţ ă ă ă ă
g seasc un plan de ac iune.ă ă ţ
Luther îi privi figura. Inteligent , atractiv , dar şi plin deă ă ă
duritate. Aproape c îi vedeai mintea func ionând, în timpă ţ
ce fruntea i se încrunta, apoi se relaxa. Timpul trecea, iar
ea nu se mişca. Apoi Gloria Russell deschise ochii şi privi
prin înc pere f r s piard niciun am nunt.ă ă ă ă ă ă
Luther se d du înapoi, involuntar, atunci când privireaă
femeii trecu peste el, ca lumina unui reflector prin curtea
unei închisori. Apoi aten ia ei se îndrept asupra patului şiţ ă
se opri acolo. Gloria se uit îndelung la b rbatul adormit,ă ă
dup care figura ei c p t o expresie pe care Luther n-oă ă ă ă
în elese. Era ceva pe jum tate zâmbet, pe jum tateţ ă ă
grimas .ă
Femeia se ridic , se duse lâng pat şi se uit în jos, spreă ă ă
b rbat. Un Om al Poporului sau, cel pu in, aşa credeauă ţ
oamenii. Un Om pentru Eternitate. Acum nu ar ta delocă
m re . Trupul îi era doar pe jum tate în pat, cu picioareleă ţ ă
întinse în l turi, cu t lpile aproape atingând podeaua, oă ă
pozi ie cel pu in ciudat pentru cineva f r nicio hain peţ ţ ă ă ă ă
el.
48
49. Gloria se tot uita la trupul preşedintelui, z bovind asupraă
anumitor locuri, lucru care-l uimea pe Luther, având în
vedere ce z cea pe podea. Înainte de sosirea Gloriei Russellă
şi de discu ia ei cu Burton, Luther se aşteptase s audţ ă ă
sirene, s vad poli işti şi detectivi, infirmieri şi medici,ă ă ţ
precum şi o droaie de maşini care s se strâng afar , într-ă ă ă
o coloan imens . Se vedea îns c femeia avea un altfelă ă ă ă
de plan.
Luther o v zuse pe Gloria Russell la CNN şi la alte posturiă
de ştiri importante. Ap ruse în ziare de nenum rate ori.ă ă
Femeia avea tr s turi distincte. Un nas lung, acvilin, întreă ă
obraji cu pome i proeminen i, moştenire de la un str moşţ ţ ă
cherokee. P r negru, ca pana corbului, cu fir drept, t iat laă ă
nivelul umerilor. Ochi mari, de-un albastru-închis care
sem na cu apa oceanului, dou adâncuri gemene, pline deă ă
pericole pentru cei neaten i sau nechibzui i.ţ ţ
Luther se mişc atent în scaun. Una era s o vezi peă ă
femeia aceea în fa a unui c min din Casa Alb , dirijândţ ă ă
ultimele probleme politice, şi cu totul altceva s-o priveşti
mergând într-o camer ce ad postea un cadavru şi ună ă
b rbat beat, gol, care era conduc torul Lumii Libere. Ună ă
spectacol pe care Luther nu voia s -l vad , dar de la careă ă
nu-şi putea dezlipi privirea.
Russell se uit la uş , str b tu apoi iute înc perea, îşiă ă ă ă ă
scoase batista, închise uşa şi o încuie. Apoi se întoarse să
se uite la preşedinte, întinse mâna, iar Luther tres ri, dară
femeia se mul umi s ating fa a preşedintelui. Luther seţ ă ă ţ
relaxa, dar se încorda din nou, în clipa în care mâna Gloriei
se aşez pe pieptul celui ce dormea, z bovind un momentă ă
în p rul des de acolo, apoi coborî mai jos, c tre abdomenulă ă
plat, care se ridica şi cobora lent, în timpul somnului
profund.
Dup aceea, mâna ei coborî şi mai mult, trase încetă
cearşaful şi-l l s s cad pe podea. Ajunse cu mâna întreă ă ă ă
picioarele lui şi o inu acolo. Apoi femeia se uit din nou laţ ă
uş şi îngenunche în fa a preşedintelui. Luther închise ochii.ă ţ
49
50. Nu împ rt şea interesul ciudat pentru privit ală ă
proprietarului casei.
Trecur câteva minute, iar când Luther deschise ochii,ă
Gloria Russell îşi scotea chilo ii, aranjându-i cu grij pe unţ ă
scaun. Apoi se ca r cu grij pe preşedintele adormit.ţă ă ă
Luther închise din nou ochii. Se întreb dac pe sc ri seă ă ă
auzea scâr âitul patului. Probabil c nu, pentru c era oţ ă ă
cas foarte mare. Şi chiar dac cei de afar ar fi auzit, ce-ară ă ă
fi putut s fac ?ă ă
Dup zece minute, Luther auzi gâfâitul uşor, involuntar,ă
al b rbatului, şi geam tul slab al femeii. Dar Luther îşi inuă ă ţ
ochii închişi. Nu ştia de ce. Poate dintr-o combina ie deţ
team şi dezgust, provocate de lipsa de respect fa deă ţă
moart .ă
Când Luther deschise ochii, Russell se uita direct la el.
Sim i c -i st inima în loc, apoi mintea îi spuse c lucrurileţ ă ă ă
erau în regul . Femeia îşi puse iute chilo ii. Dup care îşiă ţ ă
d du cu ruj pe buze, cu mişc ri pline de încredere.ă ă
Zâmbea şi era roşie în obraji. Ar ta mai tân r . Luther seă ă ă
uit la preşedinte. Acesta revenise la somnul lui profund.ă
Probabil c ultimele dou zeci de minute fuseseră ă ă
considerate de mintea lui un vis pl cut şi extrem de real.ă
Luther se uit din nou la Russell.ă
Îl enerva s-o vad pe femeia aceea zâmbind spre el, înă
înc perea aceea a mor ii, f r s ştie c el era acolo. Peă ţ ă ă ă ă
fa a femeii se citea puterea. Şi o expresie pe care Luther oţ
mai v zuse în camera aceea. Femeia asta era şi eaă
periculoas .ă
— Vreau s fie cur at toat casa, cu excep ia lucruluiă ăţ ă ă ţ
stuia! zise Gloria Russell, ar tând spre r posata doamnă ă ă ă
Sullivan. Sta i o clip ! Probabil c a l sat urme pe ea.ţ ă ă ă
Burton, s verifici fiecare centimetru al cadavrului şi s faciă ă
s dispar tot ce arat ca şi cum n-ar fi de aici. Apoi îmbrac-ă ă ă
o!
50
51. Burton, cu m nuşi în mâini, se duse s îndeplinească ă ă
ordinul.
Collin st tea lâng preşedinte, turnându-i pe gât înc oă ă ă
ceaşc de cafea. Cafeina ajuta la înl turarea mahmurelii,ă ă
dar mintea preşedintelui se va limpezi complet doar odată
cu trecerea timpului. Russell se aşez lâng el şi-l lu peă ă ă
preşedinte de mân . Acesta era acum complet îmbr cat,ă ă
dar avea p rul vâlvoi. Îl durea bra ul, deşi îi bandajaseră ţ ă
rana cât de bine putuser . Preşedintele era perfect s n tos,ă ă ă
avea s se vindece repede.ă
— Domnule preşedinte! Alan! Alan!
Russell îi întoarse fa a spre ea.ţ
Sim ise oare ce-i f cuse? Femeia se îndoia. Preşedinteleţ ă
dorise cu disperare s se culce cu o femeia în noaptea asta,ă
s fie în interiorul unei femei. Iar ea îi d ruise trupul ei, f ră ă ă ă
nicio problem . Din punct de vedere legal, Gloria f ptuiseă ă
un viol. Avea îns convingerea c împlinise multe din viseleă ă
b rbatului. Nu conta c el nu-şi va aminti sacrificiul ei. Dară ă
va şti în mod sigur ce f cea acum pentru el.ă
Ochii preşedintelui deveneau, din când în când, lucizi.
Collin îi masa ceafa, iar preşedintele începu s -şi revin .ă ă
Russell se uit la ceas. Ora dou diminea a. Trebuia s seă ă ţ ă
întoarc , îl p lmui, nu prea tare, dar suficient cât s -iă ă ă
atrag aten ia. Sim i cum Collin se încordeaz . Doamne,ă ţ ţ ă
indivizii ştia purtau ochelari de cal!ă
— Alan, ai f cut sex cu ea?ă
— Aa…
— Ai f cut sex cu ea?ă
— Aaa… Nu. Nu cred. Nu-mi amin…
— Mai d -i nişte cafea, toarn -i-o pe gât, dac trebuie,ă ă ă
dar f -l s se trezeasc !ă ă ă
Collin d du din cap şi se apuc de treab . Gloria se duseă ă ă
lâng Burton, ale c rui mâini înm nuşate examinau fiecareă ă ă
por iune de corp a r posatei doamne Sullivan.ţ ă
Burton fusese implicat în numeroase anchete ale poli iei.ţ
Ştia cu exactitate ce c utau detectivii şi unde se uitau. Nu-ă
51
52. şi imaginase niciodat c va folosi aceste cunoştin e deă ă ţ
specialitate ca s împiedice desf şurarea unei anchete,ă ă
dup cum nu-şi imaginase vreodat ceva asem n tor celoră ă ă ă
întâmplate.
Se uit prin camer , socotind în minte ce zone trebuiauă ă
s fie cur ate şi ce alte înc peri fuseser folosite. Nu puteaă ăţ ă ă
face nimic cu semnele de pe gâtul femeii şi cu alte dovezi
microscopice de pielea ei. Legistul le va descoperi,
indiferent ce-ar încerca s fac . Dar niciuna dintre dovezileă ă
acelea nu putea conduce la preşedinte, dac poli ia nu-lă ţ
considera pe acesta suspect, lucru ce nu p rea posibil.ă
Nepotrivirea dintre tentativa de strangulare şi moartea
provocat prin împuşcare urma s fie l sat pe seamaă ă ă ă
imagina iei poli iştilor.ţ ţ
Burton îşi îndrept aten ia c tre decedat şi începu s -iă ţ ă ă ă
pun chilo ii. Atunci sim i o b taie pe um r.ă ţ ţ ă ă
— Verific-o!
Burton se uit în sus şi vru s spun ceva.ă ă ă
— Verific-o!
Russell îşi încruntase sprâncenele. Burton o v zuseă
f când asta de un milion de ori, cu cei din personalul Caseiă
Albe. To i îi ştiau de fric . Lui nu-i era fric de ea, dar aveaţ ă ă
suficient minte ca s fie atent, când femeia aia se afla înă ă
preajm . Aşa c f cu ceea ce îi ceruse. Dup aceea aşeză ă ă ă ă
cadavrul exact aşa cum c zuse. Apoi raport îndeplinireaă ă
ordinului, cu o cl tinare din cap.ă
— Eşti sigur?
Gloria Russell nu p rea convins , deşi ştia, din interludiulă ă
ei cu preşedintele, c existau mari şanse ca acesta s nu fiă ă
p truns în femeie, sau, dac f cuse asta, s nu fi terminat.ă ă ă ă
Se putea îns s fi r mas urme. În zilele acelea se puteauă ă ă
afla îngrozitor de multe lucruri din cele mai mici indicii.
— Nu-s ginecolog. N-am v zut nimic şi cred c aş fiă ă
descoperit dac era ceva, dar nu umblu cu un microscopă
dup mine!ă
52
53. Russell se decise s lase lucrurile aşa. Aveau înc multeă ă
de f cut şi nu dispuneau de timp.ă
— Johnson şi Varney au v zut ceva?ă
Collin se uit la ei, în timp ce preşedintele înghi ea aă ţ
patra ceaşc de cafea.ă
— Se întreab ce naiba s-a întâmplat, dac asta dorea iă ă ţ
s şti i.ă ţ
— Nu le-ai spus…
— Doar ce mi-a i zis s le spun, atât, doamn . Suntţ ă ă
oameni buni, doamn Russell! Sunt al turi de preşedinteă ă
înc din timpul campaniei electorale. Nu vor face nimic careă
s încurce lucrurile.ă
Russell îl r spl ti pe Collin cu un zâmbet. Un puşti ar tosă ă ă
şi, lucru mult mai important, un membru loial al g rziiă
personale a preşedintelui. Îi va fi foarte folositor. Burton ar
putea s -i fac probleme. Dar ea dispunea de un atu foarteă ă
tare: el şi Collin ap saser pe tr gaci, poate datorie, dară ă ă
cine putea şti cu adev rat? Concluzia era clar : şi ei erauă ă
implica i pân peste cap în afacerea asta.ţ ă
Luther privea activitatea din camer cu o admira ie care-lă ţ
f cea s se simt vinovat, inând seama de circumstan e.ă ă ă ţ ţ
B rba ii aceia erau buni: metodici, aten i, observau totul şiă ţ ţ
nu uitau nimic. Oamenii legii şi delincven ii de profesie nuţ
se deosebeau prea mult. Preg tirea, tehnicile erau camă
aceleaşi, doar scopul era diferit, iar asta însemna c scopulă
constituia singura diferen dintre ei.ţă
Femeia fusese îmbr cat complet şi z cea exact acoloă ă ă
unde c zuse. Collin terminase cu unghiile ei. Îi injectase oă
solu ie sub fiecare, iar un dispozitiv de absorb ie cur aseţ ţ ăţ
orice urm de piele sau alte resturi incriminatoare.ă
Patul fusese aranjat, cearşafurile pline de dovezi fuseseră
puse într-un sac pentru gunoi şi preg tite pentru destina iaă ţ
lor final : cuptorul. Collin trecuse deja la sc ri.ă ă
Orice obiect care fusese atins de vreunul dintre ei, cu
excep ia unuia fusese şters. Burton cur a covorul cuţ ăţ
53
54. aspiratorul şi, fiind ultimul care ieşea din înc pere, seă
îndrepta spre uş , înl turând cu grij orice urm a treceriiă ă ă ă
lor.
Mai devreme, Luther îi privise pe agen i scotocindţ
camera. Scopul lor evident îl f cuse s zâmbeasc , f r să ă ă ă ă ă
vrea. Jaf. Colierul fusese pus într-o pung , împreun cuă ă
mul imea de inele ale femeii. Voiau s lase impresia cţ ă ă
femeia fusese surprins de un ho în cas , iar acesta oă ţ ă
ucisese, f r s ştie c la doi metri de ei se afla un hoă ă ă ă ţ
adev rat, care privise şi ascultase tot ce f cuser .ă ă ă
Un martor ocular!
Luther nu fusese niciodat martor la un jaf, altul decâtă
cel comis de el. Delincven ii ur sc martorii oculari. Indiviziiţ ă
ia l-ar fi omorât pe Luther, dac ar fi ştiut c se afla acolo.ă ă ă
Chestia asta era absolut cert . Un delincvent b trân,ă ă
condamnat de trei ori, nu însemna un sacrificiu prea mare
pentru Omul Poporului.
Preşedintele, înc ame it, dar sprijinit de Burton, ieşiă ţ
încet din înc pere. Russell îl privi plecând. Ea nu urm riseă ă
perchezi ionarea frenetic a camerei, f cut de Collin. Înţ ă ă ă
cele din urm , privirea acestuia se oprise şi asupra poşeteiă
Gloriei Russell de pe noptier . Din ea ieşea o bucat dină ă
mânerul cu itului de deschis scrisorile. Collin lu o pungţ ă ă
din plastic, scoase iute cu itul şi se preg ti s -l ştearg .ţ ă ă ă
Luther tres ri, v zând-o pe Gloria fugind şi apucându-l peă ă
agent de mân .ă
— Nu face asta, Collin!
Collin nu era atât de deştept ca Burton, nici vorb s seă ă
poat m sura cu Gloria Russell. R spunse, mirat:ă ă ă
— Sunt amprente peste tot, doamn . Şi ale ei, dar şiă
altele, dac în elege i ce vreau s spun. E piele, se îmbibă ţ ţ ă ă
uşor.
— Agent Collin, am fost angajat de preşedinte caă
planificator strategic şi tactic. Ceea ce ie i se pare limpedeţ ţ
îmi impune mie mult gândire şi chibzuin . Nu vei ştergeă ţă
54
