Documentul reprezintă un studiu despre compoziția deșeurilor menajere din regiunea 7 Centru, realizat în cadrul unui proiect româno-norvegian destinat protecției mediului și dezvoltării durabile. Studiul analizează necesitatea conformării cu legislația de mediu, impactul deșeurilor asupra mediului și metodologia de cercetare, iar rezultatele sunt destinate diverselor grupuri țintă, inclusiv cetățenilor și instituțiilor publice. Obiectivele includ actualizarea datelor privind deșeurile și îmbunătățirea sistemului de gestionare a acestora pentru a proteja mediul și a promova educația ecologică.

1. STUDIU PRIVIND COMPOZIŢIA
DEŞEURILOR MENAJERE ÎN
REGIUNEA 7 CENTRU
Beneficiar:
Agenţia Regională pentru
Protecţia Mediului Sibiu
SIBIU, APRILIE 2011

2. 2
Studiu realizat în cadrul proiectului româno-norvegian
„Parteneriat pentru un mediu curat, reducerea deşeurilor şi
dezvoltare durabilă în regiunea 7 Centru”
Colectivul de elaborare:
Prof.univ.dr.ing Dănuţ DUMITRAŞCU
Conf.univ.dr.ing Claudiu ISARIE
Asist.univ.dr.ing Rodica CIUDIN
Ec. Oana DUMITRAŞCU
Contract Nr. 5332 din 8.04.2011
Elaborator:
S.C. DANCO PROD S.R.L.
Departamentul cercetare

3. 3
CUPRINS
Capitolul 1. FUNDAMENTAREA NECESITĂŢII ŞI OPORTUNITĂŢII STUDIULUI
1.1. Tema studiului
1.2. Fundamentarea necesităţii studiului
1.2.1. Necesităţi şi imperative de conformare cu legislaţia de mediu
1.2.2. Imperative şi necesităţi din punct de vedere economic şi social
1.2.3. Justificarea oportunităţii studiului
1.3. Situaţia actuala
1.3.1. Desfăşurarea activităţii de salubrizare
1.3.2. Impactul deşeurilor asupra factorilor de mediu
1.3.3. Situaţia actuală a măsurărilor compoziţiei deşeurilor
Capitolul 2. ELEMENTE CONCEPTUALE PRIVIND COLECTAREA DEŞEURILOR
2.1. Conceptul de gestionare a deşeurilor
2.2 Tipuri de deşeuri
2.3. Colectarea selectivă
2.4. Managementul deşeurilor
2.4.1. Procedura de acceptare a deşeurilor
2.5. Depunerea deşeurilor
Capitolul 3. NECESITATEA STUDIULUI DIN PUNCT DE VEDERE AL
LEGISLAŢIEI
3.1 Legislaţia europeană în domeniul deşeurilor
3.2. Legislaţia română
Capitolul 4. DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI
4.1. Prezentarea Judeţului Sibiu
4.2. Potenţialul socio-uman
4.3. Monitorizarea factorilor de mediu
4.4. Depozite ecologice incluse în studiu
4.4.1. SC Eco-Sal SA Mediaş
4.4.2. AVE Harghita Salubritate SRL
4.4.3. SC FIN-ECO SA Braşov

4. 4
Capitolul 5. DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
5.1. Metodologia cercetării
5.2. Descrierea fluxului la staţia de sortare
5.3. Colectarea datelor
Capitolul 6. CONCLUZII, PROPUNERI
Bibliografie
Glosar de termeni
ANEXA 1 Lista deşeurilor acceptate la depozitare
ANEXA 2 Formulare de evidenţă a măsurătorilor:
 SC FIN-ECO SA Braşov
 SC Eco-Sal SA Mediaş
 AVE Harghita Salubritate SRL

5. 5
Capitolul I
FUNDAMENTAREA NECESITĂŢII ŞI
OPORTUNITĂŢII STUDIULUI
1.1. Tema studiului
Tema este reprezentată de elaborarea de studii şi cercetări privind compoziţia
deşeurilor menajere în Regiunea 7 Centru, lucrare ce face parte din proiectul „Parteneriat
pentru un mediu curat, reducerea deşeurilor şi dezvoltate durabilă în Regiunea 7 Centru”,
finanţat prin Programul Norvegian de Cooperare pentru Creşterea Economică şi Dezvoltare
durabilă în România, beneficiar Agenţia Regionala de Protecţia Mediului Sibiu.
În concordanţă cu obiectivul principal al proiectului romano-norvegian
„Implementarea unor măsuri mai greu de atins, prevăzute în Planul Regional de Gestionare a
Deşeurilor în Regiunea 7 Centru, numite măsuri calitative. Până în prezent numai
îndeplinirea măsurilor cantitative a beneficiat de finanţări (construirea depozitelor de
deşeuri, staţii de sortare, staţii de transfer, închiderea depozitelor neconforme). Acestea sunt
importante, dar adeseori eşuează din lipsa: "know-how", experienţă, profesionalism,
susţinere din partea societăţii civile şi informarea autorităţilor.”, s-a propus cercetarea prin
măsurători a compoziţiei deşeurilor pentru mediul urban şi rural.
Realizarea efectivă a măsurătorilor s-a făcut în 3 judeţe din Regiunea 7 Centru: Sibiu,
Braşov şi Harghita, judeţe în care există depozite ecologice de colectare a deşeurilor (figura
1.1).

6. 6
Fig. 1.1 Localizarea depozitelor ecologice de colectare a deşeurilor în Regiunea de dezvoltare
7 Centru
Documentaţia este elaborată de către o echipă tehnică specializată, cu experienţă vastă
în dezvoltarea de cursuri, activităţi practice şi expertiză în domeniul managementului
deşeurilor, elaborări de ghiduri, suporturi de curs, lucrări practice şi prezentarea rezultatelor
cercetării în cadrul conferinţelor naţionale şi internaţionale, participări multiple în cadrul
granturilor de cercetare şi contractelor de cercetare atât cu companii cât şi cu universităţi şi
autorităţi de stat în domeniul managementului deşeurilor.
1.2. Obiective:
 Determinarea cantităţilor pe fracţii de deşeuri provenite din mediul rural, urban din
zone de case şi urban de la asociaţiile de locatari (blocuri) pentru fiecare din cele trei
locaţii alese – judeţul Braşov, Mediaş, şi Harghita.
 Realizarea de corelaţii intre valorile procentuale al fracţiilor de deşeuri între zonele de
analiză în funcţie de tipul de colectare aplicat;
 Analiza frecvenţei de colectare a deşeurilor şi estimarea indicelui de generare;
 Actualizarea informaţiilor privind compoziţia pe fracţii a deşeurilor menajere şi
compararea acestora cu datele din planurile judeţene/regionale de gestionare a
deşeurilor.

7. 7
1.2. Fundamentarea necesităţii studiului
1.2.1. Necesităţi şi imperative de conformare cu legislaţia de mediu
Necesităţi şi imperative de conformare cu legislaţia de mediu:
 Necesitatea implementării cadrului legislativ pentru protecţia şi conservarea
biodiversităţii locale, conformării la legislaţia în vigoare ce impune măsuri în direcţia
gestionării deşeurilor, aceasta derivând şi din cerinţele UE şi implementării Aquisului
Comunitar;
 Conformarea la planurile naţionale, regionale şi locale de mediu şi de gestionare a
deşeurilor ce prevăd acţiuni de acest tip (Planuri Regionale de Gestiune a Deşeurilor,
Master Planul 2008-2038 pentru Sistemul integrat de gestionare a deşeurilor în judeţul
Sibiu);
 Necesitatea creării unui sistem durabil destinat gestionării deşeurilor prin schimbarea
practicilor actuale şi implementarea metodologiilor şi normelor europene, în vederea
reducerii impactului depozitelor actuale de deşeuri asupra mediului;
 Necesitatea asigurării bazei materiale şi umane pentru realizarea educaţiei ecologice;
 Existenţa unor locuri de depozitare necontrolate, în localităţile în care sistemul de
colectare este inexistent;
 Depozitarea necontrolată sau în depozite neconforme afectează mediul înconjurător
prin intermediul scurgerilor provenite de la gropile de depozitare, aceste scurgeri
pătrunzând atât în apele de suprafaţă cât şi în cele subterane, reprezentând o
ameninţare directă la adresa sănătăţii oamenilor precum şi un efect advers asupra
calităţii vieţii. Acest fapt este totodată neconform cerinţelor reglementărilor naţionale
şi europene;
 Dificultăţi ale agenţilor economici în gestionarea problemelor de mediu din cauza
inexistenţei de personal pregătit în această direcţie;
 Obligativitatea închiderii depozitelor de deşeuri menajere neconforme (figura 1.2):

8. 8
Fig. 1.2. Localizarea depozitelor neconforme şi planul de sistare a activităţii acestora în
Regiunea de dezvoltare 7 Centru
1.2.2. Imperative şi necesităţi din punct de vedere economic şi social
Proiectul se adresează necesităţilor unui grup ţintă larg, stabilind compoziţia deşeurilor
în zonele de măsurare, rezultatele obţinute putând fi apoi extrapolate la întreaga regiune 7
Centru şi chiar la nivel naţional. Grupul ţintă, beneficiari direcţi şi indirecţi ai proiectului este
format din:
 Cetăţenii regiunii 7 Centru (tab. 1.1.), sub aspectul informării acestora în vederea
conştientizării problemei deşeurilor.

9. 9
Tabelul 1.1. Situaţia demografică a Regiunii 7 Centru
Evoluţia populaţiei în perioada 2007-2050 – varianta medie – mii persoane
2007 2010 2015 2020 2025 2050
Variaţie
abs.
2050/2007
Variaţie
2050/2007
România 21.537.6 21.226.3 20.696.6 20.026.4 19.243.4 16.083.3 -5.454.3 -25.3%
Regiunea
7 Centru
2.524 2.509.5 2.460.7 2.391.6 2.305.4 1.906.8 -617.2 -24.5%
Alba 376.1 371.0 357.6 341.7 323.6 238.5 -137.6 -36.6%
Braşov 593.9 593.1 584.8 570.6 551.1 468.3 -125.6 -21.1%
Covasna 223.4 221.2 216.8 210.5 202.7 164.6 -58.8 -26.3%
Harghita 325.6 322.3 314.8 305.0 293.2 230.6 -95 -29.2%
Mureş 581.8 580.3 570.7 557.2 540.7 436.6 -145.2 -25.0%
Sibiu 423.2 421.6 416.0 406.6 394.1 368.2 -55 -13.0%
* studiu privind Situaţia demografică a Regiunii 7 Centru în 2009, conceput pe baza
datelor furnizate de către Institutul Naţional de Statistică, şi anume evaluarea la nivel regional
a informaţiilor conţinute în prognoza populaţiei în orizontul anului 2050 – realizat de Agenţia
pentru Dezvoltare Regională Centru (Alba Iulia) [15]
 Instituţiile publice şi autorităţile locale care au atribuţiuni în domeniul
managementului deşeurilor:
 Agenţii economici cu activităţi în domeniul managementului deşeurilor şi cei care
generează deşeuri.

10. 10
1.2.3. Justificarea oportunităţii studiului
Acţiunea se înscrie în obiectivele proiectului „Parteneriat pentru un mediu curat,
reducerea deşeurilor şi dezvoltate durabilă în Regiunea 7 Centru” şi ale agenţiilor regionale de
protecţia mediului, fiind în conformitate cu cerinţele legislaţiei UE în domeniul deşeurilor.
În contextul actual, în care conştientizarea problemelor de mediu şi, legat de aceasta, a
epuizării resurselor, îşi pune amprenta asupra activităţii din toate domeniile, utilizarea
raţională a resurselor se transformă într-un deziderat unanim. Datele privind compoziţia
deşeurilor menajere conduc la un mai bun factor de recuperare a diverselor materiale sau
materii prime şi reintroducerea lor în circuit, conducând prin aceasta la economisirea
resurselor naturale.
Toate depozitele ecologice din zona supusă analizei au autorizaţie integrată de mediu
prin care se impune automonitorizarea activităţii şi colectarea de date privind compoziţia
deşeurilor. Solicitantul şi partenerii au suficientă practică în gestionarea proiectelor în general,
şi a celor de mediu în special.
Studiul este oportun prin rezultatele vizate, astfel:
 obţinerea de date concrete şi actualizate privind compoziţia deşeurilor;
 determinarea posibilităţilor de scădere a deşeurilor colectate în amestec;
 creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor menajere în vederea valorificării
acestora;
 protecţia mediului, creşterea importanţei acordate acţiunilor de mediu;
 modele de bună practică, ce pot fi permanentizate şi extinse la nivel naţional;
 un sistem eficient de management al deşeurilor;
 creşterea nivelului de educaţie vis-à-vis de mediu a populaţiei;
1.3. Situaţia actuală
1.3.1. Desfăşurarea activităţii de salubrizare
Pentru o mai bună înţelegere a modului de funcţionare a activităţii de salubrizare la
nivelul unei localităţi, în figura 1.3. este prezentată schematic organizarea actuală a activităţii
de salubrizare.

11. 11
Fig. 1.3.: Organizarea serviciului de salubrizare a unei localităţi
1.3.2. Impactul deşeurilor asupra factorilor de mediu
Atât depozitele de deşeuri orăşeneşti şi comunale cât şi cele industriale, au impact negativ
asupra mediului, prin poluarea apelor de suprafaţă şi subterane, a pânzei freatice, a solului,
degradarea calităţii aerului ambiental şi disconfort pentru populaţia limitrofă.
Sol
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri este un
proces ce poate fi considerat temporar, dar care în termenii conceptului de “dezvoltare
Aport
benevol
Colectare
separată
Autorizare
activitate
Prestări
servicii de
salubritate
Taxa salubritate
/ tarif
Agenti
economici
Populaţie
Reclamaţii
Venit
suplimentar
Operator servicii de
salubritate
Administraţie
Publică Locală
Activităţi de control
Hotarâri ale
Consiliului Local
Decontare
servicii pe
bază
contract
prestări
servicii de
salubritate
Contract prestări
servicii de salubritate
Tarif de
salubrizare

12. 12
durabilă”, se întinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se însumează perioadele de
amenajare, exploatare, refacere ecologică şi post-monitorizare. Din acest motiv închiderea
depozitelor de deşeuri neamenajate şi reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate se impune
cu necesitate.
Apă
Lipsa unor sisteme de captare a levigatului produs pe depozitele de deşeuri, duce la scurgeri
ale acestuia în apele de suprafaţă şi pânza freatică. De asemenea sunt întâlnite des situaţii de
depozitare în albiile apelor de suprafaţă a deşeurilor menajere şi a celor industriale, cu
preponderenţă a deşeurilor rezultate din exploatarea forestieră.
Aer
Aerul este un vector de propagare a unor particule de deşeuri în toţi factorii de mediu.
Datorită fenomenului de autoaprindere a gazelor au loc incendii ce poluează puternic cu COx,
NOx, dioxine, pulberi în suspensie şi sedimentabile. Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi
cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de evidentă în zona depozitelor orăşeneşti actuale,
în care nu se practică exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte.
Floră, faună
Acestea sunt afectate indirect prin intermediul aerului, solului, precipitaţiilor şi apei. În plus,
biocenozele din vecinătatea depozitelor se modifică în sensul că în asociaţiile vegetale devin
dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate (urzica, turiţa) iar unele mamifere,
păsări, insecte părăsesc zona, în avantajul celor care îşi găsesc hrana în deşeuri.
1.3.3. Situaţia actuala a măsurărilor compoziţiei deşeurilor
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului împreună cu Institutul Naţional de Statistică
realizează anual cercetarea statistică privind deşeurile. Cercetarea statistică se realizează
pentru toate tipurile de deşeuri pe baza a trei chestionare:
 AS-GD-MUN „Ancheta statistică pentru primării sau unităţi specializate în servicii de
salubrizare”;
 AS-GD-TRAT „Ancheta statistică privind tratarea deşeurilor”;

13. 13
 AS-GD-PRODDES „Ancheta statistică privind gestiunea deşeurilor, pentru generatorii
de deşeuri”.
Calitatea datelor privind generarea şi gestionarea deşeurilor este influenţată în mare măsură de
condiţiile existente la nivelul unităţilor raportoare, şi anume:
 disponibilitatea condiţiilor tehnice pentru înregistrarea cantităţilor de deşeuri, în
principal lipsa cântarelor la depozitele de deşeuri;
 organizarea managementului deşeurilor;
 înregistrarea întreprinderilor în Registrul statistic al operatorilor economici;
 competenţa şi angajamentul responsabililor pentru completarea chestionarelor.
La aspectele legate de lipsa cântarelor la depozite şi lipsa analizelor la nivel local/judeţean, se
adaugă faptul că în prezent nu există o procedură unitară la nivel local privind modul de
colectare, analiză şi validare a datelor. Astfel, calitatea datelor existente în raportările
statistice poate să prezinte un grad de încredere scăzut.
În ceea ce priveşte generarea deşeurilor municipale, chestionarele statistice trebuie completate
de operatorii de salubrizare şi primării, în cazul în care acestea au servicii proprii de colectare,
valorificare sau eliminare. În practica curentă, în cazul în care o primărie a delegat serviciul
de salubrizare, chestionarul statistic este completat numai de către operatorul de salubrizare.
Însă, sunt foarte multe cazurile în care primăria a delegat numai serviciul de colectare a
deşeurilor menajere şi asimilabile, iar gestionarea celorlalte categorii de deşeuri (deşeuri
stradale, deşeuri din parcuri şi grădini, deşeuri din pieţe) a rămas în competenţa primăriei.
În judeţul Sibiu până în prezent chestionarele statistice privind deşeurile municipale au fost
completate numai de către operatorii de salubrizare, deşi există primării care au servicii
proprii privind colectarea deşeurilor din parcuri şi grădini, a deşeurilor din pieţe sau a
deşeurilor stradale.
Cantitatea totală de deşeuri menajere şi asimilabile, colectate atât în amestec cât şi separat, a
fost în anul 2008 de aproximativ 129.000 t, crescând cu aproximativ 5.000 t faţă de anii
anteriori. Acest lucru se datorează creşterii gradului de acoperire cu servicii de salubritate, atât
în mediul urban dar, mai ales, în mediul rural.

14. 14
Conform datelor prezentate în PJGD Sibiu, în anul 2006 gradul de acoperire cu servicii de
salubrizare a fost la nivelul judeţului de 61 %, din care 86 % în mediul urban şi circa 11 % în
mediul rural. În ultimii ani se remarcă o creştere a gradului de acoperire cu servicii de
salubrizare, mai ales în mediul rural. Din datele colectate de către Consultant a rezultat un
număr mai mare de locuitori deserviţi cu servicii de salubrizare în mediul rural. Trebuie
specificat faptul că, în unele cazuri, aceste servicii de salubrizare nu sunt corespunzătoare. În
tabelul următor se prezintă un centralizator privind gradul de acoperire cu servicii de
salubrizare.
Tabel 1.2. Populaţie deservită de servicii de salubrizare, 2007
Tip serviciu
Număr
locuitori
deserviţi
Număr
locuitori
nedeserviţi
Total
locuitori
Observaţii
Urban
servicii realizate
de operatorii de
salubrizare
205.849 61.346 267.195
servicii realizate
de operatorii de
salubrizare
35.425 14.983 50.408
22 comune (unele
parţial)
servicii realizate
de primării
48.004 2.439 50.443 21 comune
servicii realizate
de alţi operatori
11.965 106 12.071 5 comune
nu exista
serviciu de
salubrizare
31.561 31.561
22 comune (unele
parţial)
Rural
Total rural* 95.394 144.483
* din răspunsurile primarilor la chestionarul trimis de consultant
Compoziţia deşeurilor
Compoziţia deşeurilor menajere din judeţul Sibiu nu este determinată printr-un set riguros de
determinări. Până în prezent, pentru estimarea compoziţiei deşeurilor menajere s-au folosit
datele oficiale publicate în planurile regionale de gestionare a deşeurilor, precum şi unele

15. 15
determinări ale agenţilor de salubrizare, ale operatorilor de depozite ecologice (conforme) şi
date din studii de fezabilitate ale proiectelor aflate în implementare în regiune. În cadrul
acestui raport vom folosi pentru comparaţie datele prezentate în Master Plan-ul propus pentru
Regiunea 7 Centru– compoziţia deşeurilor menajere, conform tabelului 1.3. [16].
Tabel 1.3.Compoziţia estimată a deşeurilor menajere
Ponderea (%)
Material
Mediu urban Mediu rural
Hârtie şi carton 11 7
Sticlă 6 4
Plastic 8 8
Metale 3 2
Lemn 3 4
Biodegradabile 53 67
Alte tipuri de deşeuri 16 8
Sursa: PRGD
În cadrul Studiului de Fezabilitate elaborat pentru proiectul “ECO-SISTEM Avrig – Proiect
pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor municipale” din cadrul
Programului Phare 2005 CES, s-au efectuat trei determinări pentru a investiga compoziţia
deşeurilor din mediul urban şi rural, al zonei de implementare a proiectului. Rezultatele sunt
prezentate în tabelul 1.4.

16. 16
Tabelul 1.4. Compoziţia deşeurilor menajere determinată în cadrul SF Avrig
Ponderea (%)
Material
Mediu urban Mediu rural
Hârtie şi carton 5,91 1,28
Sticlă 4,93 3,46
Plastic 6,49 1,4
Metale 1,63 1,24
Lemn 1,37 0,21
Biodegradabile 75,93 89,99
Alte tipuri de deşeuri 3,75 2,43
Sursa: Studiul de Fezabilitate elaborat pentru proiectul “ECO-SISTEM Avrig – Proiect
pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor municipale”
Determinările au fost efectuate pe un eşantion de 75 de persoane din mediul urban şi 72 de
persoane din mediul rural, dintr-un total de 23.081 de persoane incluse în aria de acoperire a
proiectului. Din această cauză rezultatele acestor determinări nu au un grad prea mare de
credibilitate.
S.C. TRACON S.R.L., operatorul depozitului ecologic Cristian, judeţul Sibiu, a efectuat în
cursul anului 2006 determinări privind compoziţia deşeurilor, însă măsurătorile au inclus doar
deşeurile stradale, fără a fi luate în considerare cele menajere. Rezultatul determinărilor este
prezentat în tabelul 1.5.
Tabelul 1.5. Rezultatul determinărilor privind
compoziţia deşeurilor (S.C. TRACON S.R.L)
Material Ponderea (%)
Hârtie şi carton 15
Plastic 2
Nisip 44
Biodegradabile 29
Altele 10

17. 17
Prezentul studiu propune :
 actualizarea studiilor şi cercetărilor existente privind compoziţia deşeurilor
 măsurarea diferenţiata pe categorii (contaminat respectiv necontaminat) în cadrul
fracţiilor Hârtie şi carton, Plastic, Lemn – pentru evaluarea posibilităţilor de
valorificare energetică;
 introducerea în procesul de măsurare a unor noi fracţii în vederea determinării
oportunităţilor de sortare a acestora (textile/construcţii/periculoase – din menajere)
În toate regiunile vor trebui respectate termenele şi ţintele cantitative privind reciclarea
deşeurilor de ambalaje stabilite pentru: plastic (16% din masa ambalajelor pana la 31.12.2011
şi 22,5% din masa ambalajelor până la 31.12.2013), sticlă (48% din masa ambalajelor din
sticlă pana la 31.12.2011 şi 60% din masa ambalajelor din sticlă până la 31.12.2013) şi lemn
(15% din masa ambalajelor din lemn până la 31.12.2011).
Pentru a putea avea o imagine a cantităţilor de deşeuri generate în perioada premergătoare
realizării Master Plan-ului, şi a modului de gestionare a acestora, au fost utilizate datele
statistice, datele şi informaţiile existente în documentele de planificare, precum şi datele şi
informaţiile furnizate de APM Sibiu. De asemenea, în perioada februarie - mai 2008
consultantul proiectului a colectat date atât de la municipalităţi, cât şi de la toţi operatorii de
salubrizare existenţi în judeţul Sibiu şi a realizat investigaţii de teren.
În figura 1.4. sunt prezentate sursele de date, atât pentru cantităţile generate, cat şi pentru
modul de gestionare a deşeurilor în judeţul Sibiu, care au stat la baza realizării Master Plan-
ului.

18. 18
Figura 1.4.: Surse de date şi informaţii privind generarea şi gestionarea deşeurilor
TIP DE DATE/INFORMATII SURSA
Date privind generarea
deşeurilor în anul 2003 PRGD Regiunea 7 Centru
Date privind generarea
deşeurilor în perioada
2001 - 2005
PJGD Sibiu 2007
Date privind generarea
deşeurilor în 2006
APM- Chestionare statistice
ANPM – Ancheta statistica
Date privind generarea
deşeurilor în 2007
Consultant
 date colectate pe bază de
chestionare
 studii de teren
 informaţii furnizate de
către muncipalităţi şi
operatori de salubrizare
Consultant – date colectate pe
baza de chestionare
Date şi informatii privind
gestionarea deşeurilor în
perioada 2001 - 2006
PRGD Regiunea 7 Centru
PJGD Sibiu 2007
APM – chestionare statistice
Date şi informatii privind sistemul
actual de gestionare a deşeurilor
Sistemulactualdegestionarea
deşeurilorînjudeţulSibiu
CantităţigenerateînjudeţulSibiuînperioada
2001-2007

19. 19
Capitolul 2
ELEMENTE CONCEPTUALE PRIVIND
COLECTAREA DEŞEURILOR
2.1. Conceptul de gestionare a deşeurilor
Noţiunea de management al deşeurilor (sau gestionare a deşeurilor) cuprinde activităţile de
precolectare, colectare, transport, sortare, tratare, valorificare şi/sau depozitare a deşeurilor de
toate tipurile, dar şi, de exemplu, supravegherea zonelor de depozitare după închiderea lor.
Gestionarea modernă a deşeurilor, dezvoltată ca şi concept, la nivel mondial, în ultimii 20 de
ani, are în vedere următoarele obiective principale:
 protejarea sănătăţii populaţiei;
 protejarea mediului;
 menţinerea curăţeniei publice pentru ca spaţiile să fie acceptabile din punct de vedere
estetic;
 conservarea resurselor naturale.
În România, populaţia este afectată în principal de:
 pericolul îmbolnăvirii datorate rozătoarelor şi insectelor existente în punctele de
precolectare deschise din zonele de locuit, accentuată şi de ridicarea neregulată a
deşeurilor;
 pericolele de îmbolnăvire determinate de apa de băut contaminată (pentru cei care
locuiesc în apropierea rampelor de gunoi);

20. 20
 mirosurile grele din punctele de precolectare a deşeurilor şi din apropierea depozitelor,
ca şi în timpul ridicării deşeurilor;
 pericolul pentru copiii şi tinerii care, mai ales în clădirile cu mai multe etaje, se joacă
în apropierea punctelor de precolectare. Un alt pericol vine din partea depozitelor
nepăzite, unde copiii au acces liber;
 substanţele dăunătoare, răspândite probabil şi prin lanţul alimentar, deoarece nu este
interzisă folosirea în scopuri agricole a suprafeţelor învecinate cu depozitele de
reziduuri.
Managementul integrat al deşeurilor se referă în special la identificarea celei mai bune soluţii
pentru colectarea, transportul şi tratarea deşeurilor preluate de la diferiţi clienţi. Opţiunile de
tratare a reziduurilor sunt multiple, funcţie de natura acestora.
Implementarea unui sistem integrat de management al deşeurilor presupune apariţia unor
sisteme de colectare selectivă la nivelul localităţilor, staţii de transfer, staţie de tratare bio-
mecanică şi valorificare locală (reciclare, reutilizare). Eliminarea finală se face într-un depozit
ecologic sau prin incinerare. Ca atare, pe lângă activităţile de bază menţionate, managementul
deşeurilor cuprinde şi o serie de activităţi conexe:
 Achiziţionarea şi instalarea sistemelor de colectare selectivă;
 Construcţia facilităţilor de sortare, compostare şi reciclare;
 Achiziţionarea vehiculelor de transport al deşeurilor;
 Construcţia staţiilor de transfer şi a facilitaţilor de eliminare a deşeurilor municipale;
 Recuperarea gazului provenit din depozite, acolo unde este cazul;
 Construirea unor facilităţi adecvate pentru deşeurile periculoase (deşeuri medicale,
deşeuri provenite din echipamente electrice şi electronice, etc.) şi alte tipuri specifice
de deşeuri (deşeuri provenite din construcţii şi demolări, etc.);
 Închiderea depozitelor neconforme;
Principiile pe baza cărora se realizează în prezent activităţile de management al deşeurilor
sunt:
 principiul utilizării BATNEEC (Best available techniques not entailing excessive costs
– Cele mai bune tehnici care nu presupun costuri excesive): stabileşte că pentru orice
activitate trebuie să se ţină cont de:
- stadiul actual de dezvoltare al tehnologiilor;

21. 21
- cerinţele privind protecţia mediului;
- alegerea şi aplicarea măsurilor fezabile din punct de vedere economic.
 Principiul "poluatorul plăteşte" (PPP): costurile aferente gestionării deşeurilor sunt
suportate de generatorul acestora. Cu alte cuvinte, companiile care produc, importă
şi/sau vând produse şi ambalaje sunt responsabile, financiar sau fizic, pentru acele
produse şi după ce durata de viaţă utilă a lor a expirat. Ele trebuie fie să primească
înapoi produsele uzate şi să le gestioneze prin refolosire, reciclare sau prin valorificare
energetică, fie să delege această responsabilitate unei terţe părţi, plătită de producător
pentru a gestiona produsele uzate. Practic, acest principiu mută responsabilitatea
pentru deşeuri de la autorităţi la companii, obligând producătorii, importatorii sau
comercianţii să includă costuri de gestionare a deşeurilor în preţul produselor lor.
 Principiul substituţiei: stabileşte necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu
materii prime nepericuloase, astfel încât să se evite apariţia de deşeuri periculoase.
 Principiul proximităţii: deşeurile trebuie să fie tratate şi eliminate cât mai aproape de
sursa de generare. Acolo unde acest lucru nu este posibil trebuie să se dea prioritate
transportului pe cale ferată sau pe apă.
 Principiul autonomiei: deciziile de management al deşeurilor trebuie să fie luate la cel
mai scăzut nivel administrativ faţă de sursa de generare
 Principiul ierarhizării opţiunilor. Cea mai generală ierarhie a opţiunilor este
următoarea:
- prevenirea producerii de deşeuri;
- reducerea (minimizarea) cantităţii de deşeuri produse;
- refolosirea materialelor;
- reciclarea (recuperarea) deşeurilor, în condiţii de eficienţă economică;
- valorificarea energetică a deşeurilor: compostarea deşeurilor organice,
respectiv incinerarea deşeurilor combustibile în condiţii de impact minim
asupra mediului;
- depozitarea controlată a deşeurilor (şi recuperarea gazelor rezultate din
depozitarea deşeurilor).
Odată cu ridicarea pretenţiilor legate de salubrizare, autorităţile cu responsabilităţi în
domeniul îndepărtării deşeurilor trebuie să-şi extindă sarcinile. Sarcina de salubrizare va
cuprinde de acum nu numai îndepărtarea deşeurilor, ci şi valorificarea lor.

22. 22
Pentru a obţine competenţă în domeniul sarcinilor noi şi pentru a realiza eficient problematica
deşeurilor, este necesară o planificare în domeniul managementului deşeurilor care să
cuprindă o soluţie globală, un management integrat al deşeurilor, toate celelalte modalităţi
privind combinarea şi cooperarea tuturor strategiilor de limitare a producţiei de deşeuri, de
valorificare şi de îndepărtare a lor subsumându-se acestui concept. Obiectivul principal este
acela de a reduce cât mai mult cantitatea de resturi de îndepărtat, de a trata şi depozita
deşeurile produse conform unor tehnici ecologice. Măsurile şi metodele care se impun, paşii
individuali, ca şi ordinea cronologică a lor sunt concretizate şi expuse clar într-un concept
integrat de management al deşeurilor.
2.2 Tipuri de deşeuri
Pentru a putea realiza o gestionare corespunzătoare a deşeurilor, trebuie să se realizeze în
primul rând încadrarea unui deşeu într-o categorie de deşeuri bine definită.
Este raţional să se opereze o încadrare într-o grupă de deşeuri în funcţie de modul de formare
(generare şi colectare). Pentru scopuri statistice, este necesară şi utilă de asemenea şi o
clasificare supraordonată a tipurilor de deşeuri în funcţie de ramura industrială sau de
procesele în cadrul cărora este generat deşeul respectiv.
Prin determinarea tipului de deşeu se constată dacă acestea necesită sau nu necesită o manieră
specială de monitorizare, în conformitate cu legislaţia europeană, dacă sunt sau nu
periculoase. De obicei, deşeurile periculoase provin de la companii industriale, dar este
posibil ca ele să se regăsească şi în deşeurile menajere. Pasul următor este identificarea unei
metode adecvate de tratare, valorificare sau eliminare, adică stabilirea unui flux specific de
operaţii pentru acel tip de deşeu.
În vederea depozitării finale, la clasificarea deşeurilor trebuie luate în considerare şi alte
criterii, care vizează comportarea la depozitare (rezistenţă mecanică, fermentare, emisii de
materii fluide etc.).

23. 23
Din punct de vedere al naturii şi locului de producere, deşeurile se clasifică în:
a) deşeuri menajere, adică acele deşeuri provenite din sectorul casnic sau din sectoare
asimilabile cu acestea (inclusiv deşeurile metabolice şi deşeurile periculoase).
b) deşeuri stradale, care sunt specifice căilor de circulaţie publică şi provin din
activitatea cotidiană a populaţiei, de la întreţinerea spaţiilor verzi, de la animale, din
depunerea de substanţe solide din atmosferă;
c) deşeuri asimilabile cu deşeurile menajere, adică deşeurile provenite de la mica sau
marea industrie, din comerţ, din sectorul public sau administrativ, care prezintă compoziţie şi
proprietăţi similare cu deşeurile menajere, putând fi colectate, transportate, prelucrate şi
depozitate împreună cu acestea;
d) deşeuri voluminoase, sunt deşeuri solide de diferite provenienţe, care din cauza
dimensiunilor nu pot fi prelucrate cu sistemele obişnuite de precolectare sau colectare,
necesitând o tratare diferenţiată;
e) deşeuri din construcţii, adică deşeuri provenite din demolarea sau construirea de
obiective industriale sau civile;
f) deşeuri agricole, provenite din unităţile agricole şi zootehnice (gunoi de grajd,
dejecţii animaliere, deşeuri de la abatoare şi din industria de prelucrare a cărnii, peştelui,
laptelui, legumelor etc.);
g) deşeuri industriale, care cuprind deşeurile rezultate din desfăşurarea proceselor
tehnologice;
h) deşeuri spitaliere, provenite din activitatea spitalelor, unităţilor sanitare şi care sunt
incinerate în crematoriile spitalelor;
i) deşeuri periculoase, care cuprind deşeurile toxice, inflamabile, explozive, infecţioase,
corozive, radioactive sau de altă natură care, introduse în mediul înconjurător, dăunează
plantelor, animalelor sau omului.
Statele Uniunii Europene au realizat încă din anul 1994 o listă unică a deşeurilor, denumită
„Catalogul European de Deşeuri” (CED), actualizată prin diverse acte normative, ultima dată
în anul 2002. CED reprezintă astfel, o bază unitară pentru denumirea deşeurilor în interiorul
Comunităţii Europene şi pune la dispoziţia utilizatorului o terminologie comună bogată. Ea
trebuie preluată de statele membre în dreptul comunitar şi folosită pentru a întocmi un cadru
mai sigur pentru gestionarea deşeurilor, salubrizare, valorificare etc.

24. 24
Astfel, România a preluat Catalogul European al Deşeurilor şi lista de deşeuri periculoase prin
Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea
listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase. Astfel, intră în sarcina autorităţilor
locale:
 să ţină evidenţa gestiunii deşeurilor generate, pe tipuri de deşeuri, inclusiv cele
periculoase, pe formulare speciale;
 să raporteze autorităţilor teritoriale de protecţia mediului periodic datele solicitate
privind gestiunea deşeurilor;
 să utilizeze codificarea pentru fiecare tip de deşeu, după procedura din hotărâre.
Toate datele statistice privind gestionarea deşeurilor transmise anual de agenţii economici se
păstrează de către autorităţile teritoriale de protecţia mediului într-un registru de evidenţă pe o
perioadă de minimum 3 ani.
În cazul în care agenţii economici desfăşoară şi activităţi de depozitare, alături de datele
despre cantităţile din fiecare tip de deşeu, trebuie să se mai precizeze:
 tipul depozitării;
 tipul tratării;
 cantitatea deşeurilor depozitate definitiv;
 locul de depozitare şi tipul depozitului.
Ordonanţa de Urgenţă nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificările ulterioare
creează cadrul legal pentru gestionarea deşeurilor. Între altele, deşeurile trebuie încadrate în
categoria deşeuri periculoase dacă prezintă anumite caracteristici menţionate în anexele la
aceasta ordonanţă. Această încadrare impune apoi gestionarea (colectarea, transportul, tratarea
şi eliminarea) separată a acestor deşeuri.
2.3. Colectarea selectivă
Colectarea selectivă este una dintre etapele esenţiale ale unui management modern al deşeurilor
menajere, în vederea transformării lor în produse utile. Aproape toate materialele care intră în

25. 25
compoziţia deşeurilor, precum hârtia, sticla, ambalajele din plastic sau cutiile metalice pot
reprezenta obiectul procesului de colectare selectivă şi apoi de valorificare.
Dezvoltarea urbanistică şi industrială a localităţilor, precum şi creşterea generală a nivelului
de trai al populaţiei, antrenează producerea unor cantităţi importante de deşeuri menajere,
stradale şi industriale. Deşeurile sunt un rezultat inevitabil al activităţilor şi evoluţiei umane.
De exemplu, datorită intensificării activităţilor comerciale şi de reclamă, produsele noi le
elimină pe cele vechi, creându-se mereu noi cantităţi de deşeuri.
În ultimii ani, posibilităţile de valorificare a materialelor din deşeurile menajere s-au
îmbunătăţit considerabil prin introducerea de tehnologii noi, mai performante. Ca urmare a
acestui fapt şi a obiectivului de a sprijini, prin valorificarea deşeurilor, protejarea mediului şi a
resurselor, în Uniunea Europeană extragerea substanţelor valorificabile din deşeuri a devenit o
cerinţă legală. România s-a aliniat acestei strategii prin actuala legislaţie privind deşeurile.
Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţilor, direct - prin
serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale, sau indirect - prin cedarea acestei
responsabilităţi pe baza de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare.
Pentru a stopa creşterea cantităţii de deşeuri şi pentru a controla activităţile de colectare,
transport, tratare, depozitare sau valorificare a acestora, s-au adoptat principii legislative prin
care s-a stabilit că:
 cel care produce este şi cel care valorifică sau reciclează (firmele industriale sunt
obligate prin lege să colecteze cel puţin o parte din deşeurile rezultate din produsele
lor şi să le recicleze);
 toţi suntem răspunzători de calitatea vieţii noastre (fiecare om are obligaţia de a sorta
deşeurile menajere şi de a le depozita în containerele speciale oferite de operatorul de
salubritate din localitate);
 circulaţia deşeurilor între statele Uniunii Europene se supune unor reguli foarte stricte.
Depozitarea deşeurilor menajere şi a celor asimilabile cu cele menajere constituie în
continuare o problemă care trebuie abordată cu maximă responsabilitate, având în vedere
impactul semnificativ asupra factorilor de mediu.

26. 26
La nivel european, dar şi naţional, fiecare deşeu a fost codificat numeric şi introdus într-un
nomenclator, cu descrierea exactă a categoriei din care face parte şi a caracteristicilor sale.
Principalele categorii de deşeuri includ: deşeurile menajere (din gospodărie), deşeurile
industriale, deşeurile periculoase, deşeurile biodegradabile (resturile alimentare şi vegetale),
deşeurile reciclabile (hârtia, cartonul, metalul, sticla, plasticul); deşeurile depozitabile
(deşeurile ultime, care nu pot fi reintroduse în circuitul industrial şi trebuie depozitate).
2.4. Managementul deşeurilor
2.4.1. Procedura de acceptare a deşeurilor
1. Deşeurile primite care pot fi depozitate trebuie să se regăsească în autorizaţia integrată de
mediu a depozitului, (prevăzute în Anexa 1) şi să corespundă cu prevederile legale în vigoare.
2. Se interzice depozitarea următoarelor deşeuri :
 deşeuri lichide;
 deşeuri explozive, corozive, oxidante, foarte inflamabile sau inflamabile, proprietăţi ce
sunt definite în anexa nr. I E la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001;
 deşeuri periculoase medicale sau alte deşeuri clinice periculoase de la unităţi medicale
sau veterinare cu proprietatea H9, definită în anexa nr. I E şi având categoria
prevăzută la lit. A pct. 14 din anexa nr. IC la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001;
 toate tipurile de anvelope uzate, întregi sau tăiate, excluzând anvelopele folosite ca
materiale în construcţii într-un depozit;
 orice alt tip de deşeu care nu satisface criteriile de acceptare, conform prevederilor
anexei nr. 3 din HG 349/2005.
3. Operatorul depozitului trebuie să asigure toate măsurile necesare pentru ca deşeurile pe
care le preia în vederea depozitării să respecte condiţiile prevăzute în autorizaţia integrată de
mediu şi respectă condiţiile legate de protecţia mediului şi sănătăţii umane.

27. 27
4. Deşeurile acceptate la depozitare trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
 să se respecte lista deşeurilor acceptate la depozitare conform autorizaţiei integrate de
mediu - să fie livrate numai de transportatori autorizaţi, cu excepţia transportatorilor
particulari, care aduc deşeuri în cantităţi mici ( sub un m3
.).
 să fie însoţite de documentele necesare, conform normativului tehnic şi criteriilor de
recepţie prevăzute de operatorul depozitului.
5. La primirea transportului de deşeuri se efectuează un control de recepţie. Controlul de
recepţie poate fi efectuat numai de persoane specializate şi constă în:
 verificarea documentelor care însoţesc transportul de deşeuri: cantitatea,
caracteristicile, sursa de provenienţă şi natura deşeurilor, inclusiv buletine de analiză
pentru deşeurile industriale ( după caz), date despre transportator;
 inspecţia vizuală, în vederea controlului stării de agregare a deşeurilor (nămolul de la
epurarea apelor uzate poate avea o umiditate de cel mult 65%) şi pentru verificarea
conformării deşeurilor transportate cu documentele însoţitoare;
 cântărirea deşeurilor;
 prelevarea probelor, dacă este cazul şi efectuarea analizei de control (rapidă pentru
deşeurile nepericuloase);
Toate rezultatele controalelor de recepţie se înregistrează în jurnalul de funcţionare (în formă
electronică sau scrisă).
6. Dacă în urma controlului de recepţie rezultă că sunt respectate toate cerinţele de acceptare,
operatorul dirijează transportul de deşeuri către zona de depozitare. Controlul vizual se repetă
şi la descărcarea deşeurilor
7. Dacă în urma controlului vizual apar îndoieli cu privire la respectarea cerinţelor pentru
depozitare sau se constată că există diferenţe între documentele însoţitoare şi deşeurile livrate,
atunci se efectuează o analiză de control, parametrii analizaţi fiind stabiliţi în funcţie de tipul
şi aspectul deşeurilor. În cazurile în care se efectuează analize de control, se prelevează şi
probe martor, care trebuie păstrate minimum 1 lună.

28. 28
8. Dacă deşeurile nu sunt acceptate la depozitare, operatorul depozitului informează imediat
generatorul şi autoritatea competentă, aceasta din urmă stabilind măsurile care trebuie luate.
Până la aplicarea măsurilor decise, deşeurile rămân în zona de securitate. Toate aceste cazuri
se înregistrează în jurnalul de funcţionare.
9. Dacă deşeurile livrate nu corespund cu documentele însoţitoare, însă ele se încadrează în
cerinţele de acceptare şi sunt acceptate la depozitare, atunci acest lucru se menţionează în
jurnalul de funcţionare. Generatorul deşeurilor şi autoritatea competentă de mediu trebuie să
fie informate despre aceasta.
10. Înregistrarea deşeurilor acceptate la depozitare se face după cum urmează :
Fiecare transport de deşeuri nepericuloase trebuie să fie însoţit de un formular de încărcare-
descărcare nepericuloase, întocmit conform Anexei nr.3 din HG nr.1061/2008.
Formularul încărcare-descărcare deşeuri nepericuloase se înregistrează de către operatorul
depozitului într-un registru securizat, înseriat şi numerotat pe fiecare pagină.
11. La recepţia deşeurilor pentru depozitare se va respecta prevederile OUG 78/2000 aprobată
prin Legea 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile
Planurilor naţionale, regionale, şi judeţene de gestionare a deşeurilor privind colectarea
selectivă a acestora. Operatorul va efectua modificări în procedura de acceptare a deşeurilor în
funcţie de apariţia de acte legislative noi privind colectarea selectivă a anumitor categorii de
deşeuri.
12. Procedura de acceptare a deşeurilor în depozitul de deşeuri va fi adaptată schimbărilor
legislative care sunt impuse de strategia naţională privind reducerea cantităţii de deşeuri
biodegradabile aduse spre depozitare.
2.5. Depunerea deşeurilor
 Deşeurile se depun astfel încât pe timpul întregii perioade de funcţionare să aibă
influenţe reduse asupra omului şi mediului înconjurător;
 Deşeurile se depun şi se distribuie în straturi cât se poate de subţiri: max. 1 m , apoi se
compactează;

29. 29
 Densitatea de compactare pentru deşeurile menajere trebuie să fie de minim 0,8
tone/m3.
 Deşeurile nepericuloase care nu provin din gospodării (nămol, deşeuri prăfoase,
deşeuri industriale, deşeuri voluminoase) se depun pe depozite numai amestecate cu
deşeuri menajere. Nămolul se depozitează amestecat cu deşeuri menajere în proporţie
de 1:10.
 Deşeurile pot fi descărcate numai după indicaţiile operatorului de la locul de
descărcare. Către zona de descărcare vor fi dirijate numai utilajele care transportă
deşeuri, încât acestea să nu reprezinte un pericol pentru personal, iar toate deşeurile
descărcate să poată fi distribuite, controlate şi compactate imediat.
 Toate deşeurile se controlează vizual la intrarea în depozit şi la descărcare.
 Descărcarea unui transport de deşeuri este supravegheată şi controlată de o persoană
instruită în acest scop.
 Operatorii din zona de descărcare trebuie să poarte echipament de protecţie colorat,
uşor de recunoscut.
 În zona de descărcare se montează panouri pentru interzicerea fumatului.
 La descărcarea deşeurilor prăfoase, acestea se umezesc şi se acoperă imediat cu alte
deşeuri sau cu materiale minerale.

30. 30
Capitolul 3
NECESITATEA STUDIULUI
DIN PUNCT DE VEDERE AL LEGISLAŢIEI
3.1 Legislaţia europeană în domeniul deşeurilor
România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are obligaţia de a se conforma
legislaţiei europene, respectiv directivelor şi regulamentelor emise de Comisia Europeană şi
Consiliul Europei.
Politica Uniunii Europene în domeniul gestionării deşeurilor este precizată prin Strategia
Comunităţii Europene privind Gestionarea Deşeurilor [1], fiind transpusă într-o serie de acte
legislative.
La nivelul Uniunii Europene, instrumentele legislative din domeniul gestionării deşeurilor pot
fi clasificate în patru grupe principale:
 legislaţia cadru privind deşeurile, respectiv Directiva cadru 2008/98/CE, care conţine
prevederi pentru toate tipurile de deşeuri, mai puţin acelea care sunt reglementate
separat prin alte directive;
 legislaţia privind operaţiile de tratare a deşeurilor (legislaţia orizontală) – reglementări
referitoare la incinerarea deşeurilor municipale şi periculoase, eliminarea deşeurilor
prin depozitare etc.;
 legislaţia privind fluxuri speciale de deşeuri: reglementări referitoare la ambalaje şi deşeuri
de ambalaje, uleiuri uzate, baterii şi acumulatori, bifenili policloruraţi (PCB) şi

31. 31
tetrafenililor policloruraţi (PCT), nămoluri de epurare, vehicule scoase din uz, deşeuri de
echipamente electrice şi electronice, deşeuri de dioxid de titan etc.;
 legislaţia privind transportul, importul şi exportul deşeurilor.
Cadrul general pentru reglementarea activităţilor din domeniul managementului deşeurilor
este dat prin Directiva 2008/98/CE [2] (care a înlocuit vechile directive-cadru 75/442/CEE,
91/156/CEE şi 2006/12/CE dar mai nou şi Directiva 91/689/CEE privind deşeurile
periculoase). Acest document este relativ general, făcând referiri la alte Directive mai
detaliate şi urma să intre în vigoare la data de 12 decembrie 2010, dată până la care ţările
membre ale Uniunii Europene aveau obligaţia să-l transpună în legislaţiile naţionale.
Obiectivele directivei-cadru sunt [3]:
 modernizarea şi simplificarea politicilor din domeniul deşeurilor;
 introducerea unei abordări bazate pe impact;
 introducerea unor criterii privind încetarea caracterizării unor substanţe sau obiecte ca
deşeuri;
 elaborarea unor standarde minime de tratare a deşeurilor;
 accentuarea măsurilor de prevenire a producerii deşeurilor;
 abrogarea directivelor mai vechi privind uleiurile uzate şi deşeurile periculoase.
Directiva-cadru impune instituirea unor regimuri adecvate pentru controlul deşeurilor şi cere
autorităţilor naţionale cu competenţe în domeniu să realizeze planuri de management al deşeurilor
la diversele nivele administrative. Revizuirea din 1991 s-a făcut în scopul alinierii la Strategia de
Management al Deşeurilor elaborată de Comisia Europeană în 1989 şi a oferit un cadru legal
pentru acţiunile de prevenire, management şi eliminare a deşeurilor iar în 2006 au fost introduse
prevederi mai stricte cu privire la gestionarea deşeurilor periculoase şi s-a introdus obligativitatea
realizării de planuri de gestionare a deşeurilor la nivelul ţărilor din Uniunea Europeană, al
regiunilor de dezvoltare din fiecare ţară şi chiar al unităţilor administrative mai mici (judeţelor, în
cazul României).
Directiva-cadru introduce definiţii unitare la nivelul Uniunii Europene pentru unii termeni
specifici cum ar fi "deşeu", "valorificare" sau "eliminarea deşeurilor".

32. 32
Astfel, articolul 3 defineşte deşeurile ca fiind orice substanţă sau obiect pe care
deţinătorul le aruncă sau are intenţia sau obligaţia să le arunce, deţinătorul de deşeuri
fiind la rândul său definit ca producătorul deşeurilor sau persoana fizică sau juridică ce
se află în posesia acestora. În acelaşi timp, articolul 5 delimitează subprodusele de
deşeurile propriu-zise, astfel încât reutilizarea directă, fără operaţii pregătitoare, a unor
substanţe şi obiecte nu intră în sfera de acţiune a acestei directive. Totodată, sunt
enunţate şi condiţiile în care o substanţă sau un obiect încetează să mai fie deşeuri după
efectuarea unor operaţii de valorificare, inclusiv de reciclare.
În plus, se cere ca statele Uniunii Europene să ia măsuri pentru a trata deşeurile în conformitate cu
o ierarhie bine definită, care conform articolului 4 cuprinde, în ordine descrescătoare a priorităţii,
următoarele acţiuni sau operaţii:
 prevenirea producerii deşeurilor;
 pregătirea pentru refolosire a deşeurilor;
 reciclarea;
 alte tipuri de valorificare, cum ar fi valorificarea energetică;
 eliminarea (prin depozitare).
Se cere astfel încurajarea prevenirii producerii deşeurilor şi respectiv a efectelor nocive
ale acestora prin promovarea tehnologiilor curate, produselor îmbunătăţite şi tehnicilor
eficiente de tratare şi depozitare. Trebuie încurajată valorificarea deşeurilor (inclusiv ca
sursă de energie) şi să se interzică depozitarea necontrolată. Instalaţiile de tratare şi
depozitare trebuie să respecte principiul BATNEEC, al celei mai bune tehnologii
disponibile care nu presupune costuri excesive, iar principiul de bază pentru suportarea
costurilor valorificării deşeurilor este principiul poluatorul plăteşte.
În ceea ce priveşte colectarea, articolul 11 cere ca până în anul 2015, în statele membre ale
Uniunii Europene să existe facilităţi de colectare selectivă cel puţin pentru hârtie, metale, plastic şi
sticlă. Până în anul 2020, deşeurile de hârtie, metale, plastic şi sticlă trebuie să fie valorificate în
proporţie de cel puţin 50%, iar deşeurile nepericuloase provenite din construcţii şi demolări în
proporţie de cel puţin 70%.

33. 33
În articolul 13 al Directivei se prevede că statele membre trebuie să adopte măsurile necesare
realizării următoarelor obiective:
(a) până în anul 2020, ponderea operaţiilor de pregătire pentru reutilizarea şi reciclarea
deşeurilor (cel puţin hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din gospodării şi eventual,
provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor
care provin din gospodării), trebuie adusă la un nivel minim de 50% din masa totală a
deşeurilor;
(b) până în anul 2020, ponderea operaţiilor de pregătire pentru reutilizarea, reciclarea şi
alte operaţiuni de valorificare materială a deşeurilor nepericuloase provenind din activităţi de
construcţie şi demolări, trebuie adusă la un nivel minim de 70 % din masa totală a acestor
deşeuri.
Directiva instituie (conform articolului 14), principiul "poluatorul plăteşte" ca bază pentru
determinarea responsabilităţilor în ceea ce priveşte deşeurile. Ca urmare, costurile tuturor
operaţiilor de gestionare a deşeurilor trebuie suportate de către producători, distribuitori sau
utilizatorii finali ai produsului ce a devenit deşeu, iar statele membre trebuie să ia măsuri
pentru a se asigura că orice producător de deşeuri tratează deşeurile sau le transferă spre
tratare unui alt operator care se ocupă de aceste operaţii.
Articolul 15 prevede că statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că, pe
teritoriul lor, unităţile sau întreprinderile specializate în colectarea sau transportul de deşeuri
livrează deşeurile colectate şi transportate la instalaţiile corespunzătoare de tratare.
Pentru a reduce transporturile transfrontaliere de deşeuri în afara Uniunii Europene şi între
statele membre ale Uniunii, statele membre trebuie să coopereze pentru a crea o reţea
integrată şi corespunzătoare de facilităţi de eliminare şi valorificare a deşeurilor municipale,
astfel încât pe de o parte Uniunea Europeană în ansamblu să poată asigura prin mijloace
proprii eliminarea şi valorificarea deşeurilor, în cele mai apropiate facilităţi şi prin cele mai
potrivite metode, dar pe de altă parte şi statele membre să poată acţiona individual în acest
scop [2].
Deşeurile periculoase făceau până în anul 2008 obiectul unei directive separate, Directiva
91/689/CEE, ale cărei prevederi au fost însă adaptate şi integrate în Directiva 2008/98/CE,
care a şi abrogat Directiva 91/689/CEE începând cu data de 12 decembrie 2010 (între 12

34. 34
decembrie 2008, data adoptării Directivei 2008/98 şi 12 decembrie 2010, directiva a fost încă
în vigoare, dar cu o serie de modificări ale conţinutului). Generarea, colectarea şi transportul
deşeurilor periculoase, precum şi stocarea şi tratarea acestora trebuie să se realizeze în condiţii
de protecţie pentru mediul înconjurător şi pentru sănătatea umană. Toate statele trebuie să ia
măsurile necesare pentru a se asigura că deşeurile periculoase nu sunt amestecate (inclusiv
diluate) nici cu alte categorii de deşeuri periculoase, nici cu alte deşeuri, substanţe sau
materiale, iar în timpul colectării, al transportului şi al stocării temporare, deşeurile
periculoase trebuie ambalate şi etichetate corespunzător.
Deşeurile biodegradabile (bio-deşeurile) trebuie colectate separat în vederea compostării şi
fermentării (producerii de biogaz).
Statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să elaboreze programe de gestionare a
deşeurilor (şi programe de prevenire a producerii deşeurilor) care să acopere întreaga arie
geografică a fiecărei ţări. În conformitate cu această directivă, planurile de management al
deşeurilor trebuie să conţină:
 analiza cuprinzătoare a tuturor fluxurilor de deşeuri, a instalaţiilor şi sistemelor de
colectare, valorificare şi eliminare existente;
 evaluarea necesităţii de înfiinţare a unor noi instalaţii;
 lista deşeurilor care trebuie valorificate sau eliminate;
 cerinţele tehnice, economice şi ecologice pentru valorificare sau eliminare;
 cerinţe specifice pentru tratarea sau eliminarea fluxurilor de deşeuri speciale [2].
Până în luna decembrie a anului 2013, toate statele membre ale Uniunii Europene trebuie de
asemenea să demareze programe de prevenire a producerii deşeurilor.
În figura 3.1 se prezintă un exemplu de implementare a prevederilor directivei-cadru la nivelul
unui stat membru al Uniunii Europene [15].
Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje [4] (modificată ulterior prin
Directivele 2004/12/CE şi 2005/20/CE) defineşte principii de prevenire a producerii de
deşeuri de ambalaje sau, acolo unde acest lucru nu este posibil, de valorificare a ambalajelor
prin reciclare.

35. 35
Fig. 3.1. Exemplu de implementare a prevederilor Directivei-cadru la nivelul unui stat membru al
Uniunii Europene
Pentru a facilita refolosirea ambalajelor, Directiva stipulează de asemenea că statele membre
ale Uniunii Europene trebuie să încurajeze sistemele de returnare şi/sau colectare a
ambalajelor folosite, precum şi valorificarea (inclusiv prin refolosire şi reciclare) acestor
ambalaje. Pentru a uşura colectarea şi valorificarea, ambalajele trebuie să fie marcate
corespunzător.
Sunt prevăzute o serie de termene specifice pentru atingerea unor ţinte de valorificare a
deşeurilor de ambalaje (ajustate conform Directivei 2004/12/CE [5]):
 până la 30 iunie 2001 trebuiau valorificate sau incinerate deşeuri din ambalaje
reprezentând între 50 % şi 65 % din greutatea acestora;
 până la 31 decembrie 2008 trebuiau valorificate sau incinerate deşeuri din ambalaje
reprezentând minimum 60 % din greutatea acestora;

36. 36
 până la 30 iunie 2001 trebuiau reciclate între 25 % şi 45 % din totalul materialelor care
intră în compoziţia deşeurilor din ambalaje şi cel puţin 15 % din greutatea fiecărui
material de ambalaj;
 până la 31 decembrie 2008 trebuiau reciclate deşeuri din ambalaje reprezentând între
55 % şi 80 % din greutatea acestora.
Prin Directiva 2005/20/CE [6], statelor care au aderat la Uniune după anul 2003 li s-a permis
să reeşaloneze termenele menţionate mai sus.
Directiva privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE), 2002/96/CE [7], are ca
scop reducerea cantităţii de deşeuri electrice şi electronice, îmbunătăţirea măsurilor de valorificare şi
reciclare, precum şi asigurarea unei protecţii corespunzătoare a mediului de către toţi operatorii
implicaţi în ciclul de viaţă al echipamentelor electrice şi electronice: aparate electrocasnice, computere
şi echipamente de telecomunicaţii, televizoare, instalaţii de iluminare, jucării, echipamente sportive
etc.
Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să încurajeze proiectarea şi producerea de
echipamente electrice şi electronice care să ia în considerare şi să uşureze dezmembrarea şi
valorificarea, în special refolosirea şi reciclarea acestor echipamente. Trebuie să fie înfiinţate sisteme
separate de colectare, iar utilizatorii finali să poată returna echipamentele fără costuri suplimentare,
cea mai mare parte a costurilor de colectare, tratare, reciclare şi valorificare trebuind să fie suportate
de producători. Distribuitorii de EEE trebuie să ia înapoi, fără taxe suplimentare, echipamentele
vechi aduse de clienţi atunci când aceştia achiziţionează echipamente noi echivalente.
Până la 31 decembrie 2006, în Uniunea Europeană trebuia atins un nivel de colectare al DEEE
de 4 kg per locuitor.
Directiva 2006/66/CE privind bateriile şi acumulatorii [8] se referă la bateriile şi acumulatorii
care conţin anumite substanţe periculoase.
Conform acestei directive, statele membre ale Uniunii Europene trebuie să interzică introducerea pe
piaţă a tuturor bateriilor sau acumulatorilor, indiferent dacă sunt sau nu integrate în aparate, care
conţin mercur într-o proporţie mai mare de 0,0005 % din greutate şi a bateriilor sau acumulatorilor

37. 37
portabili, inclusiv cei integraţi în aparate, care conţin cadmiu într-o proporţie mai mare de 0,002 %
din greutate.
Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să ia măsurile necesare pentru a optimiza colectarea
separată a deşeurilor de baterii şi acumulatori şi pentru a minimiza eliminarea bateriilor şi a
acumulatorilor ca deşeuri municipale mixte şi pentru a realiza un nivel ridicat de reciclare pentru
toate deşeurile de baterii şi acumulatori.
Fiecare stat trebuie să se asigure că există sisteme de colectare adecvate pentru baterii şi
acumulatori, prin care utilizatorii finali pot preda deşeurile de baterii sau acumulatori portabili
la puncte de colectare specializate, fără costuri suplimentare, iar distribuitorii trebuie să
primească înapoi deşeurile de baterii sau acumulatori portabili, gratuit, atunci când furnizează
baterii sau acumulatori portabili noi.
3.2. Legislaţia română
Ca şi la nivelul Uniunii Europene, în România nu există o lege de bază unitară în ceea ce priveşte
explicit colectarea deşeurilor, existând însă numeroase referiri la colectare (şi în special la colectarea
selectivă) în diverse acte normative cu caracter general sau conex.
Ca ţară membră UE, România are un cadru legal ce transpune în plan naţional legislaţia
europeană din domeniul managementului deşeurilor de ambalaje. Pentru a-şi respecta
angajamentele faţă de UE, conform HG 621/2005 modificată şi completată prin HG
1872/2006, România trebuie să îndeplinească obiective anuale de reciclare şi de valorificare
aflate într-o creştere graduală până în 2013.
Anual, până în 2013, obiectivele de colectare selectivă şi reciclare a deşeurilor din ambalaje
pe care le are România cresc gradual, până ajung la standardele europene. Potrivit Direcţiei
Generale Politică Industrială şi Competitivitate – Reciclarea Materialelor din cadrul
Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, anul acesta obiectivele de
reciclare a hârtiei sunt la 60%, a plasticului la 14%, a sticlei la 44% şi a metalelor la 50%.
Ţinta cea mai mare înregistrată pentru hârtie este explicată de Agenţia Naţională pentru
Protecţia Mediului, potrivit căreia „în anul 2009 a fost colectată selectiv o cantitate mult mai
mare de hârtie/carton decât plastic, în condiţiile în care proporţia celor două tipuri de

38. 38
materiale în deşeurile de ambalaje generate este relativ similară din punct de vedere
cantitativ”. Din datele Direcţiei Generale Politică Industrială şi Competitivitate – Reciclarea
Materialelor, „spre deosebire de celelalte categorii de deşeuri de ambalaje, pentru care
obiectivele de reciclare, cf. HG 621/2005, au fost îndeplinite, la deşeurile de sticlă se
întâmpină dificultăţi în îndeplinirea acestora din cauza lipsei unui sistem coerent şi generalizat
la nivelul întregii ţări de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje şi capacităţilor
insuficiente de valorificare/reciclare a cioburilor de sticlă şi distribuţiei neuniforme a acestora
pe întreg teritoriul ţării”.
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, cu modificările ulterioare [9], este principalul act
normativ privind gestionarea deşeurilor şi instrument legislativ prin care în România au fost
adoptate prevederile Directivei-cadru europene privind deşeurile.
Conform ordonanţei, obiectivele prioritare în domeniul deşeurilor sunt:
 prevenirea sau reducerea producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate al
acestora prin:
- dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale;
- dezvoltarea tehnologiei şi comercializarea de produse care prin modul de fabricare,
utilizare sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact posibil asupra
creşterii volumului sau periculozităţii deşeurilor ori asupra riscului de poluare;
- dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finală a substanţelor
periculoase din deşeurile destinate valorificării.
 reutilizarea, valorificarea deşeurilor prin reciclare, recuperare sau orice alt proces prin
care se obţin materii prime secundare ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.
Gestiunea deşeurilor se fundamentează pe următoarele principii generale:
- de a utiliza numai procedeele şi metodele care nu pun în pericol sănătatea
populaţiei şi factorii de mediu;
- principiul "poluatorul plăteşte";
- principiul responsabilităţii producătorului de deşeuri;
- principiul utilizării cu randament maxim a mijloacelor tehnice disponibile, de
aşa manieră încât costurile să nu fie excesive.

39. 39
În ceea ce priveşte elementele legate de colectare, la articolul 131
se precizează că, în
conformitate cu principiul "poluatorul plăteşte", costurile operaţiilor de eliminare se suportă
de către deţinătorul de deşeuri care încredinţează deşeurile unui colector sau unui operator
economic autorizat şi/sau de către deţinătorul anterior al deşeurilor sau producătorul
produsului din care a rezultat deşeul. În situaţia în care producătorul/deţinătorul de deşeuri
este necunoscut, cheltuielile legate de curăţarea şi refacerea mediului sunt suportate de către
autoritatea administraţiei publice locale. După identificarea făptuitorului, acesta urmează să
suporte atât cheltuielile efectuate de autoritatea administraţiei publice locale, cât şi pe cele
legate de acţiunile întreprinse pentru identificare.
Articolul 141
prevede că primarii unitarilor administrativ-teritoriale şi persoanele autorizate de
aceştia vor controla generarea, colectarea, stocarea, transportul şi tratarea deşeurilor menajere
şi de construcţie şi implementarea planului de gestiune a acestora, eliminarea deşeurilor de
producţie şi a celor periculoase şi implementarea planului local de gestiune a acestora, precum
şi facilităţile şi instalaţiile pentru stocarea şi neutralizarea deşeurilor menajere şi de
construcţie şi cele pentru eliminarea deşeurilor industriale şi periculoase.
Articolul 142
al aceluiaşi act normativ prevede că deşeurile depuse în depozite temporare sau
a deşeurilor de la demolarea ori reabilitarea construcţiilor sunt tratate şi transportate de
deţinătorii de deşeuri, de cei care execută lucrările de construcţie sau de demolare ori de o altă
persoană, pe baza unui contract, dar primăriile trebuie să indice amplasamentul pentru
eliminarea, modalitatea de eliminare şi ruta de transport până la acesta.
În ceea ce priveşte deşeurile periculoase, articolul 181
prevede că unităţile care produc,
valorifică, colectează sau transportă deşeuri periculoase trebuie să asigure condiţiile necesare
pentru depozitarea separată a diferitelor categorii de deşeuri periculoase, în funcţie de
proprietăţile fizico-chimice, de compatibilităţi şi de natura substanţelor de stingere care pot fi
utilizate pentru fiecare categorie de deşeuri în caz de incendiu şi că se interzice amestecul
diferitelor categorii de deşeuri periculoase, precum şi al deşeurilor periculoase cu deşeuri
nepericuloase.
Se specifică faptul că deţinătorii/producătorii de deşeuri au următoarele obligaţii:
 să predea deşeurile, pe bază de contract, unor colectori sau unor operatori care desfăşoară
operaţiuni de valorificare sau eliminare sau să asigure valorificarea ori eliminarea deşeurilor prin

40. 40
mijloace proprii, să desemneze o persoană, din rândul angajaţilor proprii, care să urmărească şi
să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege în sarcina deţinătorilor/producătorilor de
deşeuri;
 să permită accesul autorităţilor de inspecţie şi control la metodele, tehnologiile şi instalaţiile
pentru tratarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor tehnologice, precum şi la documentele
care se referă la deşeuri;
 să nu amestece diferitele categorii de deşeuri periculoase sau deşeuri periculoase cu
deşeuri nepericuloase;
 să separe deşeurile, în vederea valorificării sau eliminării acestora.
În plus, producătorii de produse şi cei care efectuează activităţi care generează deşeuri sunt
obligaţi:
 să adopte, încă din faza de concepţie şi proiectare a unui produs, soluţiile şi tehnologiile de
eliminare sau de diminuare la minimum posibil a producerii deşeurilor;
 să nu introducă pe piaţă produse, dacă nu există posibilitatea eliminării acestora ca
deşeuri;
 să ambaleze produsele în mod corespunzător, pentru a preveni deteriorarea şi transformarea
acestora în deşeuri;
 să ia măsurile necesare de reducere la minimum a cantităţilor de deşeuri rezultate din
activităţile existente;
 să conceapă şi să proiecteze tehnologiile şi activităţile specifice astfel încât să se
reducă la minimum posibil cantitatea de deşeuri generată de aceste tehnologii;
 să valorifice subprodusele rezultate din procesele tehnologice în totalitate, dacă este
posibil din punct de vedere tehnic şi economic.
La articolul 27 se precizează că persoanele fizice sunt obligate să depună separat deşeurile şi
deşeurile de ambalaje reciclabile acolo unde există recipiente special destinate acestui scop şi
să nu abandoneze, respectiv să nu depoziteze deşeurile în afara locurilor destinate acestui
scop.
Consiliile locale trebuie să asigure, în condiţiile legii, cu prioritate a unor terenuri în vederea
realizării depozitelor şi instalaţiilor de valorificare şi eliminare a deşeurilor pentru localităţi. De aici

41. 41
rezultă şi că responsabilitatea, în cazul unui eventual pericol pentru oraş presupus de aceasta rampă,
revine oraşelor şi comunelor ca proprietari ai terenului.
Anexele la Ordonanţa 78/2000 cuprind semnificaţiile unor termeni specifici, categoriile de deşeuri
vizate - nepericuloase şi respectiv periculoase, dar şi constituenţi, respectiv proprietăţi care fac ca
unele deşeuri să intre în categoria celor periculoase, lista operaţiilor de eliminare şi respectiv de
valorificare.
În ceea ce priveşte marcarea recipienţilor pentru deşeuri, Ordinul nr. 1121 din 5 ianuarie 2006 [10]
privind stabilirea modalităţilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale în
scopul aplicării colectării selective prevede că pentru aplicarea unitară la nivel naţional a colectării
selective, containerele şi recipientele folosite în cadrul serviciilor publice de salubrizare pentru
colectarea separată a diferitelor tipuri de materiale se inscripţionează cu denumirea materialelor pentru
care sunt destinate şi sunt fie fabricate în culoarea special prevăzută pentru respectivul tip de material,
fie marcate în acea culoare, prin vopsire, prin aplicare de folie adezivă etc. pe minimum 20% din
suprafaţa totală vizibilă. Culorile corespunzătoare se regăsesc în tabelul 3.1.
Tabelul 3.1: Culorile pentru identificarea containerelor destinate colectării separate a diferitelor tipuri
de materiale conţinute în deşeurile municipale şi asimilabile celor municipale
Tipul de deşeu Culoare
Deşeuri nerecuperabile/nereciclabile Negru/gri
Deşeuri compostabile/biodegradabile Maro
Hârtie/carton Albastru
Sticlă albă/colorată Alb/verde
Metal şi plastic Galben
Deşeuri periculoase Roşu
Legea 132/2010 [11] reglementează colectarea selectivă a deşeurilor de hârtie, carton, metal,
plastic şi sticlă în instituţiile publice, prin stabilirea modului de organizare şi operaţionalizare
a colectării selective.

42. 42
Această lege este şi ea o măsură de sprijinire a aplicării în România a Directivei 2008/98/CE a
Parlamentului European privind deşeurile, care prevede ca statele membre să îşi organizeze
sisteme de colectare selectivă a deşeurilor, obiectivul fiind atingerea ţintei de minimum 50%
reciclare a deşeurilor, fixată statelor membre până în anul 2020.
Pentru ca sistemul de colectare selectivă să devină operaţional este necesar să se prevadă în
mod clar responsabilităţi pe fluxul de la generare, la colectare şi predare pentru valorificare.
În acest sens, conform legii, generatorii au obligaţia să depună selectiv deşeurile în spaţiile special
destinate - baterii de minipubele pentru spaţiile de birouri şi în zona de lucru cu publicul.
Departamentele de resurse umane şi administrativ din instituţii trebuie să asigure informarea
angajaţilor cu privire la obligaţiile ce le revin pentru punerea în practică a prevederilor legii.
În acest scop se vor comunica angajaţilor cel puţin următoarele informaţii:
 Scopul implementării sistemului de colectare selectivă;
 Modul de amplasare a containerelor;
 Indicarea persoanei responsabile din cadrul instituţiei;
 Obligaţiile care le revin pentru a asigura buna funcţionare a sistemului;
 Măsurile aplicabile în cazul nerespectării obligaţiilor (avertismente, sancţiuni etc.)
Personalul însărcinat cu efectuarea curăţeniei va fi instruit suplimentar conform prevederilor
art.11 alin. (2) din lege.
Informarea vizitatorilor se realizează prin afişarea la loc vizibil a obligaţiei de a depune
selectiv deşeurile, atât la intrarea în instituţiile publice, cât şi în zonele destinate lucrului cu
publicul.
Suplimentar se pot pune la dispoziţia angajaţilor informaţii cu privire la beneficiile colectării
selective şi a valorificării deşeurilor, care să conducă la creşterea gradului de conştientizare a
populaţiei.

43. 43
Indiferent de modul în care se realizează colectarea selectivă, în mod direct sau prin delegare, în
cadrul fiecărei instituţii trebuie să existe o persoană care să coordoneze întreaga activitate şi care să
gestioneze registrul de evidenţă a deşeurilor colectate selectiv şi să transmită raportările către
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, conform art. 13 alin. (2). Este recomandabil ca
persoana care coordonează această activitate să fie direct implicată în gestionarea sistemului sau să
coordoneze activitatea departamentului implicat.
Hotărârea de Guvern nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi
pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase [11] include
deşeurile municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate
separat ca şi categorie distinctă, cu numărul de listă 20 01, făcându-se însă precizarea că
deşeurile de ambalaje colectate separat se codifică pornind de la codul de bază 15 01.
Ordonanţa de urgenţă nr. 16 din 26 ianuarie 2001 privind gestionarea deşeurilor industriale
reciclabile [12] specifică faptul că deţinătorii de deşeuri industriale reciclabile, persoane
juridice, sunt obligaţi să asigure strângerea, sortarea şi depozitarea temporară a acestora, cu
respectarea normelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, precum şi reintroducerea
lor în circuitul productiv prin:
 reutilizarea în propriile procese de producţie;
 valorificarea, cu respectarea prevederilor art. 8, şi comercializarea materiilor prime secundare
şi, respectiv, a produselor reutilizabile obţinute prin reciclare;
 predarea către agenţii economici specializaţi, autorizaţi pentru valorificare, a
deşeurilor industriale reciclabile, pe baza documentelor de provenienţă.
Pe de altă parte, deţinătorii de deşeuri industriale reciclabile, persoane fizice, sunt obligaţi:
 să nu depoziteze şi să nu abandoneze deşeurile industriale reciclabile în condiţii care
contravin normelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei;
 să depună separat deşeurile industriale reciclabile acolo unde există recipiente sau
incinte special destinate acestui scop.
Agenţii economici care realizează activităţi de colectare a deşeurilor industriale reciclabile de
la persoane fizice îşi pot desfăşura activitatea numai în baza autorizaţiei de colectare emise de
prefectura judeţului, cu avizul primăriei comunei, oraşului sau municipiului în care îşi

44. 44
desfăşoară activitatea agentul economic respectiv, pe baza dovezii că deţine spaţiul şi dotările
corespunzătoare necesare pentru depozitarea deşeurilor colectate şi pe baza autorizaţiei de
mediu emise de autoritatea teritorială pentru protecţia mediului, conform reglementărilor în
vigoare. În plus, aceşti agenţi economici sunt obligaţi să elibereze deţinătorilor adeverinţa de
primire şi plată, care va conţine în mod obligatoriu următoarele elemente:
 denumirea agentului economic colector;
 datele de identificare a deţinătorului;
 deşeul reciclabil predat şi definirea naturii acestuia;
 cantitatea, preţul, valoarea;
 provenienţa deşeului, declarată de deţinător pe propria răspundere;
 semnătura agentului colector şi a persoanei fizice deţinătoare.
Directiva privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje a fost transpusă în legislaţia română
prin Hotărârea de Guvern nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de
ambalaje [13]. Aceasta reglementează gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje,
stabilind obiective şi ţinte naţionale privind valorificarea/reciclarea deşeurilor din ambalaje.
Un mod de a stimula colectarea selectivă a fost reprezentat de intrarea în vigoare a Hotărârii
de Guvern nr. 166/2004 [14], amendată prin HG nr. 989/2005, care a aprobat proiectul
"Dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor de ambalaje PET postconsum în vederea
reciclării". Proiectul a fost finanţat prin Fondul pentru Mediu prin acordarea unei sume de 0,4
lei RON/kg de deşeu PET postconsum colectat în vederea reciclării de către companiile ce
reciclează acest tip de deşeu. Suma este alocată operatorilor economici care desfăşoară
activităţi de reciclare, fiind apoi distribuită prin intermediul companiilor colectoare către
cetăţenii care aduc efectiv deşeuri de PET postconsum la punctele de colectare.

45. 45
Capitolul 4
DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI
4.1. Prezentarea Judeţului Sibiu
Judeţul Sibiu face parte din Regiunea 7 Centru alături de judeţele Alba, Braşov, Covasna,
Harghita şi Mureş.
Cele opt Regiuni de Dezvoltare ale României sunt zone care cuprind teritoriile judeţelor în
cauză, constituite în baza unor convenţii încheiate de reprezentanţii consiliilor judeţene
conform Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională.
Fig. 4.1. Prezentarea Judeţului Sibiu şi Regiunii 7 Centru

46. 46
Judeţul Sibiu este situat în centrul României, în partea de sud a Transilvaniei, străjuit
de munţii Făgăraşului, Cibinului şi Lotrului. Încadrându-se între judeţele de mărime mijlocie,
judeţul Sibiu ocupă o parte a Podişului Transilvaniei cu o suprafaţă de 5433 km², ceea ce
reprezintă 2,3 % din teritoriul ţării şi 15,9 % din teritoriul Regiunii 7 Centru.
Organizarea administrativă a judeţului cuprinde: 2 municipii (Sibiu şi Mediaş), 9 oraşe
(Agnita, Avrig, Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului,
Sălişte, Tălmaciu) şi 53 de comune
4.2. Potenţialul socio-uman
Populaţia judeţului era la 01.07.2009 de 425.134, dintre care 206.576 de gen masculin şi
218.558 de gen feminin, 285.020 în mediul urban şi 140.114 în mediul rural. Situaţia
populaţiei judeţului este prezentată în figura 4.2.
Fig.4.2. Structura populaţiei judeţului pe medii şi sexe la 1 iulie 2009
4.3. Monitorizarea activităţii de gestionare a deşeurilor
Datele de bază privind generarea deşeurilor municipale sunt furnizate în principal de
către operatorii de salubritate şi se bazează în mare măsură pe estimări şi nu pe date precise
obţinute prin cântăriri. Cantitatea de deşeuri generate şi necolectate este calculată în prezent
utilizând un indice de generare de 0,9 kg/locuitori/zi în mediu urban şi 0,4 kg/locuitor/zi în
mediu rural.

47. 47
Gestionarea deşeurilor municipale în judeţul Sibiu nu se efectuează în mod unitar.
Colectarea deşeurilor este asigurată, în fiecare localitate, de operatorii de salubritate existenţi.
Nu a fost pus încă în aplicare la scară largă un sistem de colectare selectivă a deşeurilor, în
special pentru ambalaje şi deşeuri biodegradabile, ci mai degrabă mici proiecte-pilot de
colectare a deşeurilor de ambalaje.
Punctele de colectare sunt stabilite pe baza unor consideraţii practice cum ar fi distanţa
şi accesul vehiculelor. În zonele urbane deşeurile sunt colectate de la poartă în cazul caselor şi
din locaţii stabilite adiacente blocurilor cu apartamente, în mare majoritate amenajate.
Frecvenţa colectării variază în funcţie de tipul locuinţei: pentru blocurile cu apartamente
serviciul de colectare este efectuat bisăptămânal, iar pentru case, săptămânal.
În Judeţul Sibiu deşeurile menajere din zonele rurale erau depozitate în depozitele
rurale, mare parte din acestea fiind în prezent închise, sau cu termene clare de închidere.
Figura 4.3.: Situaţia deservirii cu servicii de salubrizare în judeţul Sibiu
Persoana fizica
Operator salubrizare
Societate comerciala
neautorizata
Serviciu comunal
St. Dumbraveni
St. Atel
St. Bratei
St. Medias
H. Tirnava
St. Copsa
Mica
St. Micasasa
H. Agirbiciu
St. Seica Mare
H. Veseud
H. Hasag
H. Loamnes
Baile Ocna
Sibiului
St.
Ocna Sibiului
St. Sibiu
H. Sibiu-
Grupa Selimbar
H. Casolt
H. Mohu
H. Vesteni
H. Mirsa
St. Talmaciu
St. Turnu Rosu
St. Racovita
St. Valea Marului
St. Avrig
St. Porumbacu
H. Sarata
H. Scoreiu
H. Cirta
St. Arpas
H. Hosman
H. Rosia
H. Cornatel
H. Vurpar
H. Nocrich
H. Tichindeal
H. Altina
St. Agnita
H. Benesti
H. Vard
St. Cristian
Sibiu
St. Orlat
H. Sibiel
H. Sacelu Sibiu
H. Aciliu
St. Saliste
H. Tilisca
St. Apoldu
de Sus
H. Apoldu de Jos
St. Miercurea
Sibiului
Velt
Romanesti
Paucea
Valea Lunga
BLAJEL
BAZNA
Boian
Bazna-Bai
Curciu
Giacas
Ernea
Smig
Alma
DIRLOS
Saros
pe Tirnave
HOGHILAG
Prod
LASLEA
Valchid
FlorestiRoandola
Copsa Mare
BRATEIU
ATEL
BIERTAN
Dupus
Buzd
TIRNAVA
Colonia
Tirnava
Chesler
Valeni
MICASASA
Tapu
SEICA
MICA
Agirbiciu
Soala
AXENTE
SEVER
Ighisu Nou
Motis
VALEA VIILOR
MOSNA
Nemsa
Alma Vii
Richis
Nou Sasesc
Malincrav
Stejarisu IACOBENI
Teline
Retis
BRADENI
Netus
Noistat
Movile
Albi
Sorostin
Boarta
Petis
VeseudHasag
Sadinca
Brosteni
SEICA MARE
Mighindoala
PAUCA
LUDOS
LOAMNES
APOLDUDE
JOS
SLIMNIC
Rusi
Presaca
Armeni
Alamor
Singatin
Topircea
Padureni
Bogatu
Roman
Mindra
SURA MARE
SURA MICA
TILISCA
Amnas
Apoldu de Sus
Aciliu
Rusciori
Gales
Cabana
Saliste Cabana
Popasul
Marginimii
Mag
Gusu
Cabana
Miercurea Deal
Rod
Sacel
Sibiel
Vale
Fintinele
ORLAT
CRISTIAN
Dobirca
POIANA
SIBIULUI
JINA
GURA
RIULUICrint Cabana Fintinele
Cabana Gura Torturii
Cabana
Gitul Berbecului
Paltinis
Cabana
Oasa
Cabana Santa
Cabana
Cabana
Tartarau
Sadu V.
Sadurel
Cabana Prejba
Fundul Riului
Lazaret
Paltin
Cabana
Valea Oltului
Lotrioara
SADU
Cabana Valea
Sadului
RIUSADULUI
Ciupari
Beberani Boita
Talmacel
Colonia
Talmaciu
Bradu
Cisnadioara
Prislop
Trainei
Cabana Curmatura
SELIMBAR
Bungard Casolt
Vestem
Cabana
Fintinita
Mohu
TURNUROSU
Sebesu
de Jos
Sebesu de Sus
Sacadate
POPLACA
Hamba
Daia
Nou
VURPAR
NOCRICH
ROSIA
Tichindeal
Cornatel
Nucet
Buia
Salcau
Ghijasa de Jos
ALTINA
MIHAILENI
Ghijasa de Sus
Ravasel
Stenea
Moardas
Metis
Vecerd
Pelisor
Zlagna
Benesti
Coves
Ruja
Vard
Veseud
Saraturi Bai
Ighisu Vechi
BIRGHIS
Apos
Dealu Frumos
Merghindeal
BRUIU
CHIRPAR
Sasaus
Gherdeal
Nou Roman
Poienita
Ilimbav
FofeldeaHosman
MARPOD
Somartin
CIRTA
PORUMBACUDEJOS
ARPASU
DEJOS
CIRTISOARA
RACOVITA
Glimboaca
Mirsa
Sarata
Porumbacu de Sus
Cabana
Fata Padurii
Scoreiu
Colun
Cabana
Bilea-Cascada
Cabana
Bilea-Lac
Cabana
Poiana Neamtului
Cabana
Barcaci
Cabana Suru
Cabana Negoiu
Cabana Turnuri
Cabana Podragu
RASINARI
Releu TV
ARPASU
DESUS
Tocile
Glajarie
Baraj Cibin
Coada Lacului
Rozdesti
Curpatul
TALMACIU
SALISTE
MIERCUREA SIBIULUI
AVRIG
DUMBRAVENI
MEDIAS
COPSA
MICA
OCNA SIBIULUI
SIBIU
CISNADIE
AGNITA

48. 48
Serviciul de salubrizare a localităţilor (precolectare, colectare, transport şi depozitare
deşeuri municipale) se desfăşoară sub controlul, conducerea sau coordonarea autorităţilor
publice locale. Din punct de vedere al operatorilor de salubritate activitatea de salubrizare se
poate realiza prin:
 gestiune directă de către autorităţile administraţiei publice locale, prin compartimente
specializate organizate în cadrul consiliului local;
 gestiune delegată - autorităţile administraţiei publice locale apelează pentru realizarea
serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice, cărora le încredinţează
(în baza unui contract de delegare a gestiunii) gestiunea propriu-zisă a serviciilor,
precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare în
vederea realizării acestora.
4.4. Depozite ecologice incluse în studiu
4.4.1. SC Eco-Sal SA Mediaş
SC Eco-Sal SA Mediaş cel mai important operator de sortare şi transfer al deşeurilor din
nordul judeţului Sibiu. De aici, după o sortare prealabila, cantitatea ce nu poate fi sortată este
transportată la depozitul ecologic din Sibiu, comuna Cristian, în vederea depunerii
Activităţile desfăşurate în cadrul staţiei de sunt [20]:
 precolectarea , colectarea deşeurilor cu excepţia celor cu regim special;
 sortarea deşeurilor municipale;
 organizarea prelucrării şi valorificării deşeurilor;
 depozitarea controlată a deşeurilor.
Cantităţi deşeuri eliminate în depozitele de deşeuri pe parcursul anului 2010: 19.095 tone, din
care:
 Depozitul din comuna Târnava (Şomârd) – 10.763 tone
 Depozitul autorizat din municipiul Câmpia Turzii - 4.670 tone
 Depozitul ecologic din comuna Cristian (jud. Sibiu) – 3.662 tone

49. 49
Pe teritoriul judeţului Sibiu există un depozit conform pentru depozitarea deşeurilor
municipale. Depozitul este amplasat pe teritoriul administrativ al comunei Cristian.
Operatorul depozitului este S.C. TRACON S.R.L. Brăila, societate privata [17]. Anul de
punere în funcţiune a depozitului a fost 2004, iar anul estimat de închidere este 2034.
Depozitul deserveşte pe baza unor contracte comerciale operatorii de salubritate care executa
colectarea deşeurilor pe raza a 18 localităţi: Sibiu, Cisnădie, Cristian, Gura Râului, Marpod,
Nocrich, Ocna Sibiului, Orlat, Păltiniş, Poplaca, Răşinari, Roşia, Sălişte, Slimnic, Şelimbăr,
Şura Mare, Şura Mică, Vurpăr.
Capacitatea proiectată a depozitului este 2.647.059 m3
(8 celule), din care etapa I (primele trei
celule) are capacitatea de 992.647 m3
. Capacitatea totală de depozitare a celulei actuale este
de 330.882 m3
, din care capacitatea disponibilă este de 134.084 m3
. Depozitul deţine
autorizaţia integrată de mediu nr. SB 10/14.10.2005, valabilă până în 14.10.2010.
Depozitul Ecologic de Deşeuri Menajere şi Industriale (DEDMI) este amplasat la aproximativ
2 km de comuna Cristian, judeţul Sibiu şi este investiţie proprie a firmei Tracon.
Terenul pe care s-a realizat depozitul ecologic are o suprafaţă totală de cca 24 ha (8 celule).
Durata de funcţionare pentru primele 3 celule deja realizate, este de 12 ani, iar capacitatea de
stocare a acestora este de 884.000 tone.
DEDMI Sibiu reprezintă un ansamblu de construcţii compus din celule de depozitare cu
sistem de impermeabilizare, drenaj şi evacuare gaze de fermentare, dotări şi utilităţi aferente
funcţionării depozitului la parametrii proiectaţi.
Caracteristicile depozitului sunt:
Suprafaţa totală a amplasamentului este de 24 ha din care pentru realizarea primei etape sunt
alocate 9,8 ha .Pe o suprafaţă de 2 ha s-au executat: diguri perimetrale şi de compartimentare
taluze terasă, drumuri de acces şi platforme tehnologice, clădiri tehnologice şi administrative,
lucrări de utilităţi.
Capacitatea depozitului: opt celule, în prima etapă trei celule
Capacitatea anuală de depozitare variază între 50000-70000 tone/an deşeu.

50. 50
Volumul total de depozitare este 8000000 m3
. respectiv 2000000 t deşeuri compactate, din
care în prima etapă 3375000 m3
respectiv 844 000 t
Perioada totală de exploatare 30 ani ;
Lista de deşeuri acceptate la depozitare –deşeuri nepericuloase - conform Anexei nr.1;
Încadrare conform HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor: clasa b - depozit pentru
deşeuri nepericuloase ;
Localităţii deservite: judeţul Sibiu şi localităţi din judeţul Alba: Zlatna jud. Alba, Cergău
Mare, Ohaba, Roşia de Secaş – jud. Alba
Durata perioadei de monitorizare postînchidere: în funcţie de stabilitatea depozitului dar nu
mai puţin de 30 ani;
Caracteristici tehnice privind celula doi de depozitare din prima etapă:
În cadrul primei etape, prima celulă este în fază de închidere provizorie şi funcţionează cea de
a doua celulă de depozitare care are o suprafaţă de 2,5 ha şi volumul de 1125000 m3
respectiv 281250 tone.
Înălţimea medie de depozitare măsurată de la nivelul mediu al solului – 20 m
Umplerea celulei se realizează în straturi compactate. Se va realiza un grad de compactare de
cca. 90%.
Următoarele celule se vor executa succesiv, în acelaşi mod, după umplerea fiecărei celule
aflate în exploatare în proporţie de 75%
Număr angajaţi : 14 persoane la data autorizaţiei.
Managementul activităţii
Titularul de activitate/operatorul aplică un sistem de management de mediu standardizat, fiind
certificat - ISO 14001 prin Certificatul nr. RO15309E/15.06.2010

51. 51
Acţiuni de control
Titularul/operatorul activităţii va controla ca activitatea de depozitare deşeuri să respecte
condiţiile impuse prin autorizaţie şi va iniţia investigaţii şi acţiuni de remediere în cazul unor
neconformităţi cu prevederile acesteia.
Titularul/operatorul activităţii trebuie să stabilească şi să menţină un Sistem de Management
al Autorizaţiei (SMA), care trebuie să îndeplinească cerinţele autorizaţii. SMA evaluează
toate operaţiunile şi revizuieşte toate opţiunile accesibile pentru utilizarea tehnologiei mai
curate, producţiei mai curate, minimizării deşeurilor şi utilizării eficiente a energiei.
Titularul/operatorul activităţii va stabili şi menţine proceduri de identificare şi păstrare a
înregistrărilor privitoare la mediu cuprinzând :
 responsabilităţi ;
 evidenţele de întreţinere ;
 registre de monitorizare ;
 rezultatele auditurilor ;
 rezultatele analizelor ;
 evidenţa privind sesizările şi incidentele ;
 evidenţe privind instruirile.
Titularul/operatorul va lua toate măsurile care să asigure că nici o poluare importantă nu va fi
cauzată.
Titularul/operatorul activităţii va lua măsuri de prevenire a poluării accidentale şi de limitare a
consecinţelor acestora
Materii prime şi auxiliare, alte materiale
1. Titularul/operatorul de activitate, va folosi materiile prime descrise în documentaţia de
autorizarea depozitului, cât şi modul de depozitare.
2. Titularul/operatorul activităţii are obligaţia menţinerii evidenţei materiilor prime şi
materialelor auxiliare utilizate.

52. 52
3. Se vor lua toate măsurile necesare privind recepţia, descărcarea, depozitarea şi livrarea
către obiective a materiilor prime şi a materialelor auxiliare pentru a preveni efectele negative
asupra mediului, în special poluarea aerului, solului, apei de suprafaţă şi subterane, precum şi
mirosurile, zgomotele şi riscurile directe asupra sănătăţii populaţiei.
4. Tabel materii prime şi auxiliare utilizate în activitatea de depozitare
Tabel 4.1. Materii prime şi auxiliare utilizate în activitatea de depozitare
Nr.
crt.
Denumirea substanţei Compoziţie/
Fraze de risc
(R)
Localizarea/
Modul de depozitare/
Cantitate totală
deţinută-tone
1 Sol folosit la: acoperirea
periodică a deşeurilor
depozitate
Deşeuri solide
minerale cum ar fi:
sol, cenuşă, argila etc.
Înglobat în depozit 100
%
4600 m3
2 Piatra spartă folosită
perimetral la coşurile
captare gaze
Material inert 100% înglobat în
depozit
Câte 3 m3
la fiecare coş
3 Vopsele, grunduri
Folosite la:
întreţinerea clădirilor,
împrejmuirii, etc.
Vopsea lavabilă
pentru clădiri, vopsea
ulei + grund pentru
structuri metalice
Nepericuloase în
cantitate mică
Stocare în depozit
adecvat, în cantităţi mici
Lavabilă = 20 kg
Vopsea metal = 50 kg
Grund = 50 kg
Diluant = 20 kg
4 Materiale dezinfectante
folosite la: Dezinfecţia
roţilor mijloacelor de
transport deşeuri în başa
de curăţare
Cloramină
Nepericuloase
Stocare în depozit
adecvat,
1000 kg/an
Utilizări în cadrul staţiei de epurare
6 Acid sulfuric folosit
la:epurarea levigatului
pentru corecţia pH-lui
H2SO4 (75-94 %)
Fraze de risc R:35Fraze
de securitate S: (1/2)-26-
30-45
Rezervor de 1 m3
amplasat pe platforma
betonată 1 m3
/an

53. 53
7 CleanerA folosit ca
soluţie de
curăţare/spălare a
staţiei de epurare
NaOH – 0 – 5 %
Fraze de riscC:34
EDTA – 0 – 5 %
Fraze de riscXn:36
Tenside – 0 – 5 %
Fraze de riscXi:41
Rezervor de 1 m3
amplasat pe platforma
betonată 1- 2 m3
/an
8 CleanerC folosit la :
Soluţia de
curăţare/spălare a
staţiei de epurare
Acid citric (diluat în apă)
– 0 – 30 %
Fraze de risc Xi: R 36/38
În recipienţi speciali în
cadrul staţiei de
tratare
200 l/an
9 Soda caustică Leşie 33 % S.U. Rezervor în cadrul
staţiei
100 l
Lista de deşeuri acceptate la depozitare – deşeuri nepericuloase - conform Anexei nr.1
Deşeurile care vor fi acceptate la depozitare sunt deşeuri nepericuloase municipale şi
industriale care trebuie să se conformeze Ordinului MMGA nr. 95/2005 privind stabilirea
criteriilor de acceptare şi procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi
lista naţională de deşeuri acceptate la fiecare clasă de depozit de deşeuri;
Descrierea Amplasamentului
Terenul depozitului este situat în partea nord-estică a teritoriului administrativ al comunei
Cristian jud. Sibiu, pe partea dreaptă a DN1 Sibiu-Cristian, intersecţia cu DJ 106B Sibiu -
Ocna – Sibiului, intersecţia Rusciori-Mag. Terenul aferent depozitului este de 24 ha.
Vecinătăţi: Vest de municipiul Sibiu distanţa de 2km
Nord –Est de comuna Cristian 2 km
Sud – Est de comuna Şura Mică 3km
Vest - Aeroportul civil la 2,5 km vest
Amplasamentul se situează pe o vale cu deschiderea de 200-250 m, pe curba de nivel de
451,00m are o lungime de 600m pe o direcţie descendentă sud-nord cu cota de talveg între
436m şi 433m.

54. 54
Descrierea activităţilor şi proceselor
Terenul aferent depozitului este de 24 ha din care 9,8 ha pentru realizarea primelor trei celule
(etapa I) În prezent prima celulă cu o capacitate de 281250 t este în curs de închidere şi
funcţionează cea de a doua celulă. Construirea depozitului s-a realizat conform normativului
OM 757/2005 şi respectă prevederile HG 345/2005
Caracteristici tehnici privind celulele de depozitare:
 Suprafaţa amplasamentului este de 25 ha , din care pentru prima etapă 9,8 ha -
Capacitatea depozitului: opt celule, în prima etapă trei celule
 Volumul total de depozitare este 8000000 m3
. respectiv 2000000 t deşeuri compactate,
din care în prima etapă 3375000 m3
respectiv 844 000 t
 Lista de deşeuri acceptate la depozitare –deşeuri nepericuloase
 Încadrare conform HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor: clasa b - depozit
pentru deşeuri nepericuloase
 Durata de funcţionare proiectată a întregului depozit : 30 ani
 Durata perioadei de monitorizare post închidere: în funcţie de stabilitatea depozitului,
dar nu mai puţin de 30 ani;
Caracteristici tehnice privind celula doi de depozitare din prima etapă:
 În cadrul primei etape prima celulă este în faza de închidere provizorie şi funcţionează
cea de a doua celulă de depozitare care are o suprafaţă de 2,5 ha şi volumul de
1125000 m3
respectiv 281250 tone.
 Înălţimea medie de depozitare măsurată de la nivelul mediu al solului – 20 m
 Capacitatea anuală de depozitare 50000 -70000 tone/an deşeu compactat.
 Durata de funcţionare a celulei nr. 2: în funcţie de cantităţile de deşeuri depozitate. Se
poate estima o durata de aprox. 5 ani.
 Umplerea celulei se realizează în straturi compactate. Se va realiza un grad de
compactare de cca. 90%.
 Următoarele celule se vor executa succesiv, în acelaşi mod, după umplerea fiecărei
celule aflate în exploatare în proporţie de 75%.

55. 55
4.4.2. AVE Harghita Salubritate SRL
Managementul Activităţii
Titularul de activitate / operatorul aplică un sistem de management de mediu standardizat
[18]. fiind certificat -ISO 14001 prin Certificatul nr. 01-TI02/2007- 64524. CERTOP
ISO 9001 prin Certificatul nr. O1-TT02/2007-O4523.CERTOP
ISO 18001 prin Certificatul nr. 01-00136/08-05013. CERTOP
Materii prime şi auxiliare, alte materiale
 Titularul de activitate / operatorul, în condiţiile va folosi materiile prime descrise în
documentaţia de autorizare, cât şi modul de depozitare.
 Titularul de activitate / operatorul, are obligaţia menţinerii evidenţei materiilor prime
şi materialelor auxiliare utilizate
 Se vor lua măsurile necesare privind recepţia, descărcarea, depozitarea şi livrarea către
obiective a materiilor prime şi a materialelor auxiliare pentru a preveni efectele
negative asupra mediului, în special poluarea aerului, solului, apei de suprafaţă şi
subterane, precum şi mirosurile, zgomotele şi riscurile directe asupra sănătăţii
populaţiei.
 Tabel materii prime şi auxiliare utilizate în activitatea de depozitare.
Tabel 4.2. Materii prime şi auxiliare utilizate în activitatea de depozitare.
Nr.
crt.
Denumirea substanţei
periculoase
Fraze de risc (R) Localizarea/
Modul de depozitare/
Cantitate totală deţinută-tone
1. Sol steril pentru
acoperiri zilnice a stratului
de deşeu
Material inert înglobat în depozit 100 %
5000 m3
/an
2. Argila
pt. izolare finală 10000 m3
la
închiderea finală a unei
celule
Material inert Înglobat în depozit 100 %
3. Piatră spartă utilizată la
sistemul de captare gaze
Material inert Înglobat în depozit 100 %
6 m3

56. 56
4. Gaz butan
Combustibil
Extrem de
inflamabil F+RJ2
Alimentarea se va face din
rezervorul de gaz de 15 m3
5. Apa potabilă din reţeaua
municipală Odorheiu
Secuiesc
Alimentarea se va face din Reţeaua
municipală a oraşului Odorheiu
Secuiesc
6. Energie electrică Alimentarea se va face din sistemul
naţional
Lista de deşeuri acceptate la depozitare - deşeuri nepericuloase - conform Anexei nr. 1
Deşeurile care vor fi acceptate la depozitare sunt deşeuri nepericuloase municipale şi
industriale care trebuie să se conformeze Ordinului MMGA nr. 95/2005 privind stabilirea
criteriilor de acceptare şi procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi
lista naţională de deşeuri acceptata la fiecare clasă de depozit de deşeuri;
Descrierea amplasamentului
Este situat în partea sud-vestică a munţilor Harghita pe culmea Homorodului Mare, zona
Cekend. Platoul Laz tarlaua 32. parcelele PS 763/3. PS 763/4 şi PS 763/5, în extravilanul
municipiului Odorheiu Secuiesc, la est de acesta . terenul fiind 0 păşune cu pantă lină.
Distanţa dintre municipiul Odorheiu Secuiesc (str. Recoltei ) până la amplasament este de cca.
6,7 km. Amplasamentul se situează în afara zonei de protecţie hidrologică a apelor minerale
Homorodu Mare.
Descrierea activităţilor şi proceselor
Suprafaţa totală utilizată a depozitului este de 11.5 ha. spaţii de depozitare pentru patru celule
fiecare de câte 20000 mp. (Suprafaţa totală de depozitare este de 80000 mp.)
Construirea depozitului s-a realizat conform normativului OM 757/2005 şi respectă
prevederile HG 345/2005
Spaţiul de depozitare se înfiinţează într-un debleu creat în patru etape, prin amenajări de teren
păstrând echilibrul săpături-umpluturi. Terenul destinat, având protecţia tehnică adecvată, va
fi împărţit în 3 compartimente independente prin executarea unor umpluturi-rambleu în
direcţia nord-sud. Umpluturile rambleu de separare a compartimentelor sunt nişte fâşii de
folie HDPE de 50 cm înălţime sprijinite şi protejate dinspre cele două feţe cu umplutura de

57. 57
pietriş. În prima etapă s-a amenajat o celulă şi celelalte construcţii anexe necesare funcţionarii
depozitului.
Suprafaţa utilizată St = 5.5 ha. din care suprafaţa de depozitare 2 ha, aria de serviciu şi
instalaţiile necesare funcţionării depozitului 3.5 ha. Caracteristici tehnici privind prima celulă
de depozitare:
 Suprafaţa unei celule 20000 mp.
 Volumul unei celule de depozitare: 232925 m3
din care volumul util 175525 m3
.
 Înălţimea medie de depozitare măsurată de la nivelul mediu ul solului - 17 m
 Grosimea totală a stratului 2,3 m. din care grosimea stratului de deşeuri de 2 m;
 Umplerea celulei se realizează în straturi compactate. Se va realiza un grad de
compactare de cca. 90%.
 Capacitatea anuală de depozitare 19000 m3
/an deşeu compactat.
Cantitatea totală de deşeuri colectate şi transportate la depozit 25500 t/an din care 2500t/an
deşeuri biodegradabile compostate şi 4000 t/an deşeuri reciclate (hârtie, carton, mase plastice,
sticlă, metale ) iar cantitatea deşeurilor depuse în depozit 19000 m3
/an. Durata de funcţionare
a celulei nr. 1 fiind de 9 ani. Se menţionează faptul că la atingerea a 60% din capacitatea de
depozitare a celulei nr. 1. unitatea trebuie să pregătească celula următoare în vederea
decurgerii în bune condiţii a depozitării deşeurilor şi închiderea celulei nr. 1.
NR Prescripţii din
normativ OM
757/2004
Modul de conformare
1 Natura şi
provenienţa
deşeurilor ce
urmează a fi
depozitate
Definiţie conform HG 349/2045 privind depozitarea
deşeurilor (anexa 1. litera h)
- deşeuri menajere şi alte deşeuri care prin natura sau
compoziţie sunt similare cu deşeurile menajere şi industriale
nepericuloase care sunt generate pe raza localităţilor
2 Prescripţii
referitoare la
instalaţiile şi
Depozitul are următoarele părţi componente
• Clădire administrativă parter şi mansardă care conţine:
- birouri administraţie birou şef deponie, spaţii de depozitare,

58. 58
echipamentele din
componenţa
depozitului de
deşeuri şi la
amplasarea
acestora
filtru sanitar, sala de mese
• Clădire primire/recepţie deşeuri şi un pod basculă de 60 tone
• Staţie sortare
• Staţie compostare
• Hale depozitare materiale secundare
• Atelier mecanic
• Halt deschisă pentru compactor
• Rezervor GPL- suprateran amplasat pe o suprafaţă betonată
special
amenajată
• Staţie de alimentare carburanţi
• Spălătorie auto
• platformă depozitare conteinere-platforma deschisă betonată
de 105m lungime şi în medie 30m lăţime-suprafaţa construită
este de 2900mp.
• Statie de preepurare ape uzate mecano-biologică sistem SBR
şi bazine de colectare ape pluviale, utilizată ca rezervă în caz.
de incendiu.
- Parcare pentru autoturisme. - este în pantă şi are un şanţ
colector acoperit cu grătar la limita racordării cu drumul de
acces.
- Parcare pentru camioane - este amenajată pe o suprafaţă
betonată de 2050 mp amplasată lângă staţia de sortare.
Intrarea sau ieşirea din parcare este asigurată prin amenajarea
accesului pe ambele laturi.
3 Impermeabilizarea
depozitului
Celula de depozitare
Alcătuirea bazei depozitului este următoarea pornind de sus în
jos - strat de separaţie geotextil ( 200g/ mp)
- strat de drenaj din pietriş sortat (50cm)
- strai de protecţie geotextil (1200g/mp)
- izolaţie din folie HDPE de 2,5 mm grosime, realizat prin
sudare dublă la suprapuneri şi verificate calitativ pe parcursul
execuţiei

59. 59
- sistem geofizic cu senzori, care vor percepe fisurile din
sistemul de etanşare montat în reţea la distanţe de 8X8m
- strat de argila, realizat în straturi bine compactate.
Folia HDPE de izolaţie va depăşi coama taluzelor, rambleelor
şi va fi ancorată într-un şanţ săpat pe partea extrerioară a
rambleului în conformitate cu prescripţiile de fabricaţie.
4 Sistemul de
monitorizare
Peste straturile de argilă se va realiza un sistem de
monitorizare. Sistemul de monitorizare constă dintr-o un
sistem electronic care. în cazul în care geomembrana este
perforată va semnaliza. Senzorii vor fi montaţi în formă de
pătrate la fiecare 8 m. Senzorii au o sensibilitate foarte marc,
pot observa şi localiza perforarea foliei oricât de mică ar fi
aceasta. Cu aceşti senzori se poate verifica montarea corectă şi
etanşeitatea foliei PEID.
4.4.3. SC FIN-ECO SA Braşov
Descrierea amplasamentului
Obiectivul [19] este amplasat pe teritoriul administrative al localităţii Săcele, în intravilanul
acesteia, la limita cu zona industrială NE a municipiului Braşov, respectiv în vecinătatea CET
Braşov. Vecinătăţile obiectivului sunt următoarele:
 la N – terasamentul înalt de 7-8 m, pe care se afla linia ferata care deserveşte CET
Braşov, dincolo de terasament se afla depoul Staţiei Braşov Triaj şi hala de reparaţii a
acesteia, precum şi drumul de pământ Dc 10;
 la S – drumul de exploatare agricolă –De42 – şi o linie de înaltă tensiune de 20kV;
 la V – amplasamentul se învecinează cu o proprietate privată;
 la E – la distanţa de 0.5 – 1 km se află pârâul Durbav şi drumul de exploatare agricolă
DE 3.
Localităţile arondate depozitului de deşeuri nepericuloase: Braşov, Bod, Bran, Budila,
Cristian, Dumbraviţa, Feldioara, Fundaia, Ghimbav, Halchiu, Harman, Moeciu, Ormenis,

60. 60
Poiana Mărului, Prejmer, Sânpetru, Şinca, Târlungeni, Vama Buzăului, Teliu, Codlea, Săcele,
Predeal, Râşnov, Zărneşti.
Depozitul ecologic zonal SC FIN-ECO SA Braşov are următoarele caracteristici:
 suprafaţa utilizată – 3,5 ha;
 volumul deşeurilor depozitate – 110.000 m3
/an, respectiv 500 m3
/zi;
 durata de funcţionare – min. 6 ani.
Depozitul va ajunge la faza finală la;
 capacitatea totală – 11.230.000 m3
;
 locuitori deserviţi – 500.000 din municipiul Braşov şi din localităţile arondate;
 înălţimea totală – 38 m din care în debleu 15 m şi în rambleu 23 m,
 durata de funcţionare min. 25 ani.

61. 61
Capitolul 5
DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
Datele privind compoziţia deşeurilor prezintă o importanţă deosebită, definind potenţialul
pentru valorificarea deşeurilor şi ajutând la stabilirea sistemelor de colectare. În planurile
judeţene, respectiv în cele regionale de gestionare a deşeurilor este necesar să fie incluse date
privind compoziţia deşeurilor menajere din mediul urban şi rural, determinate prin măsurători,
prezentate numeric şi sub formă grafică. În cadrul acestui studiu au fost realizate determinări
zilnice ale compoziţiei deşeurilor, confirmate de date şi imagini, perioada de monitorizare
fiind de o săptămână.
5.1. Metodologia cercetării
Obiectivele urmărite efectiv prin cercetările întreprinse pot fi grupate, în mare, ca determinări
cantitative şi calitative, circumscrise scopului general: analiza prin metode statistice a
compoziţiei deşeurilor.
Modalităţile de rezolvare a obiectivelor menţionate s-au bazat pe cunoştinţele accesibile din
literatura de specialitate şi au fost adaptate la materialul de cercetare disponibil. Atât literatura
românească, cât şi cea străină menţionează, la modul principial, aceleaşi etape de studiu.
Stabilirea locaţiilor în care se fac măsurătorile, alegerea intervalului de timp, colectarea
datelor de măsurare, verificarea acestora, extragerea aceloraşi parametri statistici prin
procesarea datelor, compararea datelor obţinute, integrarea rezultatelor obţinute în vederea
extrapolării acestora.

62. 62
Metodele şi procedeele efective de lucru, la care s-a apelat, sunt prezentate în graficul de
lucru (tabelul 5.1.).
 Măsurători individuale efectuate zilnic, pe parcursul unei săptămâni, în cele trei locaţii
alese, separat pentru zona urbană, cu două componente (persoane fizice - case şi
asociaţii de locatari - blocuri) şi respectiv zona rurală.
 Metoda comparaţiei a stat la baza analizei datelor numerice şi descriptive obţinute în
raport cu cele din planurile regionale de gestionare a deşeurilor. Practic, în majoritatea
cazurilor, s-au pus faţă în faţă seturi de date echivalente, obţinute prin două căi:
măsurări şi respectiv date bibliografice [16].
Tabelul 5.1. Grafic de execuţie
Activitatea 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1
1. Cercetări din surse
secundare
2. Măsurători la
sursă
3. Întocmire raport
cercetare
4. Predare
Colectarea datelor privind cantităţile totale generate şi compoziţia pe fracţii a deşeurilor s-a
realizat astfel:
 transmiterea de formulare către operatorii de salubrizare autorizaţi (depozite ecologice
respectiv staţii de sortare şi transfer) selectaţi din Regiunea 7 Centru
 comunicarea online, zilnică a rezultatelor însoţite de imagini din procesul de sortare,
cântărire etc.

63. 63
 sondaje pe teren;
 discuţii directe cu responsabilii/operatorii depozitelor sau staţiilor de sortare şi
transfer.
Pe întreaga perioadă de elaborare a studiului 14 – 30 aprilie 2011 activitatea de colectare şi
prelucrare a datelor s-a desfăşurat în condiţii normale, cu respectarea clauzelor contractuale.
5.2. Descrierea fluxului la staţia de sortare
Deşeurile în amestec sunt aduse la staţia de sortare amplasată în apropierea localităţii.
 Autocompactoarea va ajunge în poziţia de descărcare, va depozita temporar deşeurile
sortate la sursă în spaţiul special amenajat .
 Deşeurile vor fi preluate de încărcătorul frontal care va alimenta banda transportoare.
 Muncitori sortatori, selectează deşeurile după natura lor, pe tipuri de deşeuri:
1. Hârtie şi carton reciclabil
2. Hârtie şi carton contaminate
3. Plastic reciclabil
4. Plastic contaminat
5. Lemn necontaminat
6. Lemn impregnat
7. Sticla
8. Metal
9. Biodegradabile
10. Textile
11. Deşeuri din construcţii
12. Deşeuri periculoase
13. Altele
 Deşeurile, individual ca tip, sunt cântărite şi rezultatele sunt trecute în fişa de
măsurători, împreună cu datele de identificare.
 Depozitele pe sortimente vor fi evacuate periodic conform categoriilor, iar Deşeurile
nerecuperabile, se vor prelua de pe platforma din afara staţiei şi se vor transfera la
depozitul

64. 64
5.3. Colectarea datelor
Depozit ecologic SC FIN-ECO SA Braşov
Foto: Operaţia de sortare manuală, pe bandă Foto: Cântărire fracţie carton necontaminat
Foto: Monitorizarea pe fracţii a cantităţilor de
deşeuri separate din totalul de deşeuri
menajere colectate în amestec de la populaţie
Foto: Rampa de sortare a fracţiilor uscate
Foto: Transportul deşeurilor colectate în
amestec spre rampa de sortare
Foto: Banda de sortare manuală şi recipiente
pentru depozitarea pe fracţii în vederea
cântăririi

65. 65
FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR
Localitatea Braşov – zona de colectare urbană, blocuri – asociaţii de locatari
Nr.
crt.
Fracţiuni de
deşeuri
LU MA MI JO VI SA DU SUMA
Proc
/total
1
Hârtie şi
carton
reciclabil
120 110 147 141 98 128 0 744.00 12.45
2
Hârtie şi
carton
contaminate
60 80 33 32 122 41 0 368.00 6.16
3
Plastic
reciclabil
181 210 161 182 167 172 0 1073.00 17.96
4
Plastic
contaminat
0.00 0.00
5
Lemn
necontaminat
5 8 11 16 17 17 0 74.00 1.24
6
Lemn
impregnat
0.00 0.00
7 Sticla 56 72 72 65 91 78 0 434.00 7.26
8 Metal 12 16 18 25 23 21 0 115.00 1.93
9 Biodegradabile 536 462 487 487 417 500 0 2889.00 48.36
10 Textile 30 42 45 52 65 43 0 277.00 4.64
11
Deşeuri din
construcţii
0.00 0.00
12
Deşeuri
periculoase
0.00 0.00
13 Altele 0.00 0.00
Cantitate
totală [kg]
1000.00 1000.00 974.00 1000.00 1000.00 1000.00 0.00 5974.00 100.00

66. 66
12,45
6,16
17,96
1,24
7,261,93
48,36
4,64
0 0 0
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
Localitatea Braşov – zona de colectare urbana, blocuri –
asociaţii de locatari
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
Legendă: 1. Hârtie şi carton reciclabil; 2. Hârtie şi carton contaminate;
3. Plastic reciclabil; 4. Plastic contaminat; 5. Lemn necontaminat;
6. Lemn impregnat; 7. Sticlă; 8. Metal;9. Biodegradabile; 10. Textile;
11. Deşeuri din construcţii; 12. Deşeuri periculoase; 13. Altele
Din analiza datelor măsurate pentru localitatea Braşov – zona de colectare urbană,
blocuri, din formularele de analiză a măsurătorilor pentru 7 zile consecutive se constată că din
totalul deşeurilor colectate în amestec, în urma procesului de sortare, rezultă: 48,36% deşeuri
biodegradabile din totalul de 5974 kg, respectiv 17,96% plastic reciclabil, hârtie şi carton
reciclabile12,45% urmate de fracţii în proporţii mai mici ca de exemplu, sticlă (7,26%) hârtie
şi carton contaminate (6,16%), deşeuri textile 4,64%. În cantităţi foarte mici se găsesc
deşeurile de metal (1,93%), lemn necontaminat (1,24%) iar fracţiile de lemn impregnat şi
deşeuri periculoase nu sunt prezente.

67. 67
FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR
Localitatea Braşov – zona de colectare urbană, case – persoane fizice
Nr.
crt.
Fracţiuni de
deşeuri
LU MA MI JO VI SA DU SUMA
Proc
/total
1
Hârtie şi
carton
reciclabil
41 44 35 29 36 27 0
212.00 3.53
2
Hârtie şi
carton
contaminate
83 94 91 104 130 107 0
609.00 10.15
3
Plastic
reciclabil
121 105 135 122 87 143 0
713.00 11.88
4
Plastic
contaminat 0.00 0.00
5
Lemn
necontaminat
4 8 8 18 19 16 0
73.00 1.22
6
Lemn
impregnat 0.00 0.00
7 Sticla 52 64 55 47 46 47 0 311.00 5.18
8 Metal 8 6 6 11 19 16 0 66.00 1.10
9 Biodegradabile 659 651 644 631 626 611 0 3822.00 63.70
10 Textile 32 28 26 38 37 33 0 194.00 3.23
11
Deşeuri din
construcţii
0.00 0.00
12
Deşeuri
periculoase
0.00 0.00
13 Altele 0.00 0.00
Cantitate
totală [kg] 1000.00 1000.00 1000.00 1000.00 1000.00 1000.00 0.00 6000.00
100.00

68. 68
3,53
10,1511,88
0
1,22
0
5,18 1,1
63,7
3,23
0 0 0
0
10
20
30
40
50
60
70
Localitatea Braşov – zona de colectare urbana, case – persoane
fizice
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
Legendă: 1. Hârtie şi carton reciclabil; 2. Hârtie şi carton contaminate;
3. Plastic reciclabil; 4. Plastic contaminat; 5. Lemn necontaminat;
6. Lemn impregnat; 7. Sticlă; 8. Metal;9. Biodegradabile; 10. Textile;
11. Deşeuri din construcţii; 12. Deşeuri periculoase; 13. Altele
Din analiza datelor măsurate pentru localitatea Braşov – zona de colectare urbană,
case, din formularele de analiză a măsurătorilor pentru 7 zile consecutive se constată că din
totalul deşeurilor colectate în amestec, în urma procesului de sortare, rezultă: 63,70% deşeuri
biodegradabile din totalul de 6000 kg, respectiv 11,88% plastic reciclabil, hârtie şi carton
contaminate 10,15% urmate de fracţii în proporţii mai mici ca de exemplu, sticlă (5,18%)
hârtie şi carton reciclabile (3,53%), deşeuri textile 3,23%. În cantităţi foarte mici se găsesc
deşeurile de metal (1,1%), lemn necontaminat (1,22%) iar fracţiile de lemn impregnat şi
deşeuri periculoase nu sunt prezente.

69. 69
FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR
Jud. Braşov – zona de colectare rurală
Nr.
crt.
Fracţiuni de
deşeuri
LU MA MI JO VI SA DU SUMA
Proc
/total
1
Hârtie şi
carton
reciclabil
19 16 18 12 24 27 0
116.00 1.93
2
Hârtie şi
carton
contaminate
89 78 91 120 104 101 0
583.00 9.72
3
Plastic
reciclabil
92 88 105 91 115 92 0
583.00 9.72
4
Plastic
contaminat 0.00 0.00
5
Lemn
necontaminat
1 4 6 20 21 8 0
60.00 1.00
6
Lemn
impregnat 0.00 0.00
7 Sticla 46 52 42 70 32 31 0 273.00 4.55
8 Metal 7 5 6 11 11 8 0 48.00 0.80
9 Biodegradabile 718 725 700 655 667 690 0 4155.00 69.25
10 Textile 28 32 32 21 26 43 0 182.00 3.03
11
Deşeuri din
construcţii
0.00 0.00
12
Deşeuri
periculoase
0.00 0.00
13 Altele 0.00 0.00
Cantitate
totală [kg] 1000.00 1000.00 1000.00 1000.00 1000.00 1000.00 0.00 6000.00
100.00

70. 70
1.93
9.72 9.72
0
1
0
4.55 0.8
69.25
3.03
0 0 0
0
10
20
30
40
50
60
70
Jud. Braşov – zona de colectare rurala
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
Legendă: 1. Hârtie şi carton reciclabil; 2. Hârtie şi carton contaminate;
3. Plastic reciclabil; 4. Plastic contaminat; 5. Lemn necontaminat;
6. Lemn impregnat; 7. Sticlă; 8. Metal;9. Biodegradabile; 10. Textile;
11. Deşeuri din construcţii; 12. Deşeuri periculoase; 13. Altele
Din analiza datelor măsurate pentru localitatea Braşov – zona de colectare rurală, din
formularele de analiza a măsurătorilor pentru 7 zile consecutive se constată că din totalul
deşeurilor colectate în amestec, în urma procesului de sortare, rezultă: 69,25% deşeuri
biodegradabile din totalul de 6000 kg, respectiv 9,72% plastic reciclabil, hârtie şi carton
contaminate 9,72% urmate de fracţii în proporţii mai mici ca de exemplu, sticlă (4,55%) hârtie
şi carton reciclabile (1,93%), deşeuri textile 3,03%. În cantităţi foarte mici se găsesc deşeurile
de metal (0,8%), lemn necontaminat (1,0%) iar fracţiile de lemn impregnat şi deşeuri
periculoase nu sunt prezente.

71. 71
FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR
Localitatea Braşov – zona de colectare urbană
Nr.
crt.
Fracţiuni de
deşeuri
Zona de
colectare
urbană,
case
Zona de
colectare
urbană,
blocuri
SUMA
[%]
PRGD
[%]
1 Hârtie+carton 821 1112 1933 16.14 11
2 Sticlă 311 434 745 6.22 6
3 Plastic 66 115 181 1.51 8
4 Metale 713 1073 1786 14.92 3
5 Lemn 73 74 147 1.23 3
6
Deşeuri
biodegradabile
3822 2889 6711 56.05 53
7 Altele 194 277 471 3.93 16
Cantitate
totală [kg]
6000 5974 11974 100 100
FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR
Localitatea Braşov – zona de colectare rurală
Nr.
crt.
Fracţiuni de
deşeuri
SUMA [%]
PRGD
[%]
1 Hârtie+carton 699 11.65 7
2 Sticlă 273 4.55 4
3 Plastic 48 0.80 8
4 Metale 583 9.72 2
5 Lemn 60 1.00 4
6
Deşeuri
biodegradabile 4155 69.25
67
7 Altele 182 3.03 8
Cantitate
totală [kg] 6000 100 100

72. 72
SC Eco-Sal SA Mediaş - operator de sortare şi transfer al deşeurilor
Foto: Deşeuri în amestec Foto: Separarea pe fracţii
Foto: Cântărirea fracţiilor separate Foto: Cântărirea unei singure fracţii ce a fost
separata din 1 tonă deşeuri colectate în
amestec
Foto: Deşeuri biodegradabile în procesul de
separare de alte fracţii în amestec
Foto: Interiorul halei de depozitare temporară
şi sortare

73. 73
FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR
Localitatea Mediaş – zona de colectare urbană, blocuri – asociaţii de locatari
Nr.
crt.
Fracţiuni de
deşeuri
VI-
15.04
SA-
16.04
DU-
17.04
LU-
18.04
MA-
19.04
MI-
20.04
JO-
21.04
SUMA [%]
1
Hârtie şi
carton
reciclabil
28 0 0 43 49 41 39 200 4.05
2
Hârtie şi
carton
contaminate
24 0 0 23.5 24.5 20 27 119 2.41
3
Plastic
reciclabil
19 0 0 32 42 19.5 66 178.5 3.62
4
Plastic
contaminat
22 0 0 49 38.5 29 26 164.5 3.34
5
Lemn
necontaminat
2 0 0 2 6 0 13 23 0.47
6
Lemn
impregnat
11 0 0 34 40 22.5 40 147.5 2.99
7 Sticla 16 0 0 21 29 60 55 181 3.67
8 Metal 2 0 0 5 2 5.5 3 17.5 0.35
9 Biodegradabile 540 0 0 520 640 620 540 2860 57.98
10 Textile 72 0 0 24 44 88 87 315 6.39
11
Deşeuri din
construcţii
35 0 0 27 18 14.5 0 94.5 1.92
12
Deşeuri
periculoase
0 0 0 1 0.5 1 0 2.5 0.05
13 Altele 106 0 0 112.5 139 127 145 629.5 12.76
Cantitate
totală [kg]
877.00 0 0 894.00 1072.50 1048.00 1041 4932.5 100

74. 74
4,05
2,41 3,62
3,34 0,472,99
3,67 0,35
57,98
6,39
1,92
0,05
12,76
0
10
20
30
40
50
60
Localitatea Medias – zona de colectare urbana, blocuri –
asociaţii de locatari
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
Legendă: 1. Hârtie şi carton reciclabil; 2. Hârtie şi carton contaminate;
3. Plastic reciclabil; 4. Plastic contaminat; 5. Lemn necontaminat;
6. Lemn impregnat; 7. Sticlă; 8. Metal;9. Biodegradabile; 10. Textile;
11. Deşeuri din construcţii; 12. Deşeuri periculoase; 13. Altele
Din analiza datelor măsurate pentru localitatea Mediaş – zona de colectare urbană -
blocuri, din formularele de analiză a măsurătorilor pentru 7 zile consecutive se constată că
din totalul deşeurilor colectate în amestec, în urma procesului de sortare, rezultă: 57,98%
deşeuri biodegradabile din totalul de 4932,5 kg, respectiv 6,39% deşeuri textile şi hârtie şi
carton reciclabile 4,05%. urmate de fracţii în proporţii mai mici ca de exemplu, sticla (3,67%)
hârtie şi carton contaminate (2,41%). În cantităţi foarte mici se găsesc deşeurile de metal
(0,35%), lemn necontaminat (0,47%) respectiv deşeuri periculoase (0,05%)

75. 75
FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR
Localitatea Mediaş – zona de colectare urbană, case - persoane fizice
Nr.
crt.
Fracţiuni de
deşeuri
VI-
15.04
SA-
16.04
DU-
17.04
LU-
18.04
MA-
19.04
MI-
20.04
JO-
21.04
SUMA [%]
1
Hârtie şi
carton
reciclabil
25 0 0 31 44 35.5 48 183.5 3.51
2
Hârtie şi
carton
contaminate
28 0 0 24 23.5 31 21 127.5 2.44
3
Plastic
reciclabil
36 0 0 27 22 15 24 124 2.37
4
Plastic
contaminat
31 0 0 22 28.5 27 41 149.5 2.86
5
Lemn
necontaminat
0 0 0 19 0 0 18 37 0.71
6
Lemn
impregnat
6.5 0 0 16 26.5 9 22 80 1.53
7 Sticla 12 0 0 7 16 13 23 71 1.36
8 Metal 2 0 0 1 3.5 1 5 12.5 0.24
9 Biodegradabile 660 0 0 720 660 640 620 3300 63.16
10 Textile 50 0 0 52 37.5 53 37 229.5 4.39
11
Deşeuri din
construcţii
32.5 0 0 14.5 28.5 18 12 105.5 2.02
12
Deşeuri
periculoase
0.5 0 0 0 0.5 0 2 3 0.06
13 Altele 129 0 0 276.5 106 158 132 801.5 15.34
Cantitate
totală [kg]
1012.5 0 0 1210.00 996.50 1000.50 1005 5224.5 100

76. 76
3,51 2,44 2,37
2,86 0,711,531,36
0,24
63,16
4,39
2,02
0,06
15,34
0
10
20
30
40
50
60
70
Localitatea Medias – zona de colectare urbana, case - persoane
fizice
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
Legendă: 1. Hârtie şi carton reciclabil; 2. Hârtie şi carton contaminate;
3. Plastic reciclabil; 4. Plastic contaminat; 5. Lemn necontaminat;
6. Lemn impregnat; 7. Sticlă; 8. Metal;9. Biodegradabile; 10. Textile;
11. Deşeuri din construcţii; 12. Deşeuri periculoase; 13. Altele
Din analiza datelor măsurate pentru localitatea Mediaş – zona de colectare urbană -
case, persoane fizice, din formularele de analiză a măsurătorilor pentru 7 zile consecutive se
constată că din totalul deşeurilor colectate în amestec, în urma procesului de sortare, rezultă:
63,16% deşeuri biodegradabile din totalul de 5244,5 kg, respectiv 15,34% alte deşeuri care nu
pot fi sortate, urmate de fracţii în proporţii mai mici ca de exemplu textile (4,39), hârtie şi
carton reciclabil (3,51%), plastic contaminat (2,86%), hârtie şi carton contaminate (2,44%)
plastic reciclabil (2,37%). În cantităţi foarte mici se găsesc deşeurile de lemn necontaminat
(0,71%), respectiv metal (0,24%).

77. 77
FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR
Localitatea Mediaş – zona de colectare rurală
Nr.
crt.
Fracţiuni de
deşeuri
VI-
15.04
SA-
16.04
DU-
17.04
LU-
18.04
MA-
19.04
MI-
20.04
JO-
21.04
SUMA [%]
1
Hârtie şi
carton
reciclabil
19.5 0 0 34 18 12 22 83.5 2.16
2
Hârtie şi
carton
contaminate
45 0 0 23 15 21 25 104 2.68
3
Plastic
reciclabil
10 0 0 23.5 39 22 31 94.5 2.44
4
Plastic
contaminat
18 0 0 14.5 26 21.5 19.5 80 2.07
5
Lemn
necontaminat
3 0 0 0 0 0 0 3 0.08
6
Lemn
impregnat
0 0 0 12 11.5 19 8 42.5 1.10
7 Sticla 25 0 0 0 5 10.5 47 40.5 1.05
8 Metal 2.5 0 0 2 1.5 0.5 2 6.5 0.17
9 Biodegradabile 640 0 0 640 820 640 620 2740 70.74
10 Textile 52 0 0 21 69 43 45 185 4.78
11
Deşeuri din
construcţii
16.5 0 0 0 0 24.5 0 41 1.06
12
Deşeuri
periculoase
0 0 0 0 3 0 1.5 3 0.08
13 Altele 118 0 0 131 90 111 120 450 11.62
Cantitate
totală [kg]
949.5 0 0 901 1098 925 0 3873.5 100

78. 78
2,16 2,68 2,44
2,07 0,08 1,1 1,05
0,17
70,74
4,78
1,06 0,08
11,62
0
10
20
30
40
50
60
70
80
Localitatea Medias – zona de colectare rurala
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
Legendă: 1. Hârtie şi carton reciclabil; 2. Hârtie şi carton contaminate;
3. Plastic reciclabil; 4. Plastic contaminat; 5. Lemn necontaminat;
6. Lemn impregnat; 7. Sticlă; 8. Metal;9. Biodegradabile; 10. Textile;
11. Deşeuri din construcţii; 12. Deşeuri periculoase; 13. Altele
Din analiza datelor măsurate pentru localitatea Mediaş – zona de colectare rurală,
din formularele de analiza a măsurătorilor pentru 7 zile consecutive se constata că din totalul
deşeurilor colectate în amestec, în urma procesului de sortare, rezultă: 70,74% deşeuri
biodegradabile din totalul de 3873,5 kg, respectiv 4,78% deşeuri textile, hârtie şi carton
contaminate 2,68% şi plastic reciclabil 2,44% urmate de fracţii în proporţii mai mici ca de
exemplu, deşeuri din construcţii (1,06%), sticlă (1,05%). În cantităţi foarte mici se găsesc
deşeurile de metal (0,17%), lemn necontaminat (0,08%).

79. 79
FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR
Localitatea Mediaş – zona de colectare urbană
Nr.
crt.
Fracţiuni de
deşeuri
Zona de
colectare
urbană,
case
Zona de
colectare
urbană,
blocuri
SUMA
[%]
PRGD
[%]
1 Hârtie+carton 311 319 630 6.20 11
2 Sticlă 71 181 252 2.48 6
3 Plastic 12.5 17.5 30 0.30 8
4 Metale 273.5 343 616.5 6.07 3
5 Lemn 117 170.5 287.5 2.83 3
6 Deşeuri
biodegradabile
3300 2860 6160 60.65 53
7 Altele 1139.5 1041.5 2181 21.47 16
Cantitate
totală [kg]
5224.5 4932.5 10157 100 100
FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR
Localitatea Mediaş – zona de colectare rurală
Nr.
crt.
Fracţiuni de
deşeuri
SUMA [%]
PRGD
[%]
1 Hârtie+carton 234.5 4.87 7
2 Sticlă 87.5 1.82 4
3 Plastic 8.5 0.18 8
4 Metale 225 4.67 2
5 Lemn 53.5 1.11 4
6 Deşeuri
biodegradabile
3360 69.79 67
7 Altele 845.5 17.56 8
Cantitate
totală [kg]
4440 100 100

80. 80
Depozit ecologic AVE Harghita Salubritate SRL, Odorheiu Secuiesc
Foto: Descărcare din autocompactoare a
deşeurilor colectate în amestec de la populaţie
în vederea sortării
Foto: Transport manual către zona de
depozitare a fracţiilor de Hârtie + carton
Foto: Procesul de colectare a deşeurilor
menajere în amestec
Foto: Deşeuri periculoase sortate din deşeurile
menajere colectate în amestec
Foto: Deşeuri biodegradabile separate din
deşeurile menajere colectate în amestec
Foto: Deşeuri textile separate din deşeurile
menajere colectate în amestec

81. 81
FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR
Localitatea Odorheiu Secuiesc – zona de colectare urbană, blocuri – asociaţii de locatari
Nr.
crt.
Fracţiuni de
deşeuri
VI-
15.04
SA-
16.04
DU-
17.04
LU-
18.04
MA-
19.04
MI-
20.04
JO-
21.04
SUMA [%]
1
Hârtie şi
carton
reciclabil 20 20 20 20 20 0 0 100 2.11
2
Hârtie şi
carton
contaminate 60 60 60 60 60 0 0 300 6.33
3
Plastic
reciclabil 60 40 40 60 40 0 0 240 5.06
4
Plastic
contaminat 100 60 100 120 100 0 0 480 10.13
5
Lemn
necontaminat 10 10 10 20 0 0 0 50 1.05
6
Lemn
impregnat 10 0 0 0 0 0 0 10 0.21
7 Sticla 20 20 20 20 20 0 0 100 2.11
8 Metal 20 10 10 40 40 0 0 120 2.53
9 Biodegradabile 580 500 580 500 460 0 0 2620 55.27
10 Textile 60 40 40 60 40 0 0 240 5.06
11
Deşeuri din
construcţii 0 0 0 0 0 0 0 0 0.00
12
Deşeuri
periculoase 20 0 0 0 0 0 0 20 0.42
13 Altele 120 40 40 120 140 0 0 460 9.70
Cantitate
totală [kg] 1080 800 920 1020 920 0 0 4740 100

82. 82
2,11
6,33 5,06
10,13
1,05
0,21
2,11
2,53
55,27
5,06
0 0,42
9,7
0
10
20
30
40
50
60
Localitatea Odorheiu Secuiesc – zona de colectare urbana,
blocuri – asociaţii de locatari
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
Legendă: 1. Hârtie şi carton reciclabil; 2. Hârtie şi carton contaminate;
3. Plastic reciclabil; 4. Plastic contaminat; 5. Lemn necontaminat;
6. Lemn impregnat; 7. Sticlă; 8. Metal;9. Biodegradabile; 10. Textile;
11. Deşeuri din construcţii; 12. Deşeuri periculoase; 13. Altele
Din analiza datelor măsurate pentru localitatea Odorheiu Secuiesc – zona de
colectare urbană, blocuri – asociaţii de locatari, din formularele de analiza a măsurătorilor
pentru 7 zile consecutive se constata ca din totalul deşeurilor colectate în amestec, în urma
procesului de sortare, rezulta: 55,27% deşeuri biodegradabile din totalul de 4740 kg, respectiv
10,13% plastic contaminat, urmate de fracţii în proporţii mai mici ca de exemplu, plastic
reciclabil 5,06%, deşeuri textile 5,06%. În cantităţi foarte mici se găsesc deşeurile de sticla
(2,11%) hârtie şi carton reciclabile (2,11%), metal (2,53%), lemn necontaminat (1,05%) iar
fracţiile de lemn impregnat (0,21%) şi deşeuri periculoase (0,42%) sunt foarte slab
reprezentate.

83. 83
FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR
Localitatea Odorheiu Secuiesc – zona de colectare urbană, case - persoane fizice
Nr.
crt.
Fracţiuni de
deşeuri
VI-
15.04
SA-
16.04
DU-
17.04
LU-
18.04
MA-
19.04
MI-
20.04
JO-
21.04
SUMA [%]
1
Hârtie şi
carton
reciclabil 40 20 20 20 20 0 0 120 2.71
2
Hârtie şi
carton
contaminate 60 60 40 100 40 0 0 300 6.79
3
Plastic
reciclabil 40 40 20 40 60 0 0 200 4.52
4
Plastic
contaminat 160 60 60 40 100 0 0 420 9.50
5
Lemn
necontaminat 20 10 10 10 20 0 0 70 1.58
6
Lemn
impregnat 0 10 0 0 0 0 0 10 0.23
7 Sticla 20 20 10 20 20 0 0 90 2.04
8 Metal 20 10 20 10 20 0 0 80 1.81
9 Biodegradabile 700 500 480 520 540 0 0 2740 61.99
10 Textile 60 40 40 20 20 0 0 180 4.07
11
Deşeuri din
construcţii 0 0 0 0 0 0 0 0 0.00
12
Deşeuri
periculoase 0 10 0 0 0 0 0 10 0.23
13 Altele 40 40 40 20 60 0 0 200 4.52
Cantitate
totală [kg] 1160 820 740 800 900 0 0 4420 100

84. 84
2,71
6,79
4,52
9,5
1,58
0,23
2,04
1,81
61,99
4,07
0 0,23
4,52
0
10
20
30
40
50
60
70
Localitatea Odorheiu Secuiesc – zona de colectare urbana,
case - persoane fizice
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
Legendă: 1. Hârtie şi carton reciclabil; 2. Hârtie şi carton contaminate;
3. Plastic reciclabil; 4. Plastic contaminat; 5. Lemn necontaminat;
6. Lemn impregnat; 7. Sticlă; 8. Metal;9. Biodegradabile; 10. Textile;
11. Deşeuri din construcţii; 12. Deşeuri periculoase; 13. Altele
Din analiza datelor măsurate pentru localitatea Odorheiu Secuiesc – zona de
colectare urbană, case - persoane fizice, din formularele de analiza a măsurătorilor pentru 7
zile consecutive se constata ca din totalul deşeurilor colectate în amestec, în urma procesului
de sortare, rezulta: 61,99% deşeuri biodegradabile din totalul de 4420 kg, respectiv 9,5%
plastic contaminat, urmate de fracţii în proporţii mai mici ca de exemplu, plastic reciclabil
4,52%, deşeuri textile 4,07%. În cantităţi foarte mici se găsesc deşeurile de sticla (2,04%)
hârtie şi carton reciclabile (2,71%), metal (1, 81%), lemn necontaminat (1,58%) iar fracţiile
de lemn impregnat (0,23%) şi deşeuri periculoase (0,23%) sunt foarte slab reprezentate.

85. 85
FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR
Localitatea Odorheiu Secuiesc – zona de colectare rurală
Nr.
crt.
Fracţiuni de
deşeuri
VI-
15.04
SA-
16.04
DU-
17.04
LU-
18.04
MA-
19.04
MI-
20.04
JO-
21.04
SUMA [%]
1
Hârtie şi
carton
reciclabil 0 20 20 20 20 0 0 80 1.80
2
Hârtie şi
carton
contaminate 0 40 20 180 160 0 0 400 9.01
3
Plastic
reciclabil 0 40 20 60 60 0 0 180 4.05
4
Plastic
contaminat 0 100 100 120 120 0 0 440 9.91
5
Lemn
necontaminat 0 20 10 20 20 0 0 70 1.58
6
Lemn
impregnat 0 0 0 0 0 0 0 0 0.00
7 Sticla 0 20 10 20 20 0 0 70 1.58
8 Metal 0 20 20 20 20 0 0 80 1.80
9 Biodegradabile 0 560 480 640 480 0 0 2160 48.65
10 Textile 0 400 60 60 80 0 0 600 13.51
11
Deşeuri din
construcţii 0 0 0 0 0 0 0 0 0.00
12
Deşeuri
periculoase 0 0 0 0 0 0 0 0 0.00
13 Altele 0 80 40 120 120 0 0 360 8.11
Cantitate
totală [kg] 0 1300 780 1260 1100 0 0 4440 100

86. 86
1.08
9.01
4.05
9.91
1.58
0
1.58
1.8
48.65
13.51
0 0
8.11
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
Localitatea Odorheiu Secuiesc – zona de colectare urbana,
case - persoane fizice
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
Legendă: 1. Hârtie şi carton reciclabil; 2. Hârtie şi carton contaminate;
3. Plastic reciclabil; 4. Plastic contaminat; 5. Lemn necontaminat;
6. Lemn impregnat; 7. Sticlă; 8. Metal;9. Biodegradabile; 10. Textile;
11. Deşeuri din construcţii; 12. Deşeuri periculoase; 13. Altele
Din analiza datelor măsurate pentru localitatea Odorheiu Secuiesc – zona de
colectare rurală, din formularele de analiza a măsurătorilor pentru 7 zile consecutive se
constata ca din totalul deşeurilor colectate în amestec, în urma procesului de sortare, rezulta:
48,65% deşeuri biodegradabile din totalul de 4440 kg, respectiv 13,51%deşeuri textile, 9,91%
plastic contaminat, urmate de fracţii în proporţii mai mici ca de exemplu, plastic reciclabil
4,05%. În cantităţi foarte mici se găsesc deşeurile de sticla (1,58%) hârtie şi carton reciclabile
(1,80%), metal (1,80%), lemn necontaminat (1,58%) iar fracţiile de lemn impregnat şi deşeuri
periculoase nu sunt prezente.

87. 87
FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR
Localitatea Odorheiu Secuiesc – zona de colectare urbană
Nr.
crt.
Fracţiuni de
deşeuri
Zona de
colectare
urbană,
case
Zona de
colectare
urbană,
blocuri
SUMA
[%]
PRGD
[%]
1 Hârtie+carton 420 400 820 8.95 11
2 Sticlă 90 100 190 2.07 6
3 Plastic 80 120 200 2.18 8
4 Metale 620 720 1340 14.63 3
5 Lemn 80 60 140 1.53 3
6
Deşeuri
biodegradabile
2740 2620 5360 58.52 53
7 Altele 390 720 1110 12.12 16
Cantitate
totală [kg]
4420 4740 9160 100 100
FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR
Localitatea Odorheiu Secuiesc – zona de colectare rurală
Nr.
crt.
Fracţiuni de
deşeuri
SUMA [%]
PRGD
[%]
1 Hârtie+carton 480 10.81 7
2 Sticlă 70 1.58 4
3 Plastic 80 1.80 8
4 Metale 620 13.96 2
5 Lemn 70 1.58 4
6
Deşeuri
biodegradabile
2160 48.65 67
7 Altele 960 21.62 8
Cantitate totală
[kg]
4440 100 100

88. 88
FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR
Media măsurătorilor 7 Centru zona de colectare urbană
Nr.
crt.
Fracţiuni de
deşeuri
Braşov Mediaş Harghita
Total
7 centru
[%]
PRGD
[%]
1 Hârtie+carton 1933 630 820 3383 6,20 11
2 Sticlă 745 252 190 1187 2,48 6
3 Plastic 181 30 200 411 0,30 8
4 Metale 1786 616.5 1340 3742.5 6,07 3
5 Lemn 147 287.5 140 574.5 2,83 3
6 Deşeuri
biodegradabile
6711 6160 5360 18231 60,65 53
7 Altele 471 2181 1110 3762 21,47 16
Cantitate totală
[kg]
11974 10157 9160 31291 100 100
În urma centralizării datelor colectate după sortarea pe fracţii a deşeurilor menajere în amestec
şi compararea acestora cu datele prezentate în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor în
Regiunea 7 Centru - colectare urbană – rezultă o diferenţă absolută mai mică de 5 % între
fracţiile 1,2,3,5,7 şi diferenţe absolute destul de mari, până la 7÷8% pentru fracţiile 3 şi 6.
Dacă aceste valori se interpretează ca diferenţe relative (procentuale), pentru fracţii 3 şi 6 se
obţine corelaţie favorabilă.
6.2
11
2.48 6
0.3
8
6.07
3 2.83 3
60.65
53
21.47
16
0
10
20
30
40
50
60
70
1 2 3 4 5 6 7
Masurat
PRGD
Media măsurătorilor pentru Regiunea 7 Centru - zona de colectare urbană

89. 89
FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR
Media măsurătorilor 7 Centru zona de colectare rurală
Nr.
crt.
Fracţiuni de
deşeuri
Braşov Mediaş Harghita
Total
7 centru
[%]
PRGD
[%]
1 Hârtie+carton 699 234.5 480 1413.5 9.27 7
2 Sticlă 273 87.5 70 430.5 2.82 4
3 Plastic 48 8.5 80 136.5 0.89 8
4 Metale 583 225 620 1428 9.36 2
5 Lemn 60 53.5 70 183.5 1.20 4
6 Deşeuri
biodegradabile
4155 3360 2160 9675 63.42
67
7 Altele 182 845.5 960 1987.5 13.03 8
Cantitate totală
[kg]
6000 4814.5 4440 15254.5 100 100
În urma centralizării datelor colectate după sortarea pe fracţii a deşeurilor menajere în amestec
şi compararea acestora cu datele prezentate în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor în
Regiunea 7 Centru - colectare rurală - rezultă o diferenţă absolută mai mică de la 4÷5 % între
fracţiile 1,2,5,6,7 şi diferenţe absolute destul de mari, până la 8÷9% pentru fracţiile 3 şi 4.
Dacă aceste valori se interpretează ca diferenţe relative (procentuale), pentru fracţii 3 şi 6 se
obţine corelaţie favorabilă.
9.27
7
2.82 4
0.89
8 9.36
2 1.2
4
63.42
67
13.03
8
0
10
20
30
40
50
60
70
1 2 3 4 5 6 7
Masurat
PRGD
Media măsurătorilor pentru Regiunea 7 Centru - zona de colectare rurală

90. 90
Capitolul 6
CONCLUZII, PROPUNERI
În concluzie, din analiza datelor şi comparaţiile realizate, rezultă o serie de diferenţe calculate
în capitolul anterior. Aceste diferenţe rezultă din diferenţele de procedură aplicate în
determinarea fracţiilor. Fracţiile prezentate în PRGD sunt determinate estimativ prin metode
strict calitative şi comparaţii cu situaţiile ţărilor învecinate, pe când fracţiile prezentate în
acest studiu sunt determinate prin metode cantitative (măsurări efective pe teren). Considerăm
ambele metode ca fiind aplicabile, dar fiecare dintre ele prezentând anumite avantaje şi
dezavantaje. În PRGD sunt prezentate estimări cantitative pentru şase fracţii distincte, plus
deşeuri care nu mai pot fi sortate (categoria - Altele), iar acest studiu este mult mai complex,
conţinând măsurători pentru trei noi categorii (textile, deşeuri din construcţii, deşeuri
periculoase – din menajere) şi detalierea a trei dintre fracţiile recuperabile hârtie+carton,
plastic, lemn, în subcategoriile necontaminat, respectiv contaminat/impregnat.
Pentru îmbunătăţirea studiilor de acest tip şi evoluţia metodelor de determinare, propunem
următoarele soluţii:
 elaborarea unui sistem de monitorizare a datelor prin internet sub forma de platformă
web prin care pot fi urmărite datele colectării online;
 extinderea rolului serviciilor de salubritate şi la cercetarea compoziţiei deşeurilor şi
comunicarea rezultatelor;
 actualizarea studiilor privind compoziţia deşeurilor prin continuarea acestora pe
intervale de câte o lună, în funcţie de anotimpuri, respectiv extinderea lor pentru un
an;
 prin măsurarea diferenţiată pe categorii (contaminat respectiv necontaminat) în cadrul
fracţiilor Hârtie şi carton, Plastic, Lemn - se constată posibilitatea (oportunitatea) de

91. 91
valorificare energetică a fracţiilor contaminate în instalaţiile de ardere ale fabricilor de
ciment.
 cantităţile ce reprezintă fracţiile refolosibile justifică introducerea în procesul de
colectare selectivă a unor noi fracţii (textile, construcţii, periculoase – din menajere) în
vederea valorificării acestora, aceasta conducând la scăderea cantităţii depuse în
amestec la deponii, cu avantaje economice şi de mediu incontestabile;
 ca o continuare firească a studiului, se impun noi studii care să reflecte prin calcule
economice adecvate, cuantificarea efectelor economice ale colectării selective pe
fracţiile propuse;
 prin efectuarea unui astfel de studiu în diferite perioade de timp se pot determina prin
comparaţii şi modelare factorială influenţele diverşilor factori (economici, legislativi,
socio-culturali, demografici şi tehnologici) asupra cantităţii de deşeuri şi a compoziţiei
acestora.

92. 92
BIBLIOGRAFIE
1. Strategia Comunităţii Europene privind Gestionarea Deşeurilor, publicată întâi ca şi
Comunicare a Comisiei către Consiliu, SEC (89) 934 final, în 1989 şi ulterior revizuită prin
Rezoluţia Consiliului din 24 februarie 1997 asupra unei Strategii a Comunităţii privind
gestionarea deşeurilor (JO al UE C 76/1 din 11.3.1997.
2. Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008
privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,
L312/3.
3. Fras, K., European Legislation on Waste and the New Waste Framework Directive -
Commission’s Perspective, Conferinţa anuală a FEAD, Paris, 2008.
4. Directiva 94/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 1994
privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L365/10,
1994.
5. Directiva 2004/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 februarie 2004 de
modificare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje, Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene, L047, p. 26, 2004.
6. Directiva 2005/20/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2005 de
modificare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene, L70/17, 2005.
7. Directiva 2002/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 ianuarie 2003
privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE), Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene, L37/24, 2003.
8. Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 septembrie 2006 privind
bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori şi de abrogare a Directivei
91/157/CEE, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L266/1, 2006.
9. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu
modificări prin legea nr. 426/2001, modificată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 61/2006,
aprobată prin Legea nr. 27/2007.
10. Ordinul nr. 1121 din 5 ianuarie 2006 privind stabilirea modalităţilor de identificare a
containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopul aplicării colectării selective,
Monitorul Oficial, partea I, nr. 51 din 19/01/2006.
11. Legea 132/2010, Monitorul Oficial, partea I, nr. 461 din 06/07/2010.
12. Hotărârea de Guvern nr. 856/2001, Monitorul Oficial, partea I, nr. 659 din 05/09/2002.

93. 93
13. Hotărârea de Guvern nr. 621/2005, Monitorul Oficial, partea I, nr. 86 din 20.07.2005.
14. Hotărârea de Guvern nr. 166/2004, Monitorul Oficial, partea I, nr. 148 din 16.02.2004.
15. Studiu privind Situaţia demografică a Regiunii 7 Centru în 2009. Institutul Naţional de
Statistică. realizat de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (Alba Iulia)
16. Compoziţia medie estimată a deşeurilor menajere în anul 2003 la nivelul Regiunii 4 Sud-
Vest – sursa de date PRGD
17. Autorizaţie integrată de mediu SC Tracon SRL
18. Autorizaţie integrată de mediu AVE Harghita Salubritate SRL
19. Autorizaţie integrată de mediu SC FIN-ECO SA Braşov
20. Raport de activitate 2010 - SC Eco-Sal SA Mediaş

94. 94
GLOSAR DE TERMENI
1. Autoritatea competentă
pentru protecţia
mediului
Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu;
Agenţiile pentru Protecţia Mediului (Regiunea 7 Centru)
2. Autoritatea cu atribuţii
de control, inspecţie şi
sancţionare în domeniul
protecţiei mediului;
Comisariatele judeţene ale Gărzii Naţionale de Mediu
3. Autoritatea centrală
pentru protecţia
mediului
Ministerul Mediului Bucureşti.
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Bucureşti.
4. Titularul activităţii Persoana juridică ce operează ori deţine controlul instalaţiei, aşa
cum este prevăzut în legislaţia naţionala sau care a fost investita cu
putere economică decisivă asupra funcţionării instalaţiei.
5. BAT
Stadiul de dezvoltare cel mai avansat şi eficient înregistrat în
dezvoltarea unei activităţi şi a modurilor de exploatare, care
demonstrează posibilitatea practică de a constitui referinţa pentru
stabilirea valorilor limită de emisie în scopul prevenirii, iar în cazul
în care acest fapt nu este posibil, pentru reducerea globală a
emisiilor şi a impactului asupra mediului, în întregul său.
6. RAM Raport anual de mediu
7. REPET Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi
8. Situaţie de urgenţă
Evenimentul excepţional cu caracter nonmilitar care prin amploare
şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediului
înconjurător, valorile materiale şi culturale importante iar pentru
restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de masuri şi
acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul
unitar al forţelor şi mijloacelor implicate .(Legea nr. 15/2005 pentru
aprobarea OUG 21/2004).

95. 95
Anexa 1.
Lista deşeurilor
acceptate la depozitare

96. 96
LISTA DEŞEURILOR ACCEPTATE LA DEPOZITARE
Cod deşeu Denumire deşeu Se recomandă aplicarea
unei metode de
valorificare (X)
20 Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii,
inclusiv fracţiuni colectate separat
20 01 Fracţiuni colectate separat (cu excepţia 15 01)
20 01 08 deşeuri biodegradabile de la bucătării şi
cantine
X
20 01 25 uleiuri şi grăsimi comestibile X
20 01 41 deşeuri de la curăţatul coşurilor
20 02 Deşeuri din grădini şi parcuri (incluzând deşeuri din cimitire)
20 02 01 deşeuri biodegradabile X
20 02 03 alte deşeuri nebiodegradabile
20 03 Alte deşeuri municipale
20 03 01 deşeuri municipale amestecate X
20 03 02 deşeuri din pieţe X
20 03 03 deşeuri stradale
20 03 04 nămoluri din fosele septice
20 03 99 deşeuri municipale fără alta specificaţie
*Nota deşeuri nepericuloase de altă origine,care
satisfac criteriile de acceptare a deşeurilor la
depozitul de deşeuri nepericuloase conform
Ordinului 95/2004 şi HG 349/2005
X - deşeuri pentru care se cunoaşte sau pentru care există deja o soluţie fezabilă de
valorificare.
*Nota: Se acceptă la depozitare, analizând fiecare caz în parte funcţie de caracteristicile
deşeurilor incluse

97. 97
Anexa 2.
Formulare de evidenţă a măsuratorilor:
 SC Eco-Sal SA Mediaş
 AVE Harghita Salubritate SRL
 SC FIN-ECO SA Braşov