1. COLEGIUL TEHNIC “PETRU PONI”ONEŞTI - BACĂU
AUTOR: PROFESOR MUNTEANU MARINELA
Modul 3. FENOMENE DE RISC ÎN HIDROLOGIE
Specializarea: Tehnician ecologic şi protecţia mediului
Clasa: a IX-a

2. CUPRINS
1. Definirea eroziunii eoliene
2. Factorii care determină eroziunea eoliană
3. Efectele şi consecinţele eroziunii eoliene
4. Întrebări recapitulative

3. Eroziunea eoliană este fenomenul prin care vântul desprinde particule
solide de la suprafaţa terenului, le transportă şi le depune la distanţe
variabile în funcţie de greutatea lor şi de intensitatea vântului.
Această formă de eroziune se manifestă în mod deosebit pe nisipuri,
soluri nisipoase şi chiar pe soluri cernoziomice cu textură nisipoasă.
În România eroziunea eoliană afectează peste 345.000 ha situate în
zona nisipurilor şi solurilor nisipoase de pe terasele Dunării din Oltenia,
zonele din stânga Jiului, Câmpia Bărăganului, Lunca şi Delta Dunării,
litoralul Mării Negre, sudul Moldovei, Câmpia Tisei în zona de la Valea
lui Mihai - Carei, Câmpia Transilvaniei, luncile râurilor interioare.
Definirea eroziunii eoliene

5. Formarea vântului
Cauza principală a formării vântului este diferenţa presiunii atmosferice între
două regiuni. Aerul cald fiind mai uşor se înalţă producându-se un minim de
presiune, locul lui va fi preluat de masele de aer din zona rece (maxim de
presiune atmosferică), până când se va egala diferenţa de presiune dintre cele
două regiuni.
Intensitatea vântului depinde direct proporţional de diferenţa de presiune
dintre cele două zone geografice.
Direcţia vântului este influenţată de forţa Coriolis care ia naştere prin rotaţia
pământului, deviind de exemplu în emisfera nordică, vânturile spre vest.
Forţa Coriolis deviază, prin rotaţia pământului, în
emisfera nordică, curentul de aer (vântul) spre vest
formând aşa numita categorie a vânturilor de vest.

6. Anexă - Treptele Scării Beaufort
Forţă Viteza,
Forţă Viteza, Pe pământ
Descriere bf Descriere în km/h Pe pământ
bf în km/h
Fumul se înalţă vertical. Toți arborii se mișcă.
0 Calm sub 1 Frunzele nu se mişcă 7 Vânt puternic 50 - 61 E greu de înaintat împotriva
vântului.
Fumul indică direcţia vântului.
Unele frunze tremură. Vânt foarte Unele ramuri se rup.
1 Adiere uşoară 1-5 Girueta nu se orientează după vânt. 8 62 - 74 Autovehiculele își pierd
puternic
direcția.
Se simte adierea pe faţă.
Girueta începe să se orienteze. Clădirile ușoare sunt
2 Briză uşoară 6 - 11 Frunzele foşnesc din când în când. 9 Furtună 75 - 88 afectate.
Pavilionul şi flamura încep să
fluture uşor
Drapelele fâlfâie. Furtună Copacii sunt scoși din
3 Vânt slab 12 - 19 Frunzele se mişcă continuu. 89 - 102 rădăcină. Clădirile sunt
10 puternică
Grânele încep să se clatine. afectate.
Se ridică praful.
Furtună
Rămurelele se mișcă vizibil. 11 Clădirile sunt puternic
4 Vânt moderat 20 - 28 violentă 103 - 117
Grânele se ondulează. afectate.
(tempestă)
Flamura se întinde, luând o poziție
orizontală.
Arborii mici se leagănă. 12
5 Vânt tare 29 - 38 Vârful tuturor arborilor se mișcă. Uragan peste 118 Clădirile sunt distruse pe
scară mare.
Vânt foarte Se aude șuieratul vântului.
6 39 - 49 Folosirea unei umbrele devine
tare
dificilă. Sârmele telegrafice șuieră.

7. Factori naturali
Dintre factorii naturali vântul are o influenţă deosebită prin viteză,
frecvenţă şi durată. Pe măsură ce viteza vântului creşte se declanşează
spulberarea grăuncioarelor de nisip influenţând totodată distanţa şi înălţimea
la care sunt ridicate.
În ţara noastră, în zona nisipurilor şi solurilor nisipoase, vânturile
dominante bat cu viteze de 4-15 m/s şi frecvenţe mari în primăvară (martie ±
aprilie) şi în toamnă (septembrie, octombrie şi noiembrie).
Vânturile au viteze şi frecvenţe mari atunci când
solurile sunt lipsite de vegetaţie.
Factorii care determină eroziunea eoliană

8. Despăduririle masive făcute în scopul valorificării lemnului constituie o cauză
esenţială a degradării solului prin eroziune, mai ales a terenurilor în pantă.
Defrişarea pădurilor a contribuit la degradarea solurilor,
la creşterea aridităţii climatului, intensificarea vânturilor şi
apariţia inundaţiilor.
Suprapăşunatul (procesul de păşunare intensivă) a dus la distrugerea
covorului vegetal din ecosisteme. Animalele domestice ţinute pe suprafeţe
limitate, prin călcarea solului, duc la tasarea acestuia şi strivirea învelişului
vegetal, putând să se ajungă la dispariţia progresivă a vegetaţiei de pe anumite
suprafeţe, care apoi sunt supuse treptat eroziunii şi degradării.

9. Eroziunea eoliană produce o serie de efecte şi consecinţe negative.
1. Modificarea reliefului
Prin spulberarea nisipului, are loc modificarea reliefului prin formarea de
riduri (ondulări) și movile, dune, câmpuri de dune (erguri).
2. Furtuni de nisip
În perioada vânturilor dominante, care au în general viteze mari, se
declanşează furtuni de nisip care pot afecta căile de comunicaţie (şosele, căi
ferate, drumuri), obiective industriale, aşezări omeneşti, colmatează canalele de
desecare şi de irigaţie, bazinele de acumulare.
Efectele şi consecinţele eroziunii eoliene

10. 3. Descoperirea seminţelor din sol
În urma semănăturilor de primăvară, spulberarea nisipului poate duce la
descoperirea seminţelor şi transportul lor odată cu nisipul, sau, dacă a avut
loc răsărirea, plăntuţele tinere pot fi dezrădăcinate şi transportate în altă
parte.
4. Traumatizarea plantelor tinere
Grăuncioarele de nisip, îndeosebi la viteze mari ale vântului, lovesc părţile
aeriene ale plantelor tinere, le rănesc şi datorită traumatizării, plantele se
usucă şi pier.

11. Factori social - economici

12. A DESŢELENÍ - a ara adânc un teren (multă vreme necultivat sau cultivat cu
DEX plante perene) pentru a-l însămânța.
Majoritatea pajiştilor sunt fâneţe care se folosesc neraţional: se păşunează
foarte intens primăvara, se cosesc vara şi se păşunează din nou toamna.
Pe unele pajişti foarte degradate, situate pe terenuri plane sau slab înclinate, se
impune desţelenirea şi înfiinţarea pajiştilor temporare, de la care se pot obţine
producţii foarte mari şi de bună calitate.
Pe terenurile erodate se creează, de asemenea, condiţii favorabile instalării
unor plante de uscăciune care imprimă un pronunţat caracter stepic pajiştilor.
În cadrul terenurilor cu soluri preponderent nisipoase, nisipo-lutoase şi luto-
nisipoase în componenţa asolamentelor se măreşte cota culturilor protectoare cu
20-30%.
Plantele protectoare semănate toamna devreme în culturi ascunse sau plante
ca secara, muştarul, orz, ovăz, ş. a., se încorporează în sol primăvara înainte de
semănat printr-o arătură superficială.

13. Babele şi Sfinxul,
monumente ale naturii
Babele şi Sfinxul sunt monumente ale naturii situate în Munţii
Bucegi, care s-au format în urma fenomenului de eroziune eoliană,
manifestat prin procese de distrugere (eroziune), transport şi
sedimentare a materialului rezultat.
Cele două formaţiuni naturale sunt înconjurate de legende care
vorbesc despre transformarea Babei Dochia în stană de piatră sau chiar
despre locuri de reculegere ale zeului dac Zamolxe.
Ce se înţelege prin SFINX?

14. Babele, sunt o formaţiune stâncoasă, care în urma eroziunii eoliene, au căpătat forma de
ciupercă, şi sunt situate în apropierea Sfinxului. Denumirea de Babele este dată de
anumite legende populare care circulă în zonă. Se consideră că în vechime, Babele,
alături de Sfinx, au fost un loc unde se practica închinarea la anumiţi zei.

15. Sfinxul este situat în
Munţii Bucegi şi s-a format în
urma eroziunii eoliene. Prima
imagine a acestui megalit
datează de la 1900, dar numai
în 1935, profesorul Alexandru
Bădăuţa a numit-o “sfinx”.
Originea numelui Sfinxului este datorată asemănării sale cu un cap uman, mai exact
cu asemănarea Sfinxului Egiptean şi este situat în Munţii Bucegi la o altitudine de 2.216
m, formarea lui fiind datorată eroziunii eoliene. Format dintr-ul bloc mare de piatră ce a
căpătat forma de astăzi într-un timp foarte îndelungat, Sfinxul din Bucegi măsoară 8 metri
în înălţime şi 12 metri în lăţime.

16. Sfinxul de la Topleţ reprezintă un megalit
situat pe Valea Cernei. Stânca are o înălţime
de 16m şi o lăţime de 8 m, putând fi uşor
observată de la distanţă şi s-a format prin
eroziune eoliană (datorată vântului şi ploilor),
de-a lungul unei perioade îndelungate de timp.
La acest obiectiv turistic ajungeţi mergând pe drumul E70 Bucureşti – Timişoara, cu
3 km înainte de a ajunge în Gara de la Băile Herculane.

17. Sfinxul din Munţii Măcinului - Dobrogea
Numele acestora vine de la faptul că sunt
foarte erodați datorită vechimii lor, adică
sunt mai roşi de timp, mai măcinați. (Munții
Măcin sunt Munții Măcinați) .
Megalit Broasca Ţestoasă –
simbol sacru, universal in legende.

18. http://ro.wikipedia.org/wiki/Eroziunea_solului
http://facultate.regielive.ro/cursuri/geografie/relieful-eolian-si-marin-101560.html
http://www.ecoazimut.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=66:erozi
http://www.vacanta-ta.ro/atractii-turistice/60_Statiuni-montane/103_Busteni/169_In
http://www.revistapadurilor.ro/(1)Colectia-pe-ani/(7528)Revista-Padurilor-numerele

19. Bibliografie
1. Atlas Magazin - Nr. 3/’97
2. Prof.dr. Dan Bălteanu - Manual de geografie, clasa a XI-a, Editura Humanitas,
Bucureşti
Atlas Supermagazin -Nr. 3/’98
3. Prof.dr. Iuliana Armas - Riscuri naturale (Cultura riscului) – Sinteze pentru
pregătirea examenului- Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Geografie, Bucureşti
4. Prof.dr. Iuliana Armas - Risc şi vulnerabilitate - Metode de evaluare în
geomorfologie, Editura Universităţii din Bucureşti, 2006
5. Grecu, Florina - Hazarde şi riscuri naturale, Editura Universitară Bucureşti, 2006

20. Ce se înţelege prin megalit?
Un obiect uriaş din piatră;
Nume generic dat unor blocuri mari de piatră necioplită din
epoca preistorică, care constituiau, probabil, monumente
funerare sau de cult .
Întrebări recapitulative

21. Sfinxul este o figură mitologică, ce seamănă cu:
un cal cu cap uman;
un peşte cu cap uman;
un leu cu cap uman.
Întrebări recapitulative