Poluarea apei este o problemă esențială, afectând caracteristicile fizice, chimice și biologice ale apei, cauzată de activitățile umane care o fac improprie pentru utilizare. Sursele de poluare includ azotatul din agricultură, compușii organici biodegradabili și poluarea termică, fiecare tip având efecte specifice asupra ecosistemelor acvatice și sănătății umane. Impactul poluării este determinat de cantitatea de substanțe toxice și volumul corpului de apă afectat, iar procesul de autoepurare al apelor naturale este limitat de gradul de poluare.

1. POLUAREA APEI
Apa reprezintăocomponentăprincipalăamediului,foarte importantăpentrutoate formele de
viaţă.Apa acoperăaproximativ70,9%dinsuprafaţaPământului.Dinaceastacirca 97% se găseşte în
oceane,2,4% în gheţari şi calote glaciare,0,6% în râuri,lacuri şi iazuri.Ocantitate mică dinapa de pe
Pământeste conţinutăîn organisme şi diferiteproduse.Atmosferaconţineaproximativ0,001% apă sub
formăde vapori,nori şi precipitaţii. Cantitateamare de apăde pe Pământ,ca întindere şi ca volum,afăcut
ca easă constituie unînvelişimportantal planeteinumithidrosferă.Între toate cele trei învelişuri ale
planetei hidrosferă,atmosferă(masade aercare înconjoarăPământul pe o grosime de 3000 km) şi litosferă
(învelişulsolidsituatlaexteriorul Pământuluicuprinsîntre 0 şi 30 kilometri pe continente şi între 0 şi 10 km
subfundul oceanelor) existăostrânsălegăturăprinschimbul permanentde energie şi materie. Apele
naturale suntreprezentate de ape stătătoare (lacuri,mlaştini), ape curgătoare (râuri,fluvii,izvoare),mări şi
oceane,ape subterane.Proprietăţileacestorasuntdefinite de substanţele prezente înapă.Impurităţile
existenteînmodnatural în apă potfi solide,lichidesaugazoase şi suntdispersate înapăsub formă de
suspensie respectivemulsie,înstare coloidalăsaudizolvate.Indicatorii folosiţi pentrucaracterizareaapelor
sunt:duritatea,substanţeledizolvate(TDS),turbiditate,carbonorganictotal (COT),consumchimicde
oxigen(CCOCrsauCCOMn),culoare, consumbiochimicde oxigen(CBO5).Substanţele minerale dizolvate
prezente înapele naturale suntbicarbonaţii,carbonaţii,clorurile,sulfaţii de calciu,sodiu,magneziu,
potǎarsoiru a c concentraţii suntcuprinse între 1 şi 1000 ppm.Azotul,fosforul,fierul,manganul,siliciul,
fluorul suntprezenţi înconcentraţii cuprinseîntre 0,01 şi 10 ppm.Substanţele minerale prezenteînapele
naturale provindinproceselede eroziune asolului,de percolare asedimentelorşi de alterare a rocilor.
Conţinutul acestoraeste modificatînurmaproceselormetabolice şi de transporthidrologic.Organismele
acvatice intervindirectasupraconcentraţieicompuşilordinapăprinconsumarea,transformareasau
stocareaacestora în procesele metabolice,sauindirect,prinmodificareaconcentraţiei compuşilorcare
suntimportanţi în echilibrulacvatic.Activitateametabolicǎamicroorganismelorprezente înapǎ,modificǎ
prinproducereaşi consumareade dioxidde carbon,pH-ul apei care mai departe determinǎdistribuţia
compuşilorcarbonici,afosfaţilor,asulfurilor,aionilorde fiersi aluminiu,acizilororganici,precumşi
modificareavalorilorde saturaţie acompuşilorprecipitabili care se formeǎazîntimpul reacţiiloracidbazǎ.
Poluarea apei
Apa este indispensabilăvieţii şi rolul ei estedeosebitde importantînechilibrele naturale.De
aceeapoluareaacesteiadeterminăefecte mai multsaumai puţingrave asuprapopulaţiei.Poluareaapei se
defineştecafiindalterareacaracteristicilorfizice,chimice şi biologice ale apei,produsădirectsauindirect
de activităţile umane şi care face ca apele sădevinăimproprii utilizării normale înscopurile încare această
utilizare eraposibilăînainte de ainterveni alterarea. Poluareaapei înseamnăcăunasau mai multe
substanţe deversateînapă într-o anumităcantitate determinăefecteserioase asuprafloreişi faunei
acvatice,dar şi asupra omului.Înmodnatural oceanele,lacurile,râurile potsăse autoepureze (totalitatea
proceselorfizice,chimiceşi biologice naturalece audreptconsecinţăinactivareaşi degradareapoluanţilor
dinapă, prinacesteaapa redobândeşte caracteristicilefizico-chimice avute anteriorimpurificării)prin
dispersie laoanumităvaloare apoluării,darcând nivelulde poluare este apreciabil acestlucrunumai este
posibil şi sănătateaanimalelor,plantelorşi aomului este afectată(de exemplu:unpaharcu cernealǎ
aruncat într -un râu, datoritădispersiei,înscurt timpva dispărea;dacǎse introduce unvolummai mare de
cernealălafiecare câtevasecunde,râul vadeveni negruîntr-untimpdestul de scurt). Impactul poluării
este dat de cantitateade poluanteliminatşi de volumul de apăreceptor.Ocantitate micăde substanţe
chimice toxice determinăunimpactredusdacăeste deversatădintr-unvasînocean,dar aceeaşi cantitate
de substanţăchimicăpoate să determine unimpactmultmai mare dacă este pompatăîntr-unlac sau într-
un râu unde volumul de apăeste preareduspentrua puteafi dispersată. Activităţile umane suntsursade
poluare a apelordirectşi indirectînurma poluării solului şi aatmosferei.Apele de suprafaţăsuntcele mai
vulnerabile lapoluare faptdatoratdezvoltării marilorcomunităţi lipsite de sistemesanitare adecvate,
dezvoltării industriei,dezvoltǎrii agriculturii intensive,aminerituluicuunimpact severasupramediului
înconjurător.Compartimentelehidrosferei suntlegate şi depen-dente unele de altele şi poluanţiisunt
transportati şi transferaţi dintr-osferăînalta.Precipitaţiileintroducpoluanţiidinatmosferă,apele
subterane aducde asemeneaoserie de componenţi şi mai departe,poluarea apelorde suprǎa

2. fadţeterminăpoluareaapelorfreatice,iarrâurile polueazălacurileşi mările încare se varsă. Poluarea
apelorse clasificăînfuncţie de natura poluanţilorîn: 1. poluare fizică:termică(deversareade ape calde),
ǎr, adioactivelectromagnetică;2.poluare chimicăcu: compuşi organici,compuşi ai sulfului,ai flourului,ai
azotului,metale grele,pesticide,îngrǎşǎminteminerale,uleiuri şi reziduuripetroliere,materii organice
fermentabile;3.poluare biologicăcu:germeni,virusuri şi alte organisme patogene;substanţe organice
biodegradabile (ce consumăoxigenul);substanţeorganice greusaunebiodegradabile;4.poluare estetică:
degradareapeisajelordatorităurbanizării,industriei,sistematizării eronatconcepute.Fiecărui tipde
poluare îi corespundefecte specificecare se manǎif easstupracalităţii apei,sănătăţii omului şi mediului.
Poluareatermicăse datoreazǎevacuǎrii de ape calde de obicei provenite dinindustrie.
Temperaturaridicatǎa acestoradeterminǎperturbări ecologice importante.Organismele acvatice care nu
se adapteazănoilorcondiţii mor,înconsecinţăse perturbăîntregul ecosistem.Creştereatemperaturii
detǎe rminscădereaconcentraţiei de oxigenşi proliferareamasivăadiverselorclase de microorganisme,
inclusivagermenilorpatogeni.
Acidifiereaapelorde suprafaǎţ(dulci) provineînprincipal de laploile acide.Chimistul Robert
AngusSmith(1872) a introdustermenul de ploaie acidăobservândcumprecipitaţiile atacǎplanteleşi
clădirile. Înlipsacarbonaţilor,aciditateapoate fi neutralizǎatde aluminosilicaţi,darnufoarte eficient,
riscul acidifierii fiindîncontinuare prezent. Ionul sulfateste un"ion transportor";el provine dinatmosferǎ
şi când magneziul şi calciunusunt în cantitǎţi suficiente,ionul sulfatscoate dinroci aluminiuşi ioniide
hidrogen(H+) provocândacidifierea.Dinacestmotivsolurilecare prezintǎcapacitateade areţine sulfaţii
previnacidifiereaapelor. Ionul azotateste mai puţinpericulos,el esteunnutrientcare poate fi consumat
de organismele acvatice.Dacăînǎseste în excesionul azotatgenereazǎacidifiere prinacelaşimecanismca
şi ionul sulfat. AcidifiereaadicǎscădereapH-uluideterminǎocreştere asolubilităţii metalelorgrelecare
suntmobilizate dinsedimente şi numai sedimenteaǎz.Metalelegrele sunttoxicepentrutoate formele de
viaǎţ.Unele metale potsǎfie dezlocuiteşi mobilizatechiardincombinaţii stabileprezente însol.De aceea
nu se poate remediaunlac cu apă acidifiatǎprintratare cu var pentrucǎ metalele grelesuntşi rǎmânîn
apǎ. Solurile şi apele preǎzinctapacitateade aneutralizaaciditateadatoritǎbicarbonaţilorde calciuşi de
magneziu.Capacitateaacestoraeste limitatăşi se reduce multîncazul unui flux mare de ioni de hidrogen,
de sulfatsau de azotat.Mortalitateapiscicolăeste efectulmaximconstatatal acidifierii.LascădereapHului
sub6, mor unele componente ale ecosistemelor,peştii îşi pierdsursele de hranăşi ca urmare ajungla
deficitde minerale,decalcifiereaoaselor,reducereafertilitǎţii.ReducereapH-uluiconduce lareducerea
conţinutului înoxigen,ladezvoltareaşi creştereabacteriiloranaerobe,reducereabiodiversităţii,
dezvoltareaalgelorfilamentoaseşi amacrofiteloracidotolerante.
Poluareacunitraţi (azotaţi).Provine înspecial dinagricultură.Azotul este unuldintre nutrienţii cu
rol importantînmediul acvatic.Se gǎseşte subformagazoasǎ (N2 atmosferic,NOx),dizolvat(NO2-,NO3-,
NH4+) sau subforma "solidă"înmateriaorganică.Efectele compuşilorazotului asupramediuluişi asupra
vieţii sunt:eutrofizareaapelor,contaminareaacviferelor,afectareasǎnǎtǎţii umane:methemoglobinemie
la copii,cancergastric. Sursele de nitraţi sunt: 1.precipitaţiile care auantrenatpoluanţii evacuaţiîn
atmosferă,auspălatspaţii improprii de depozitare aunormaterii prime şi auxiliare,produse,subproduse,
au spǎlatrampe de depozitare adeşeurilor,neamenajate sauilegale,autraversatsuprafeţe agricole
fertilizateînexcesşi auantrenatsubstanţele depuse sauîmprǎştiate pe suprafaţasolului;2.oxizii de azot
prezenţi înatmosferǎde laardereacombustibililorfosili;3.procesele care auloc in modnatural în sol în
urma unoractivitǎţi antropice.Fermieriiaplicǎazotsubformăde îngrǎşǎmânt mineral sauca îngrǎşǎmânt
natural culturilorlor.Acestaeste convertitîntr-oformǎdisponibilǎplantelorşi microorganismelorprezente
în sol şi plantele consumǎobunǎparte dintotalul de nitraţi prezent.Încazul în care în sol eǎx isotcantitate
suficientǎde materie organicǎ,bacteriile dinsol potsǎîndepǎrteze ocantitate apreciabilǎde nitraţi prin
procesul de imobilizare.Azotul dinnitraţi devine astfel parte amateriei organice dinsol prinimobilizare.
Când conţinutul de oxigeneste limitat,unaltgrupde bacterii utilizeazǎnitraţiicasursǎ de oxigenşi
convertescnitraţii îngaze ca N2,NO şi NO2, procesnumitdenitrificare.Cantitatea de nitraţi care nusunt
consumaţi de plante,nusuntimobilizaţi de bacteriiledinsol,nusuntconvertiţi lagaze atmosferice,
levigheazǎcǎtre zonaîn care suntrǎdǎcinile plantelorşi mai departe spre apele subterane.Levigarea
nitraţilorǎctre apele subterane estemai accentuatǎcândîngrǎşǎmântul conţine azotsubformǎ nitricǎ
decâtîn cazul îngrǎşǎmântului cuazot sub formǎamoniacalǎ. Distanţaîntre zonǎad ǎcrinilorşi pânzade

3. apǎ subteranǎdeterminǎvulnerabilitateaaquiferului lapoluare.Astfel cucât zonaîn care se aflǎrǎdǎcinile
planteloreste mai aproape de pânzade apǎ, cu atât nitraţii pǎtrundmai repede înpânzade apǎ potabilă.
Levigareanitraţilordinsolurilecultivate înzonele carstice determinǎocontaminare masivǎaapei
subterane. Înfermelezootehnice se foloseşte hranǎbogatăîn azot.Cantitateatotalǎde azot dinaceasta
este mai mare decât necesarul de azotpentruculturi agricole.Depozitareahranei înzone deschisefǎrǎ
protecţie laprecipitaţii,deversareadirectǎsauscurgerile înlagune contribuie lapoluareacunitraţi aapelor
de suprafaţǎsau subterane. 4. nitrificareacompuşilorazotului,uree şi amoniac,proveniţi de ladejecţiile
animale,cumicroorganismeleNitrosomonasşi Nitrosococusşi anitriţilorcuNitrobacter;5.în urma
eroziunii solurilorce conţinnitratcare deşi apar ca surse “naturale”,indirectsuntantropice; 6. deversarea
apeloruzate cu conţinutde nitraţi.
Poluareacucompuşi organici biodegradabiliapare cândcantitǎţi mari de compuşi organici care
suntsubstrat pentrumicroorganismesuntdeversateînreceptori naturali.Înprocesele de descompunere,
oxigenul prezentînreceptorul natural este consumatşi reǎzulstcǎdereaconcentraţiei înoxigenceeace
determinǎefectenegative asuprabiotei acvatice.Efluenţii organici conţincantitǎţi mari de suspensii solide
care împiedicǎsauabsorbluminanecesarǎfotosintezei ceeace conduce laalterareacaracteristicilor
receptorului natural.Compuşiiorganici constaudinproteine (65%),carbohidraţi (25%),lipide (10%),acizi
nucleici şi omultitudinede combinaţii ale acestora. Ceamai tipicǎpoluare cucompuşi organici
biodegradabili esteceacuape menajere (fecaloid-menajere).ÎnAngliasecoluluiXIXs-aurealizatprimele
canalizǎri pentruarezolvaproblemaepidemiilortransmise pe cale hidricǎ;apeleuzate menajere erau
deversate înTamisape care au transformat-oîntr-unrâu mort care degajamirospestilenţial şi dincauza
cǎruia în geamurile parlamentului se atârnaucârpe îmbibate cuclorurǎ de calciu.Ca urmare s-atrecut la
realizareaprimelorstaţii de epurare aapelor. Oaltǎ sursǎde poluare cucompuşi organici este industria
mai alesindustriade celulozǎşi hârtie,industriaalimentarǎ.Compuşiiorganici care ajungîn receptorii
naturali:lacuri şi râuri,se descompunînprezenţaoxigenului şi cuajutorul microorganismelorşi se depun
pe fundul apelor.Dacǎexistǎoxigendizolvatsuficient,degradareaeste aerobǎcuconsumde oxigen,cu
eliminare de dioxidde oxigen(respiraţie) şi aǎp.Dacǎ oxigenuleste insuficient,se creazǎcondiţiilepentru
procese de degradare anaerobǎcumar fi denitrificarea,dezaminarea,reducereasulfatului şi fermentarea
care elimǎincompuşi nedoriţi:metanşi hidrogensulfurat.Aceste proceseaulocfrecventîn lacuri comune
şi în mlaştini,darfoarte rar în râuri.În cazul în care un râu este poluatcucompuşi organici biodegradabili,
este de doritsǎ fie poluatşi cu nitraţi care prinacţiuneabacteriile denitrificatoare potsǎcontracareze
poluareacu compuşi organici biodegradabili. Uncaz particularal poluǎrii cusubstanţe organice sunt
produsele petroliere care chiarîn concentraţii reduse confeǎrculoare,mirosşi gustapelorîncare sunt
deversate.Principalele procesepe care le suferǎproduselepetroliere sunttransportul,transferul şi
transformarea(figura5.5).Produsele petroliere suntmai uşoare decâtapa şi de aceeaformeazǎo peliculǎ
la suprafaţaapei care împiedicǎoxigenareacare poate conduce ladezechilibre ecologice.Suspensiileîn
râuri şi lacuri.transportǎnutrienţii,poluanţii organici şi anorganici.Aceste suspensiisolide rezultǎînurma
eroziunii naturaleşi acelorproduse de om, dinproducţiaendogeǎndinape de laalge (maxim20 mg/L în
apele eutrofe),înurmaprecipitǎrii carbonatului de calciuînapele dure şi cu alcalinitate mare. Celemai
mari producǎtoare de suspensiisuntactivitǎţileantropice cumsuntarăturile pe pantă,suprapăşunatul,
despăduririle,exploatareapădurilorcudrumuri de tractor saupârtii de alunecare/târâre înpantă,
incendiereavegetaţiei şi mineritul lasuprafaţă.Apapotabiǎl nutrebuie sǎconţinǎsuspensii.Suspensiile
fine suntgreude îndepǎrtatşi producînfundareacon ductelorde transport,a filtrelor,conferǎgustşi miros
neplǎcut,perturbǎoperaţiade dezinfecţie,transportǎtoxici,metalegrele,determinǎcreştereaCBO5.
Eutrofizarea(de lagrecescul eu:bine şi trophê:hranǎ) înseamnǎoîmbogǎţire excesivǎpânǎlasaturare a
unui mediuacvaticîn elementenutritive înspecial fosfor(conţinut infosfaţi) şi azot(conţinutînamoniu,
nitraţi şi nitriţi) care are ca rezultatînflorireaalgalǎ. Mecanismulde eutrofizare constǎînurmǎtoarele:
compuşi ai fosforului şi ai azotului (dinsurse naturale şi antropice) suntdeversaţiîncaǎnţtii tmari în
receptorul natural.Apelenaturale astfel îmbogǎţite permitreproducerearapidǎaunorspecii acvatice,în
particulara algelorfenomendenumitînflorirealgalǎ.Acestespeciinupotfi eliminatede organismele
prezente înecosistem,caurmare se mineralizeazǎşi se depunlafundul lacului.Descompunereamateriei
organice moarte favorizeazǎcreştereabacteriilorheterotrofecare consumǎoxigenuldizolvat.Dezvoltarea
unor plante plutitoareîmpiedicǎpǎtrunderearadiaţiilorsolare necesare pentrufotosintezaplantelor

4. acvatice şi împiedǎi cde asemeneaschimbul cuatmosfera.Consumulde oxigendepǎşeşteproducţiade
oxigenşi mediul devine mai întâi hipoxicşi apoi anoxicfavorabil formǎriigazelormetan,hidrogensulfurat.
Efectele suntmoarteaunororganisme acvatice aerobe (insecte,crustacee,peşti),aflorei acvatice care prin
descompunere consuǎmoxigenul şi determinǎproducereade dereglǎri ale lanţurilortrofice. Eutrofizarea
este mai frecventǎînlacuri care sunt ecosisteme cvasi închise şi mai rarîn râuri care suntdeschise.Pe cale
naturalǎvitezade eutrofizare este de regulǎlentǎ,darîn urmaactivtǎtilorumane eaeste acceleratǎ.
Principalele cauze ale eutrofizǎrii sunt:1.scurgerile dinagriculturăfoarte bogate înîngrǎşǎminte
cu azot şi fosfor;2. evacuareaapeloruzate industrialeşi/saumenajerebogate înnitraţi,amoniac,materii
organice netratate,polifosfaţi proveniţide ladetergenţi. Înfuncţie de gradul de troficitatelacurilese
clasificăîn:1. lacuri oligotrofe încare biomasaare valori pânăla 10 mg/L; 2. lacuri mezotrofe cubiomasa
cuprinsăîntre 10 şi 20 mg/L; 3. lacuri eutrofe cuvalori ale biomasei mai mari de 20 mg/L. Efectele
eutrofizǎrii sunt:reducereabiodiversitǎţii (animaleşi vegetale);reducereacalitǎţii apelor(gustşi miros
neplǎcute,modificareaculorii,reducereaconcentraţiei de oxigen,creştereaconcentraţiei de dioxidde
carbon,metan,hidrogensulfurat,turbiditateridicatǎ);creştereaexcesivǎamasei algale,abiomasei de
zooplanctonului gelatinos, afitoplanctonului toxic.Caurmare a creşterii excesive aplanteloracvatice se
blocǎhenaazvigaţia,este afectatǎpiscicultura,funcţiarecreativǎ(apaprezintǎturbiditate ridicatǎ,mirosşi
gust neplǎcute apariţiade dermatite şi conjuctivitelaînotǎtori datoritǎapei încǎrcate cu toxine algale
apare riscul laboli diareice),se blocheazǎfiltre,funcţionareaecluzelorşi amotoarelorde ambarcaţiuni.
Poluareacuagenţi patogeni (microbiologicǎ).Agenţii patogeni care ajungînape sunt:bacterii,
viruşi sauparaziţi.Bolile produselaomşi la animale suntboli transmisehidric,priningerare sauprin
contact directşi prin inhalare de aerosoli proveniţi dinapacontaminata. Apelenaturale conţinatât
microorganisme patogene,câtşi nepatogene.Microorganismele provindinapele dinreţeauade canalizare,
de la ferme zootehnice,dinindustrie,de laanimale domestice. Omul sauanumite animale suntrezervoare
de patogeni pe lângǎcare existǎşi specii ubicuitare.Unele specii de bacteriiautulpini patogene şi tulpini
nepatogene saunusuntpatogene,darpotproduce boli laorganisme slăbite,cuimunitatearedusǎ.Unom
eliminăzilnicprinfecale miliarde de bacili coli,înprincipiunepatogeni.Majoritateabacteriilorsunt
specifice,darunele provoacăboli atâtlaom, cât şi la animale.Efecteleproduse de poluareacuagenţi
patogeni sunt:bolilede contact(piele,mucoase),boliledigestive,bolile generale.
Poluareacumetale grele.Încategoria“metalelorgrele”suntincluse metale tranziţionale,
metaloizi,lantanide şi actinide.Controlul privindconcentraţiade metale grele este importantdatoritǎ
efectelorpe care le auacesteaasupra mediuluiînconjurǎtorşi asupraomului.Astfel Hg,Cd,As,Pb,Cr sunt
toxice pentrusǎnǎtateaomului şi amediuluiînconjurǎtor.Znşi Pbdeterminǎcoroziune.Cele13 elemente
As,Cd, Co,Cr, Cu, Hg, Mn, Ni,Pb,Sn,and Tl şi emisiileacestorade laincinerareadeşeurilorsuntde mare
importanǎţ. Unele metale încantitǎţi foarte mici suntnecesare omului:Co, Cu,Cr,Mn, Ni,în timpce altele
au efecte cancerigenesautoxice şi afecteazǎsistemulnervoscentral (Mn,Hg,Pb,As),rinichii şi ficatul (Hg,
Pb,Cd, Cu),pielea,sistemul osossaudinţii (Ni,Cd,Cu,Cr).
Sursele principale de metale grelesunt:surse geologice (naturale),industriaminierăşi industria
de prelucrare a metalelor,tăbăcăriile (crom),fabricareapesticidelor(cupruşi arsen),ǎbi le de cromare sau
de cadmiere,plumbul de labenzinǎrii,excreţiile umane şi animale,infiltraţiile de la haldele de deşeuri. Prin
precipitare sauprinschimbul ionicînsoluri şi ǎnmoluri,metalele grele se localizeazǎşi rǎmânîntr-o stare
latentǎ.Încomparaţie cu compuşii organici,metalele grele nuse degradeazǎşi necesitǎanumite tipuri de
remediere. Suntmetode de îndepǎrtare ametalelorgreledinsol (mercurul) utilizândplante şi
microorganismele.Plantelecare acumuleazǎmercursunt utilizate pentruîndepǎrtareaacestuiadinsol
princoncentrareaîn biomasă. O problemǎasociatǎcu prezenţaşi persistenţametalelorînmediu,înspecial
în ape,sunt bioacumularea(procesbiochimiccare determinǎocreştere aconcentraţiei uneisubstanţe
chimice într-unorganismîntr-oproporţie mai mare decâtîn mediul înconjurǎtorapropiatinclusivhrana) şi
biomagnitudinea(procesulprincare concentraţiasubstanţeichimice devine mai mare decâtceaîn hranǎ
când principalacale de pǎtrundere înorganismeste hranaingeratǎ) ceeace determinǎovaloare mai mare
a expunerii lacontaminantaunor organisme faţǎ de valoareaacesteiadinmediulînconjurǎtor(speciile de
peşte de coastǎ,pǎsǎrile de mare suntmonitorizate privindprezenţametalelorgrele). Infigura5.7. se
prezintǎuntraseual metalelorînnaturǎcare în final duce lacontaminareaomului.

5. Micropoluanţii organici.Suntcompuşi organici cumar fi pesticidele,fungicidele,ierbicidele,
insecticidele. Frecvente suntpesticidele organo-clorurateşi organo-fosforice,triazinele,derivatelede uree,
erbicidele tiphormonvegetal,solvenţiide uzcasnic, substanţelede sintezăşi reactivi dinindustrie,de
exemplucei pentrufabricareade polimeri.DDT-ul şi alte pesticide organoclorurate aufostinterzise în
aproape toate ţările sausunt foarte strictcontrolate,dupăce s-auconstatatefectele produse.
Micropoluanţii producefecte letalesauneletale,atâtpe termenscurt,cât şi laexpunere cronică.
Pesticideleproducmoarteaunorspecii,determiǎnmodificǎri comportamentaleşi fiziologice ale speciiloǎr
lbsatice.Ca urmare funcţiade reproducere aindivizilordinaceste speciieste alterată.Rezultatul arputeafi
observatîn urma concentrǎrii acestoraîntr -unlanţtrofic.Efectele toxice ale pesticidelorînspecial,ale
compuşilororganici îngeneral suntdate de structura chimicǎa acestora,de mecanismul de acţiune şi de
transformǎrile care auloc în organismul animal.Animalele reacţioneaǎzdiferitlaexpunerealaunanumit
poluantşi rǎspunsul este înfuncţie de specie şi de indivizi.Astfel unele specii de animale metabolizeazǎ
substanţaorganicǎîn metaboliţinetoxici,iaraltele nupotsǎdea unrǎspunsspecific. Degradabilitatea
biologicăşi chimicăadiverşilormicropoluanţieste extremde diferită.Unii persistăsăptămâni(insecticide
organofosforice),alţiiluni (triazine),iaralţii foarte mult(10ani pentruDDT). Unii suntreţinuţi/descompuşi
prinprocedeele obişnuitede epurare aapei,alţii însătrec aproape nemodificaţi (lindan,pentaclorfenol)şi
se acumuleazǎîn organismele acvatice.
Contaminareacuelementeradioactive rezultǎdinexpunereainternălaanumiţi radionuclizi care
suntabsorbiţi şi mai departe fixaţi înorganism.Apele naturalepotsǎconţinǎuraniu(U),prezentîn
minereuri,zăcăminte însoţitede radon(Rn).Radonul este prezentînapa contaminatăradioactiv,se degajă
uşor şi poate fi inhalatcând apa se foloseşte laduş,pentruvaporizatoare şi umidificatoare.Radiul (Ra) din
unele ape mineraleînconcentraţii foarte mari provine din alterarearocilor.Înape existǎfrecventthoriuşi
potasiuradioactiv.Apelemării suntde 100 de ori mai puţinradioactive decâtsedimentele dinrâuri,dar
suntape termale puternicradioactive. Pe lângǎsursele naturale de contaminare radioactivăexistǎsursele
antropice de poluare radioactivăaapei:teste nucleare atmosferice şi submarine,descărcareasistematică
de deşeuri radioactive înmări şi oceane,ape radioactive,recipiente cudeşeuriradioactive,reactoare
nucleare cudurata de utilizare expirată,armele nucleare pierduteînoceandinaccidente de bombardiere
sau submarine de atacnuclearscufundate înocean. Ca şi alţi poluanţi,radionuclizii se potconcentraîn
organismele viide-alungullanţurilortrofice.Unexemplueste fosforul radioactivdinapaunui râu,care de
la unfactor de concentraţie 1,ajunge succesivlafactor35 în nevertebrate,2000 în peşti,7500 în raţe şi
200000 în ouăle de raţă. Unii izotopi de stronţiu(Sr) şi cesiu(Cs) autimpul de înjumătăţire de ordinul
deceniilorşi fixarealorînorganismduce lao expunerede duratăcu riscurile corespunzătoare.Odaǎtajuns
într -un organismtrebuie considerattimpulde înjumătăţire biologicîntr-unanumitorgancare depinde de
stareafizico-chimicăaradionuclidului absorbit.Efectelesomatice (aparlanivelul celulelorsomatice şi
acţioneazăasuprafiziologieiindividului expuslaradiaţii provoânddistrugeri care conducfie lamoartea
rapidă,fie lareducereasemnificativăasperanţei medii de viaţă) aparladoze mari de radiaţie,întimpce
efectelecancerigene saugenetice (încelulelegerminalesexualedintesticule sauovare –aceste mutaţii
letale sausubletaleladescendenţi) aparînurma expuneriilaorice doză(măsurăa cantităţii de substanţă
chimicăce a ajunsîn organismpriningerare sauinhalare si care poate fi cuantificatăsauestimatăprintr-un
număr mare de moduri).Într-orelaţie dozǎ–rǎspunsexistǎunpragde lacare efectele adverse suntvizibile.
În cazul expuneriilaradionuclizi laorice dozǎexistǎunrǎspunsca efectadvers.
Prevenirea/reducerea poluării apelor
Autoepurarea.Apele naturaleaucapacitateade a se autoepuraprin:1. procese fizice:diluare,
amestecare,difuzie,sedimentare,coagulare,dizolvarede oxigen,degajare de gaze înaer, subacţiunea
radiaţiei solare;2.procese chimice:neutralizare,oxidare,reducere, precipitare,adsorbţie,absorbţie,
descompunere fotochimică;3.procese biologice:prinbiocenozaproprie ce concureazăcuelementele
străine,fie direct,prinacţiune litică(bacteriofagi),filtrare (scoicile),consum(de către protozoare),secreţia
de substanţe toxice pentru“intruşi”(actinomicetele);4.procese biochimiceînciclurile azotului,sulfuluişi
carbonului,pe bazaactivităţii specifice abacteriilor,fungilorcare se desfǎşoarǎsubinfluenţapHului,a
radiaţiilorsolare,concentraţiei înoxigen,temperaturii. Procesul de autoepurare este influenţatnegativde
curgerealentăşi neturbulentă,de valoriextreme ale temperaturii apei,de prezenţaunortoxici în
concentraţii ridicate,de prezenţade substanţe tensioactive. Cel mai importantproceseste oxigenareaapei

6. care se face exogen(dizolvareaoxigenului atmosfericînapele liniştite se produce cupreluareaa1,4 mg
O2/zi/m2,iar în apele turbulente a50 mg O2/zi/m2) şi endogenprinfotosinteză.Unm3 de alge produce 23
g O2/zi latemperaturăoptimăîn timpul zilei.Aceastaeste valoarealimitǎlacare eutrofizareaapei arduce
la o catastrofăîn urma unei consumexageratde oxigenpeste nivelulaportuluiposibil endogensauexogen.
Apele suntpreluate dinciclulnatural şi suntutilizateîn toate activǎiţtile umane începândcudomeniul
menajer,agricultura,industrieetc.Apaeste prelevatădinnatură,tratatăşi utilizatăîndiverse domenii
(gospodǎrireaapelor=activităţile care,printr-unansamblude mijloace tehnice şi măsuri legislative,
economice şi administrative,conduclacunoaşterea,utilizarea,valorificarearaţională,menţinereasau
îmbunătăţirearesurselorde apăpentrusatisfacereanevoilorsociale şi economice,laprotecţiaîmpotriva
epuizării şi poluăriiacestorresurse,precumşi laprevenireaşi combatereaacţiunilordistructive ale apelor –
Legeaapelor,1996). După folosire apeletrebuiesăfie redate naturii.Pentruaprotejaresurselenaturale în
general,apele înparticular,este nevoie de prevenireapoluǎrii acestora. Cândînsǎpoluareas-aproduseste
nevoie de untratamentcare poate fi costisitorşi complicat,darobligatoriude urmat.Datoǎriftolosinţelor,
calitateaapeloreste multafectatǎşi de aceeaprincipalamǎsurǎde protecţie acalitǎţii apelorde suprafaţă
este epurareaapelor.
Epurarea- este ansamblul de operaţii care se aplicăapeloruzate pentruale aduce la condiţiile
standardcare fac posibǎil deversareaacestoraînreceptor în condiţii de siguranţǎ.IstoricPrimaetapă
constǎ dincolectareaapeloruzate prinsisteme de canalizare care suntrelativsimple încazul apeloruzate
industriale şi mai complexe încazul apelormenajere (se colecteazǎapelefecaloidmenajere de lamulte
surse,respectivtoate instalaţiilesanitare dintr-olocalitate) lacare se adaugǎ apele pluviale.Încazul
zonelorcuo densitate foarte micǎde populaţie asemeneasisteme complexe de colectarenuexistau,dar
pe mǎsurǎ ce lumeaa evoluat,s-audezvoltatşi sistemele performantede canalizare înmediul urbanşi în
cel rural. Înprezentse poate spune cǎ numai în ţǎrile lumii atreiafecalelesuntdepuse pe stradă,sunt
spălate de ploi,consumate de porci şi/saucâini sausuntuscate de soare şi transformate în praf. Acum
circa 5000 ani se pare cǎ au fostconstruite primele canalizǎri învaleaIndului.InRomaanticǎcelebra
”Cloaca maxima”deserveaaproximativunmilionde locuitori şi totde atunci exǎi sctanalele romane care
au fostastfel construite încâtşi azi suntutilizabile.Rolul canalelorerasǎdeverseze apele uzate dinlocalitǎţi
în receptori naturali,râusau mare,în aval. Înurma lucrǎrilorarheologice dininsulaCretas -augǎsitpatru
sisteme de colectare separatǎlapalatul regelui Minoscare dateazǎde la 1700 î.Hr. Apele uzate erau
colectate printr-unsistemde ţevidinteracoǎtcare erau legate de uncanal colectorîn piatrǎ.Apele de
ploaie alimentaucisterneşi apeducte cuapǎde lasurse naturale pentrua deservi continuusǎli de baie şi
latrine care apoi erau evacuate în râul Kairatos.De pe laanul 2000 î.Hr. întreaga insulǎCretaaveaunsistem
de colectare dinteracotǎa apelor.Sistemultransportaînprincipal apele de ploaie,darşi oparte din
deşeurileumane. ÎnEvul mediulocuitoriidinoraşeleeuropene îşi aruncaufecalele înstrǎa,dîn şanţul din
mijlocul strǎzii.
Astǎzi toate comunitǎţile posedǎsistemede epurare,iarplatformeleindustriale îşi deverseazǎ
efluenţii înemisari dupǎce în prealabil aufostpreepuraţi şi/sauepuraţi.Înzonele rurale cu climatnufoarte
rece şi nufoarte umed,se utilizeaǎzsistemede tancuri septice cucâmpuri de absorbţie pe sol.Exisǎtde
asemeneaşi tancuri septice închise care se vidanjeazǎperiodicşi conţinutuleste conduslaostaţie de
epurare.Oaǎlt variantǎconstǎ dintr-untanc septiccare reţine parteasolidǎdinapele menajere,iarpartea
lichidǎeste transportatǎprinsistemulde canalizare centralizatlastaţiade epurare.
Staţiade epurare.Principiul constructival unei staţii de epurare constǎdindouǎsautrei trepte de
epurare:treaptaprimară– mecanică,treaptăsecundară– biologică.Unele staţii de epurare conţinşi
treaptaterţiarăde epurare care are rolul de a înlătura compuşii înexces(nutrienţii) şi ǎsasigure
dezinfecţiaapelor(princlorinare)înainte de afi deversate înreceptorul natural.Treaptaprimarăde
epurare se bazeazǎpe procese fizice de separare şi cuprinde urmǎtoarele utilaje: 1.grătarele cu rol de
reţinere acorpurilorplutitoare şi asuspensiilorgrosiere(bucăţi de lemn, textile,plastic,pietre);2.sitele au
rol identiccucel al grătarelor,darau ochiuri mai dese şi au rolul de a reţine solidele cudiametrul mai mic;
3. deznisipatoarelesaudecantoarele aurolul de areţine particulelegrosiere;asigurădepunereape fundul
bazinelor,anisipului şi pietrişuluifinşi aaltorparticule care au trecut de site,dar care nurǎmân
suspendate înape liniştitemai multde câtevaminute; 4.decantoarele primare - longitudinalesau
circulare.Rolul loreste sǎasigure staţionareaapei timpmai îndelungatpentrucasuspensiile fineǎsse

7. depunǎ.Îndecantoarele longitudinalese potadǎugadiverse substanţe chimice curol de agentde
coagulare/floculare pentruadeterminadepunereasuspensiilorfine. Treaptasecundarăde epurare se
bazǎe apze activitateamicroorganis -melor(metabolismşi creştere bacterianǎ) şi cuprindeurmǎtoarele
utilaje:1.bazinde aerare unde apa este amestecatăcu "nămol activ"care conţine microorganismele care
descompunsubstanţele organice încondiţii aerobe.Se introduce continuuaerpentruasusţine şi accelera
procesele biochimice.2.decantoarelesecundaresuntbazine încare se sedimenteazămaterialelede
suspensie formateînurma proceselorcomplexedinaerotancuri.(nǎmol).Nămoluleste trimisla
metantancuri,iargazele (ce conţinmultmetan) se folosescdreptcombustibil (de ex.lacentralatermică).
Treapta terţiarǎeste biologică,mecanică,chimicăsaucombinată.Se utilizeazătehnologii clasice (filtrarea)
sau mai speciale (adsorbţiape cărbune activ,precipitareachimică).Înaceastătreaptăse eliminǎazotul în
excesprinnitrificare (transformareaamoniului înnitritşi apoi nitrat) urmatăde denitrificare
(transformareanitratuluiînazot gaz care se degajăîn atmosferă),iarfosforul se eliminăpe cale biologică
sau chimică.Înurma trecerii prinstaţiade epurare apele trebuiesăaibăo calitate care să corespundă
standardelorpentruape uzate epurate şi ǎdrecsacreaapelorînemisarsǎ fie însiguranţǎfǎrǎ a produce
efecte negativeasupramediului înconjurǎtor. Dacăemisarul nupoate asigurao diluţie avansǎa,tapele
epurate trebuie săfie foarte curate.Ideal arfi ca apele să aibăcalitateacare să nule mai numeascǎ“ape
uzate – ape proveninddinactivităţi casnice,sociale saueconomice,conţinândsubstanţe poluantesau
reziduuri care-i alterneazăcaracteristicile fizice,chimice şi bacteriologice iniţiale,precumşi ape de ploaie ce
curg pe terenuri poluante(Legeaapelor,1996)”,dar în realitate acestlucruse intâmplǎfoarte rar.Se
înregistreazăsituaţii încare ajungîn apele fecaloid-menajere totmai multe substanţepoluantepe care
staţiile de epurare nule potînlăturadinape. Înfinal apa epuratăeste evacuatǎîn emisarcare este de
obicei râul de unde a fost prelevatăîn amonte de localitate.Apaconţine evidentîncăurme de poluant
motivpentrucare este avantajosca debitul emisaruluisăfie mare şi ǎs asigure odiluţie adecvată.