2. Cuprins
• Construc ii coraligeneț
• Ce sunt corali ?
• Cum au luat na tere ?ș
• Cum se hrănesc ?
• Atoli
• Marea barieră de corali
• Bibliografie
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9. Ce sunt Corali ?
• Coralul, al cărui schelet calcaros, numit în române teș mărgean, are o culoare cel mai frecvent
ro ie sau albă, este o colonie de polipi apar inând celenteratelor. Polipii sunt uni i între ei prinș ț ț
canale calcaroase. După moartea lor, pe vechiul schelet calcaros se adaugă altul. A a se formeazăș
recifele de corali. Orificiul buco-anal al fiecărui individ este înconjurat de 8 tentacule. Scheletul
lor calcaros este folosit de om, deoarece se pot ob ine din el obiecte de artă i de podoabă.ț ș
• De-a lungul timpului, coralul a fost folosit ca podoabă în confec ionarea bijuteriilor, însă aceastăț
practică amenin ă existen a acestei specii.ț ț
• Coralii sunt clasifica i în două subclase, bazate pe diferen ele din simetria axială. O clasă con ineț ț ț
animale coloniale, cu opt tentacule, fiecare având un schelet intern.
• Printre ele se găsesc i coralii bici, meduze i coralii ro ii obi nuiesc să îl facă să sclipească.ș ș ș ș
Membrii celorlalte subclase de obicei au ase tentacule, sau multiplu de ase, dar i culorileș ș ș
diferă. Ele includ coralii de stâncă sau coralii adevăra i.ț
10. • STRUCTURĂ: Coralii adevăra i secretă carbonat de calciu de la bază formând cupe scheletice deț
care polipii sunt ancora i i în care se retrag pentru protec ie. În discul oral la vârf este oț ș ț
deschizătură, mărginită de tentacule, în formă de pană, i cili, care este i gură i anus.ș ș ș
Nematocistele de pe tentacule pot de asemenea să paralizeze prada.
• COLONII: Câteva grupe de corali trăiesc ca polipi solitari, dar majoritatea trăiesc în colonii. Polipii
coloniali au diametrul între 1 i 3mm. Ei sunt conecta i lateral prin tuburi care sunt ni te prelungiriș ț ș
ale cavită ilor gastro-vasculare ale polipilor, i colonia cre te prin înmul ire asexuată. Polipii viiț ș ș ț
cresc pe rămă i ele predecesorilor lor.ș ț
• Coralii coloniali pot cre te în abisul apelor, dar recifurile se găsesc doar în ape calde, limpezi iș ș
nepoluate. Ei trăiesc doar până unde pătrunde lumina în apa, deoarece algele, numite zooxanthellae,
care trăiesc în esuturile lor au nevoie de lumină pentru fotosinteză, i coralii nu pot exista fărăț ș
aceste alge. Carbonul este trecut de la alge la coral, crescând energia, i hrana capturată de coralș
poate suplini fosforul i hidrogenul pentru ambele organisme. Dependen a coralilor de alge variazăș ț
de la specie le specie. Coralii scheletici sunt contribuitorii primari la un recif, dar i alte organismeș
participă la formarea lui, ca algele calcaroase, molu te sau spongieri.ș
11. Cum se hr nesC ?Ă
• Coralul este un organism marin care este alcătuit din mai mul i polipi, careț
asigura hrana coralului. Ace tia se hrănesc cu alge, care sunt produse de luminaș
soarelui.
• Totu i, daca un coral este inut într-un acvariu, atunci acesta va trebui săș ț
primească hrană care i se cuvine. De aceea este foarte important de tiut cum săș
procedezi dacă vrei să hrăne ti un coralș .
12. O mare parte din corpul lor este folosit pentru hrănire . Zooxanthellae (Zooxanthellae sunt producători primari care produc
energie prin intermediul fotosintezei) . Modul de hrănire autotrof implică translocarea produselor fotosintetice produse de
Zooxanthallae simbiotic la esuturile polipilor coralilor, (oferă acestora o gama larga de substan e nutritive necesareț ț
dezvoltări lor).
Dar aceasta substan a acoperă doar 20-50 % din necesarul de hrană . De aceea majoritatea coralilor sunt heterotrofi. Mul iț ț
dintre ace tia hrănindu-se cu plancton i alte materiale organice dizolvate în apă.ș ș
Majoritatea coralilor sunt carnivori hrănindu-se în cea mai mare parte cu zooplancton , Copepods, polychrates,
chaetognaths .Dintre corali moi :(zooanthids şi gorgonians) se hrănesc cu alge sau plante (foarte mici) care “plutesc” în
apă.
A treia sursă importantă de hrană pentru corali este bacterioplancton, care constă în bacterii free-viaţă, precum i bacteriileș
asociate cu diverse materiale din apă (mucas, plante moarte, i alte particule), care sunt numite în mod obi nuit detritus sauș ș
zăpadă de recif . Unele speciile mari de corali cu polipi (Cynarina şi Catalaphyllia) sunt capabili de hrănirea cu alimente
mai mari ace tia sunt capabili să prindă i pe ti de talie mică.ș ș ș
13. • De aceea este indicat sa va informa i atent asupra speciilor de corali pe care dori i să leț ț
achizi iona i .ț ț
ATEN IE EXCESUL DE HRANĂ CARE NU ESTE CONSUMATĂ DUCE LA O CRE TEREȚ Ș
RAPIDĂ A NITRA ILOR.Ț
•
Acvari ti care de in un acvariu de recif trebuie sa asigure coralilor : lumină , calciu , circula iaș ț ț
(curen i) apei , oligoelemente esen iale , men inerea parametrilor apei i după cum vorbeamț ț ț ș
hrana necesară . Orice tip de hrană care nu este consumată poate influen a calitatea apei dinț
acvariu i acest lucru atrage alte probleme .ș
Hrănirea se va face în cantită i mici în func ie de popula ia de corali din acvariu , aceastăț ț ț
cantitate se poate mări pe parcurs . Administrarea se poate face pe timp de noapte când cei mai
mul i corali sunt mai activi. Se recomandă folosirea unui spumător pentru eliminarea hranei careț
nu a fost consumată.
• De aceea este indicat sa va informa i atent asupra speciilor de corali pe care dori i să leț ț
achizi iona i .ț ț
ATEN IE EXCESUL DE HRANĂ CARE NU ESTE CONSUMATĂ DUCE LA O CRE TEREȚ Ș
RAPIDĂ A NITRA ILOR.Ț
•
Acvari ti care de in un acvariu de recif trebuie sa asigure coralilor : lumină , calciu , circula iaș ț ț
(curen i) apei , oligoelemente esen iale , men inerea parametrilor apei i după cum vorbeamț ț ț ș
hrana necesară . Orice tip de hrană care nu este consumată poate influen a calitatea apei dinț
acvariu i acest lucru atrage alte probleme .ș
Hrănirea se va face în cantită i mici în func ie de popula ia de corali din acvariu , aceastăț ț ț
cantitate se poate mări pe parcurs . Administrarea se poate face pe timp de noapte când cei mai
mul i corali sunt mai activi. Se recomandă folosirea unui spumător pentru eliminarea hranei careț
nu a fost consumată.
17. FunAFuti, tuvAlu
• Tuvalu este o insulă localizată în Oceanul Pacific, între Hawaii i Australia. Dupăș
Vatican, Tuvalu este statul suveran cu cei mai pu in locuitori din lume: 4.500 de suflete.ț
Din cauza distan ei mari fa ă de uscat, Tuvalu nu este o destina ie prea populare printreț ț ț
turi ti. Capitala ării, Funati, este un mic atol de coral, cu o Lă ime ce variază intre 20 –ș ț ț
400 metri.
19. Atolul AitutAki
• Atolul Aitutaki este format dintr-un număr mare de insuli e vulcanice si coraliț
care înconjoară o lagună triunghiulară . Laguna si insuli ele i i taie răsuflareaț ț
prin frumuse ea lor. Clasică vedere po tală cu un mic palmier aflat pe o insulăț ș
tropicala, ape turcuaz, corali i pe ti tropicali poate fi găsită aici. Cea maiș ș
populara atrac ie este Tapuetai (Insula Un Picior), o insuli ă aflata in partea deț ț
sud- est a lagunei . În 2006, Aitutaki a fost loca ia folosita in reality-show-ul deț
mare succes din America: Survivor: Cook Islands.
20. Atolul BA
• Atolul Ba se remarcă prin nisipul alb fin, palmieri verzi, lagune albastre i apăș
cristalină a mării. i nu este vorba de o singură insulă, ci de mai mult de 50 deȘ
insule ca ni te bijuterii, care formează Atolul Ba. Doar 13 insule sunt locuite,ș
având astfel posibilitatea să vă petrece i o întreagă zi pe o insulă pustie.ț
• Vizita în Atolul Ba va consta în înot în apele limpezi, cu mască de scufundări,
urmărind pe tii multicolori pe fundalul coralilor exotici. De asemenea pute iș ț
naviga cu catamaranul, sau pute i pleca într-o excursie pe o insulă pustie. Existăț
i excursii de pescuit, în care pute i prinde merlin . Cu o popula ie de pesteș ț ț
2.500 de locuitori, Insula Eydhafushi este capitala Atolului Ba.
• Atolul Ba se remarcă prin nisipul alb fin, palmieri verzi, lagune albastre i apăș
cristalină a mării. i nu este vorba de o singură insulă, ci de mai mult de 50 deȘ
insule ca ni te bijuterii, care formează Atolul Ba. Doar 13 insule sunt locuite,ș
având astfel posibilitatea să vă petrece i o întreagă zi pe o insulă pustie.ț
• Vizita în Atolul Ba va consta în înot în apele limpezi, cu mască de scufundări,
urmărind pe tii multicolori pe fundalul coralilor exotici. De asemenea pute iș ț
naviga cu catamaranul, sau pute i pleca într-o excursie pe o insulă pustie. Existăț
i excursii de pescuit, în care pute i prinde merlin . Cu o popula ie de pesteș ț ț
2.500 de locuitori, Insula Eydhafushi este capitala Atolului Ba.
21. MAreA BArier de corAliĂ
• Marea Barieră de Corali este cel mai mare sistem de recif de corali din lumecuprinzând
aproximativ 3000 de recifuri i 300 de insule ce se întind de-a lungul a 2600 kilometri iș ș
acoperă o suprafa ă de 344,400 km². Reciful este situat în Marea Coralilor în apropiere deț
coasta Queensland-ului din nord-estul Australiei
• To i vorbesc despre magnifice grădini minerale, populate de creaturi stranii, cu forme i culoriț ș
uimitoare, în care lupta pentru hrană i spa iu este intensă i continuă. Cunoa tem astăzi,ș ț ș ș
datorită mijloacelor moderne de scufundare, lucruri pe care înainta i no tri nici nu le visau .ș ș
• Pentru un biolog, recifele de corali sunt adevărate laboratoare, în care se pot realiza cercetări
tiin ifice de o infinită varietate, iar pentru scufundătorul îndrăgostit de mediul submarinș ț
reprezintă acea ultimă frontieră, un univers încă virgin, care a teaptă să fie descoperit.ș
22. • Marea Barieră de Corali este una dintre cele apte minuni ale lumii naturale. Acesta este mai mare decâtș
Marele Zid din China i este singurul organism viu care poate fi văzut din spaţiu.ș
• Unul dintre darurile naturale cele mai remarcabile ale Australiei, Marea Barieră de Corali este
binecuvântată cu frumuse ea uluitoare, reciful acopera pe o suprafaţă 2.600 km, aproape paralel cu coastaț
Queensland, în apropiere de ora ul de coastă Bundaberg, până dincolo de vârful de Cape York, esteș
structura cea mai mare din lume făcuta din organisme vii, conţine 3.000 de bariere de corali, formate din
350 de specii de corali precum i sute de insule tropicale pitoreşti cu plaje aurii.ș
• Acest recif este areal al unei bogate diversităţi de fauna marină, o întâlnire mai strânsă cu impresionantele
grădini de corali dezvăluie multe atracţii subacvatice uimitoare, inclusiv cel mai mare colecţie din lume de
corali, molu te, balene, delfini, broaşte ţestoase verzi, peste 1500 de specii de pe ti tropicali, mai mult deș ș
200 de specii de păsări, 20 de tipuri de reptile, inclusiv estoase de mare i scoici gigant de peste 120 deț ș
ani.
23. ANIMALE
Există mai mult de 1500 de specii de pe ti care populează Marea Bariera de Corali.ș
Acestea variază în mărime de la gobies mici, unele dintre care cântăresc mai pu in de unț
gram, pentru pe tii osoase mai mari, cum ar fi tuskfish i cod de cartofi, pentru pe tiiș ș ș
masive cartilaginoase, cum ar fi razele Manta, rechini tigru i rechini balena. Damselfish,ș
wrasses i tuskfish sunt printre pe tii cele mai abundente de pe recif. Al i pe ti din Mareaș ș ț ș
Barieră de Corali includ blennies, pe te fluture, triggerfish, cowfish, pufferfish, angelfish,ș
peste anemone, păstrăv coral, călu i de mare, biban de mare, unic, pe te scorpion,ț ș
hawkfish i chirurg.ș
24.
25.
26.
27. Concluzii
• Oamenii de tiin ă germani sus in ca recifele de corali reprezintă locurileș ț ț
de na tere a unei varietă i impresionante de noi specii de vie uitoare,ș ț ț
putând fi comparate din acest punct de vedere cu pădurile tropicale.
• Peste 300 de noi specii de specii marine, printre care si 130 de corali, au
fost descoperite de cercetătorii australieni in apropierea Marii Bariere de
Corali si in reciful ningaloo . Dacă vom studia fără să le punem via a înț
pericol sigur vom descoperi sute de al i corali i multe altele .ț ș
