Poemul reflectă nostalgicamente asupra vremurilor trecute, când oamenii trăiau simpli și apreciau micile bucurii ale vieții. Autorul rememorează momentele de muncă și comunitate, evidențiind respectul și onorabilitatea din trecut. În contrast cu prezentul, se simte o pierdere a legăturii cu valorile tradiționale și naturale ale vieții.

1. Pe vremea cînd umblam pe jos Versuri de un autor necunoscut

2. Pe vremea c â nd umblam pe jos, Căr â nd la plase de-a ţ ă tare, Stăteam la cozi, pentru m â ncare: Dar trăiam ş i bine ş i frumos, Pe vremea c î nd umblam pe jos.

3. Si serile t î rziu,uitîndu-mă la stele, Visam la alte lumi stinghere ... C â ntam mai mult, c â ntam duios, Munceam din plin , munceam voios Si - aveam ş i timp de toate cele ... Pe vremea c â nd umblam pe jos !

4. Pe vremea c â nd t ă iam butuci S ă ne - nc ă lzim, s ă facem cin ă , Si c ă ram ap ă cu galeata, Nu cump ă ram nimic de gata . Pe vremea aia , nu de mult, Stiam s ă m î nuiesc ş i sapa

5. Si î l citeam ş i pe Shakespeare ... Cum de - aveam timp? Acu m ă mir, Dar pe vremea c â nd umblam pe jos Totul mi se p ă rea frumos ... Si n - aveam timp de t â nguit ... Cum fac acu` de c î nd m - am pricopsit

6. Pe vremea c â nd purtam ş o ş oni, Si reparam la pantofi talpa, Lumea ş tia st â nga de dreapta ... C â rpeam ciorapii la c ă lc â ie, Si n - aveam crize de m â ndrie ... Nu se - nt î mpl ă s ă auzim C ă vre - unul n - are self esteem

7. B ă tr î nii nu mureau stingheri, Si pentru c â ini erau hingheri ! Pe vremea c î nd purtam galo ş i, Aveam respect pentru str ă mo ş i ! Si ce - amintiri mi - au mai r ă mas, Din vremea c â nd st ă team la “bus "

8. Toamna aveam cartofi de scos, Si ne ducea pe to ţ i cu ş coala, Si nu - l lua pe unu` boala ! Si c î nd ziceai c ă mergi afar ă , Nu era vorba de - un banchet, Cu frig ă rui, turte, ş erbet ... Era - n ograd ă , un loc " m ă re ţ " , Intre cote ţ e, un alt cote ţ ... Nu parfumat ş i deodorat, Sau primenit ş i asortat ... Aveam caracterul mai frumos Pe vremea c â nd mergeam pe jos ...

9. C ă nu suntem bine - mbr ă ca ţ i ... Cu anii, chiar mai mult de doi ... Ziceam c ă hainele sunt noi . Copiii ne salutau frumos, Pe vremea c î nd umblam pe jos, Si nu p ă rea de loc pe dos, C ă b ă ie ţ ii s ă dea ş apca jos; Sau s ă se scoale î n picioare, Si s ă dea locul ! Era o onoare !

10. Noemi Nov-07 Acum, î ns ă , ne - am pricopsit, Si nici nu mai umbl ă m pe jos Azi mi - a r ă mas un g î nd frumos ... Pe vremea c î nd umblam pe jos ...