Documentul este o antologie literară publicată în 2003 care cuprinde diverse reflecții și poezii despre viață, moarte, iubire și amintiri. Scrierile au un ton melancolic, explorând teme precum trecerea timpului și impactul trecutului asupra prezentului. Autorul face referiri la evoluția societății și la amprenta personală a experiențelor trăite.

1. Volum antologic si cu inedite, aparut la Editura MJM, Craiova, 2003 Coperta: Lucian Irimescu

2. Draga matusa Europa (V) in precedenta noastra epistola iti multumisem pentru sfaturi si pentru pliantele-acelea minunat colorate le-am daruit copiilor sa-si faca din ele hainute si femeilor sa gateasca din ele bucate acum darurile matale trimise cu avionul ne-au depasit toate asteptarile si ne-am impodobit pridvoarele caselor ulita mare si toate garile Foto: Alex RUSSO

3. odata pe an se-ntampla astfel: o seara stranie si posomorita se lasa peste oras inca de dimineata atat de greu trec clipele incat fiecare devine un zeu indiferent la nemurirea lui dintr-un scrin adolescenta cu par negru scoate albumul familiei uite-l pe tati tanar si zambitor intre prietenii sai tineri si zambitori poarta plete si pantaloni evazati ce caraghiosi asa era moda pe-atunci explica fratele fetei cu parul stralucitor si negru. Uite, tati are o suvitza de par taiata uite si degetul aratator de la mana stanga e lipsa si o bucata din ureche lipseste (Lui Van Gogh ii lipsea urechea cu totul o lamureste pe adolescenta ironic fratele ei) Foto: Cenzura la volumul “Intamplarea cea mare”,1984 Zambete de neinteles Octaviei Dintr-un scrin scot vechile mele volumase cu versuri Uite in poezia aceea s-au taiat doua versuri Uite in poezia aceea au forfecat patru cuvinte uite in poezia aceea au eliminat o strofa intreaga uite in poezia aceea... si-n poezia aceea... Versuri si cuvinte taiate din carnea poemelor mele Intr-adevar ce caraghios este poetul peste ani ce caraghios este tati al nostru ce cuminte sta el in aerul tare al epocii cu nasul si urechea crestate Intre colegii sai tineri nitel sfartecati si ei marturisind ca au fost. Petele si firisoarele de sange le fac zambetele de neinteles .

4. Daca inteleg bine va e frica de moarte va e teama pana sa si rostiti cuvantul moarte. Daca ati rosti cuvantul moarte asa cum ati spune mama sau apa sau viata In toate cuvintele zace ghemuita si rabdatoare samanta mortii. Mai intelepti am fost cand am venit pe lume tipand de spaima in fata vietii . Foto: Alex RUSSO Samanta

5. Opera deschisa o sa-mi spuneti ce poezie mai e si asta si eu va zic ca-i dupa chipul si asemanarea dumneavoastra . Foto: Cristina DOROBAT , www.docri.deviantart.com/gallery

6. de ce ti-ai dori sa fii o pasare cand mai marele pasarilor nu e o pasare? si-apoi cum ti-ai putea dori sa fii mai mare peste semeni tu care nu-ti esti stapan peste lacrima ta? macar prunc inca nenascut doreste-ti sa fii rege peste iubirea maicii tale Macar prunc Foto : Evelina MORARU

7. Amurg de adolescenta El e inca un adolescent Si il mira foarte lumea asta-a noastra, Dar in primul rand oglinzile din sine. Si se mira ca ii spunem dumneavoastra, E si mandru si-i e si rusine. E-nciudat pe vocea lui ce sparge Sunetul curat in zeci de cioburi, Iar cu mainile-i prealungi e o poveste. Inima-i la locul ei dintotdeauna, Dar nimic cum trebuie nu este. In curand va invata din toate Cele ce se cer pe drept unui barbat, Cum sa fie crancen, aspru si abil. Fii binevenit baiete-n lumea noastra! Lume care, totusi, pierde un copil. Foto: Evelina MORARU

8. Punctul Ceea ce nu poti dumneata draga cititorule in aceasta clipa este sa scrii aceste versuri si nu altele Ceea ce poti este sa le pui punct Oricand oriunde neconditionat Dincoace de punctul dumitale eu nu mai sunt Foto: Tom KINTER, http://www.tkinter.smig.net/Gallery/StarLeafVeins.htm

9. Eram ucenicii marilor mesteri ai penelului Cand se picta cina cea de taina unul din noi picta paharele altul maslinele intr-o dezordine studiata Lacrimile sangele atitudinile martiale erau apanajul maestrilor Numai ei simteau plutind in aer gustul tradarii numai ei stiau de unde vine tristetea unei infante Lor le era dat curajul de a imbraca in dantele prostia unei epoci Eram ucenicii marilor maestri Noi nu treceam niciodata de stiinta cutelor Noi targuiam zilnic naturile moarte Se miza mult pe rabdarea noastra De aceea durerile bucuriile melancoliile contemporanilor au ajuns la voi atat de slefuite Eram ucenicii marilor maestri, virtuozii cutelor ai portocalelor ai vietii servita in detalii Eu eram cel care indulcea culorile deschidea tonurile dilua esentele Eu aduceam in pictura oroarea de sange scarba de hrube anatema temelor violente eu am repus ferestrele in drepturile lor caderii lui Icar i-am rezervat o mare curata albastra victimelor acelui flacau radical Proust un pat omenesc, Eu n-am lasat istoriei decat sfiosul portret al razei de soare Breugel de catifea Breugel cel Batran, “Icarus” http://breughel.8m.net/cgi-bin/i/icarus.jpg

10. Cea mai frumoasa fantana Pare ciudat dar de pretutindeni din rugina blanda a campiilor au inceput sa soseasca cu pasi copilarosi alunecand pe roua- fantanile migratoare. Parea c-a fost un semn. In acea seara s-a intamplat plecarea poetului; fusese cea mai frumoasa fantana a orasului . Foto: Gabriel RECHITEANU Foto: Tom KINTER , www.tkinter.smig.net/Gallery/BladeDrops.htm

11. Singurele amintiri care mi-au prins propriu-zis bine au valorat exact 695,60 lei, au fost afisate langa semaforul targului si le-au citit cativa gura-casca in asteptarea fetelor de liceu, eu confundam pe atunci curcubeul cu ecoul si nu se gasea nimeni sa-mi planga de mila, nici macar tu iubito cu parul inspicat si pieptul neutru de-ale carei biletele semnate Mary cu trema mi se impurpureaza si-acum obrajii din cocoasa bulevardului se zareau balcanii, culmea lirismului pe timp de iarna eu confundam de zor curcubeul cu ecoul si nu-mi placea sa mi se planga de mila seara am capatat curaj, mi se parea ca pielea iubitei e un dar al vazduhului un salas al maniei divine si m-am dus la ea acasa sa verific chestia asta, sub un castan in gradina a fost sa fie si asteptarile nu mi-au fost inselate, pe urma mania dumnezeiasca i-a parasit vazduhul carnii incetul cu incetul, pentru ca s-o regasesc apoi la sanul altei fete; nu-i greu nici azi sa constat ca "lucrurile pot fi de-ndata atinse tinute parasite si cunoscute“, iubirea e tocmai aceasta neputinta de a nu lua lucrurile de la capat. da, sa vaslesti in amonte cu un chiot salbatic care sa sperie amintirile pagunoase, pe celelalte care se incapataneaza sa dainuie impodobeste-le cu inele si cercei sulemeneli si dresuri pana vor deveni de nerecunoscut si vor canta cum iti place tie altfel n-as fi ajuns niciodata pana la tine iubito, ti-am zdranganit cele mai incapatanate amintiri ale mele, am tras piedica de pe revolverul sufletului si le-am repezit spre tine doua toamne la rand stiam ca o sa te induioseze mirosul lor de castane coapte, castane coapte in palmele mele de vaslas incapatat (poate nitel plin de sine) solutia tineretii e insusi faptul de-a fi tanar sigur ca si intelept ca unul ce si-a ales toamna drept cale spre inima ta e o solutie ca oricare alta cui nu-i place sa afle ca nu-i mai mult decat o rufa zbicita in vantul puturos de primavara! vreau sa zic prea se da in vant pustimea dupa aerul acesta profesionist din aprilie restul sunt amintiri care-ar trebui sa-si spuna repede rugaciunea de seara, restul e-o ceremonie la care trecutul e invitat sa-si deschida din vreme parasuta; boschetii de liliac (daca tot ne aflam in aprilie!) sa-si tina bine respiratia caci au ce vedea trebuia odata si-odata sa ploua cu castane peste orasul acesta raios. aprilie-i la urma-urmei o luna tocmai binevenita la-nceputul unei fara de seaman istorii. Cantec impurpurat Foto: Cristina DOROBAT www.docri.deviantart.com/gallery

12. poate ca unora o sa li se para ciudat poate ca altora ideea le face chiar sila dar dintre toate cate sunt sub cer eu mi-as alege o camila sa am si eu suflet la-ndemana unul invatat sa suporte rigorile acului sa-i torn in cocoasa sacaua cu lacrimi sa le treaca ea prin urechile veacului Alegere Foto: Alex RUSSO

13. Duminica ora 10 a.m. Orizont in pozitia lotus In balcoane se uda ficusii se schimba o sama de cuvinte Vantul de primavara face manevre de toamna pe valea gangului; Cu-o mana copiii cartierului isi potolesc neastamparul mucilor cu cealalta arunca bolovani in spinarea cainelui din pompei Pensionarii haraie intelept "ce-aveti ma cu Grivei" Intelectuale blonde la cincizeci de ani se lasa pipaite pe pulpe de instructori auto volanul le arde in maini ca o coroana de spini ca niste pui din gaoace ies vorbele indignate din vecini "Poetul" intra-n carcasa televizorului o largeste cu umerii si purifica prin vorbe faptele natiunii In poezia "Fratii Buzesti" Fratii Buzesti se bat pe-ndelete cu tatarii si hunii Duminica ora 12 a.m. crucificarea amiezii Iar sunt cu-o ora-n-urma cehii dar mai ales Francezii. Cantecul scenografului Foto: Tom KINTER www.tkinter.smig.net/Gallery/Busts.htm

14. ieri am tinut-o numai in gafe fata de colegi sefi femeia iubita azi a nins peste arborii de lamaita din incinta hotelului as fi iesit in strada fix la miezul noptii zic as fi iesit daca pe unul din fulgi as fi fost sigur ca voi gasi un mesaj de genul acesta (un mesaj venit de nu se stie unde): "azi am nins numai pentru d-stra in exclusivitate, semnat: Soc. de prestari servicii poetico-naturale" azi n-am scos nasul din camera asteptand sa devin trist devenind trist de-adevaratelea o melancolie de prost gust in ciuda zorzoanelor sufletesti am presarat zahar peste plita incinsa in onoarea ninsorii de-afara acolo zapada isi are lumina ei innascuta am stins veioza sa pot rosi pe intuneric la amintirea fiecarei gafe de ieri; probabil ca am facut si gafe perfecte din acelea de care nu-ti vei da seama niciodata. Balada Foto: Cristina DOROBAT www.docri.deviantart.com/gallery

15. din anul care sta sa treaca in anul care ne aprinde o clipa speranta am trecut cu noi odaile afumate si trupurile nitel naruite de-am fi putut lua cu noi nu clopotele ci glasul lor plapand, nu burnusul straveziu al vorbelor ci intelesul plin de zei al tacerilor vor veni ploi sa subtieze sangele celor vii se vor strecura prin pietris sa ne arate drumul spre oasele drapate in panglici scrumite vor veni clipe care ar putea fi ale noastre daca am sti sa daruim fiecareia un nume si o bataie a inimii si chei putrezite pentru nesfarsitele chilii ale firii. Vor veni ploi Foto: Marius DOBRIN

16. Sentimentul baricadei, Ed. Scrisul Romanesc, 1976 Poeme in marime naturala, Ed. Scrisul Romanesc, 1983 Intamplarea cea mare, Ed. Eminescu, 1984 Lacrimi civile, Ed. Scrisul Romanesc, 1991 Planeta de poet, Ed.MJM, 2003 Patrel BERCEANU [email_address]