http://centruleminescubm.blogspot.md/

1. Numele trandafirului
de Umberto Eco

2. Scurt istoric despre apariţia cărţii:
Numele trandafirului (Il nome della rosa) este un roman al
scriitorului italian Umberto Eco. Este o povestire istorică, dar i o anchetă ș
pentru găsirea criminalului, având loc într-o mănăstire italiană în anul 1327.
Publicat mai întâi în limba italiană în 1980, cu titlul Il nome della
rosa (Numele trandafirului), traducerea în limba română a apărut 1984. Cartea
a primit Premiul pentru cea mai bună carte a anului i Premiul Stregaîn 1981.ș
„Numele trandafirului” e o carte frumoasa si grea, in stilul tipic al lui Umberto
Eco, care te copleseste cu cunostiintele sale.
Eco brodează în jurul titlului în Post scriptum. De fapt, Eco a afirmat că a avut
inten ia de a găsi un „titlu complet neutru”. Într-o versiune a povestirii, după ț
ce a terminat romanul, Eco a propus în grabă vreo zece titluri pentru roman,
cerând câtorva prieteni să aleagă unul dintre ele. Ei au ales Numele
trandafirului.
Ultimul rând al căr ii, ț Stat rosa pristina nomine, nomina nuda
tenemus se traduce literal: „Trandafirul de ieri rezistă datorită numelui său, dar
noi avem doar nume ale trandafirului fără rost”. Sensul general, după cum a
spus Eco, era că din frumuse ea trecutului, care acum a dispărut, ne-a rămas ț
doar numele. În acest roman, „trandafirul” pierdut poate fi considerat a fi
asemenea volumului Poetica de Aristotel(acum pierdută pentru totdeauna),
deoarece splendida bibliotecă a fost distrusă, iar frumoasa fată din carte este
acum moartă.

3. Umberto Eco - a fost un scriitor italian,
editor, filosof iș semiotician.
Umberto Eco s-a născut în ora ul Alessandriaș la
data de 5 ianuarie 1932 şi a decedat la 19 februarie 2016 la
Milano. Este cunoscut în special pentru romanul său Numele
trandafirului (Il nome della rosa, 1980), în care a combinat
elemente de semiotică într-un cadru fic ional combinat cuț
analiză biblică, studii medievale i teorie literară. De atunci aș
scris mai multe romane, incluzând Pendulul lui
Foucault iș Insula din ziua de ieri. Cel mai recent roman al
său, Cimitirul din Praga, publicat în 2010, este un best-seller.
Umberto Eco a fost pre edintele colii Superioare de Studiiș Ș
Umaniste, Universitatea din Bologna, i membru onorificș
al colegiului Kellogg, Universitatea din Oxford. A scris texte
academice, căr i pentru copii i multe eseuri.ț ș
De asemenea a primit nenumărate premii i distinc iiș ț
culturale, inclusiv Legiunea de Onoare (1993).

4. Romanul a fost ecranizat în 1986, prin urmare,
vă prezentăm unele imagini din film:

5. Filmul crează o atmosferă apăsătoare, un amestec de sumbru,
grotesc şi comic, care însoţeşte perfect desfăşurarea acţiunii.
Imagini culese din unele segmente din film:

6. Critici în adresa romanului:
 După lectura integrală a romanului am început să meditez asupra celor mai
interesante fapte, lucruri şi personaje. M-au impresionat în mod deosebit
personajul Guglielmo, crimele nenumărate din abaţie, structura bibliotecii,
precum şi misterele acesteia şi finalul romanului. Cu toate acestea, atenţia
mea s-a oprit asupra bibliotecii.
 „Numele trandafirului” este unul dintre romanele mele preferate, o
provocare culturala, un roman care simti ca te imbogateste si, foarte
important, un roman al carui final nu este unul previzibil.
 Initial universul romanului poate parea greu de strapuns, nefamiliar si
neprietenos, dar dupa cateva pagini, cand incepi sa intelegi intriga, sa
cunosti personajele, sa te familiarizezi cu maniera (probabil total straina) in
care isi petrec viata, romanul devine unul captivant.

7. Citate extrase din roman spre
atenţia cititorilor:
 „Din singura mea iubire pământească din viaţă, nu-mi raămăsese, şi n-avea să-mi
ramana vreodată nici măcar numele.”
 „Mielul recunoaşte propria mama, şi-i recunoaste glasul în mijlocul turmei, în
timp ce şi mama îi recunoaşte glasul şi numai pe puiul ei îl hrăneşte. „
 „Desigur în Biserică se putea intra mult mai uşor, şi deci era mult mai uşor de
apărat decat biblioteca. Biblioteca fusese condamnată de propriul ei refuz de a fi
cunoscută, de taina pe care o păstra, de zgârcenia intrărilor sale. Biserica deschisă
matern tututor în ora de închinăciune, era deschisă tuturor în ora de intrajutorare.”
 „ Nu există nimic care să acapareze şi să lege sufletul ca dragostea.”
 „ În faţa unei cărţi nu trebuie să ne întrebăm ce spune, ci ceea ce vrea să spună.”
 „ Pentru orice problemă complicată există o soluţie simplă - şi aia greşită.”