Documentul discută arhitectura microkernelului, care permite o separare mai mică și eficientă a componentelor față de kernelurile monolitice tradiționale. Microkernelurile oferă mai multă securitate și eficiență prin dimensiuni reduse și prin emiterea serviciilor în user-space, dar pot suferi de probleme de performanță. În prezent, microkernelurile sunt relevante pentru sistemele de operare încorporate și construiesc mașini virtuale, reducând distanța dintre aceste tehnologii.