3. Metalele sunt elemente chimice cu proprietăţi fizice
specifice, precum: luciu caracteristic, bun
conducător de căldură şi electricitate, ductil,maleabil
şi solid la temperatură obişnuită (cu excepţia
mercurului).
In tabelul periodic al elementelor 80 % sunt
metale, unde insă trebuie amintit că trecerea de la
categoria metale la nemetale nu se produce brusc, ci
treptat fiind o serie de elemente de tranziţie intre cele
două categorii numite semimetale.
Metalele

10.  Aurul formează cu uşurinţă aliaje cu alte metale, o proprietate de
care omul a profitat de mult: aliaje de aur se cunosc de milenii.
 Astăzi, această natură "prietenoasă" a aurului, care îl face să se
alieze cu uşurinţă cu diferite metale, este din plin utilizată în
bijuterie. Aurul pur, aşa-numitul aur de 24 de carate, este moale
şi, prin urmare, prea puţin rezistent la deformare. De aceea, în
practică, pentru confecţionarea bijuteriilor se folosesc de fapt
aliaje ale aurului cu diverse alte metale, ceea ce permite atât
îmbunătăţirea calităţilor mecanice şi a durabilităţii, cât şi
obţinerea unor nuanţe diferite de galbenul obişnuit al aurului.
Aurul

11.  Alierea cu nichel sau paladiu dă naştere aşanumitului aur alb, în vreme ce alierea cu cupru dă
aliajului o nuanţă roşcată - aur roşu sau aur roz, în
funcţie de cantitatea de cupru. Adăugarea unor cantităţi
mici de zinc dă aliajului o nuanţă galben închis sau
galben-roşiatic.
 Adăugarea de cadmiu în cantitate mică permite
obţinererea unor nuanţe verzui (dar e rar folosită
deoarece cadmiul e un metal toxic).
Aurul

12.  Există şi aur violet, obţinut prin combinarea aurului cu aluminiul
în anumite condiţii, precum şi aur albastru, rezultat prin
combinarea aurului cu indiu sau galiu. (Tehnic vorbind, aceste
combinaţii nu sunt aliaje adevărate, ci aşa-numiţi compuşi
intermetalici, cu o structură internă diferită de a aliajelor, ceea ce
le face mai puţin maleabile, mai casante, dar dure.)
 Şi, în fine, a fost obţinut şi aur negru, astfel numit de către
firmele de bijuterii care îl folosesc; culoarea nu e obţinută prin
alierea aurului cu alt metal, ci prin tratamente de suprafaţă ale
pieselor din aur, diferite procedee electrochimice care au ca
rezultat formarea unui strat de metal strălucitor, dar de culoare
întunecată, pe suprafaţa respectivei bijuterii.

13. Ce nu ştiai despre aur...
 Aurul a exprimat intotdeauna opulenţă şi putere, fiind clasat
pe primul loc in ceea ce priveşte metalele preţioase pentru
frumuseţea şi valoarea lui.
 Aurul este folosit in prezent in aproape toate domeniile:
modă, accesorii, design interior, medicină şi chiar mâncare.
 Foiţele subţiri de aur sunt transparente, iar lumina transmisă
prin acestea este verde, la caldură transformându-se in roşurubiniu.
 Aurul nu se găseşte niciodată in stare pură, ci aliat cu
argint, cupru, fier, paladiu sau rodiu. Poate veţi fi uimiţi să
aflaţi că acest metal preţios are o răspandire largă in
natură, aflându-se in roci solide, roci cristaline, cuarţ sau chiar
in nisip şi pietriş.
 Procesul de extracţie a aurului poate fi văzut in România la
Brad la Muzeul Aurului.

14.  Pe locul intai la productia de aur de situeaza Africa
de Sud cu peste 2.000 de tone de aur anual, iar la
categoria producatori de bijuterii, Italia castiga locul
intai cu peste 500 de tone de bijuterii produse in
fiecare an.
Cea mai mare
cantitate de aur este
depozitata la banca
centrala din
SUA, Federal Reserve
din New York, care
detine 550.000 de
lingouri de aur in
valoare de 203,3
miliarde de dolari.

16. Date chimice
 Argintul este un element chimic.
 In tabelul periodic are simbolul Ag și numărul
atomic 47.
 Este un metaltranzițional, având configurația
electronică a kriptonului, al patrulea gaz rar.
Argintul

17. Proprietăţi fizice si chimice
 Argint metalic de mare puritate obținut prin metoda
electrolitică, se poate observa structura cristalină
dendritică
 Este un metal alb, strălucitor, şi, după cum îi spune şi
numele, argintiu. În tăietură proaspătă, are o culoare
uşor gălbuie. Face parte, împreună
cu aurul, platina, paladiul, iridiul din categoria metalelor
preţioase. Este moale, maleabil şi ductil, fiind metalul cu
cea mai mare conductibilitate electrică şi termică.
 Se oxidează cu uşurinţă în aer, formând oxizi, şi, de
asemenea, în prezenţa sulfului, cu care formează sulfuri.
Argintul

18.  Argintul, a fost, ca si aurul, unul din metalele cele mai
folosite in lume inca de la inceputurile civilizatiei, fiind
utilizat in fabricarea bijuteriilor, obiectelor si monezilor.
 În natura se regaseste in starea nativa sau sub forma de
minereu de argentita (sulfura) sau kerargirita
(clorura), granule sau glie de argint, dar si in forma
cristalizata. Cele mai mari zacaminte de argint din lume
se gasesc in Mexic, America de Sud si Canada.
 Ca rezistenta si duritate argintul este superior aurului si
inferior ca maleabilitate. Este un metal moale, maleabil si
ductibil, de aceea se alieaza, de obicei, cu alte metale
pentru a-i creste rezistenta.
Argintul

19.  Aliajul de bază al argintului este cuprul (Cu). Aliajul
argintului cu aurul, cunoscut sub numele de „elektrum”
conţine 20-25% argint şi a fost cunoscut şi utilizat incă
din vremea grecilor antici.
 Argintul combinat cu mercur capată strălucire, astfel
obţinându-se o pojghiţa subţire din spatele oglinzilor.
Este folosit in industria farmaceutică, tehnica
dentară, fototehnică, ca materie primă in industria
bijuteriilor, monetăriilor.
Argintul

20.  Fiind cel mai bun conductor electric, argintul este folosit ca
materie primă şi in industriile de electronică si energetică.
 In antichitate, datorită capacităţii de a elimina
bacteriile, argintul a fost folosit ca materie primă pentru
fabricarea articolelor de uz casnic.
 Se mai întrebuinţează la baterea monedelor, în
giuvaergerie, precum şi în medicină. Deoarece eliberează
spontan ioni negativi (care au acţiune germicida), multe
decenii a fost întrebuinţat la confecţionarea de
instrumente medicale şi proteze. În stomatologie, din argint
se realizează cu succes pivoţi endodontici.
Argintul

21.  Informaţii de bază:

Nume: Platina
Simbol: Pt
Clasificare: metal de tranziţie
Structura cristalina: cubica
Densitatea la 293 K: 21,45 g/cm3
Culoare: argintie
 Amanunte

Anul descoperirii: 1735
A fost descoperit de: Julius Scaliger
Originea numelui: de la cuvantul din spaniola platina (argint
mic)
Se foloseste in: bijuterii, catalizatori, etaloane pentru unitatile
de masura adoptate in sistemul international
Se obţine:minereuri de platină
Platina

22. Platina
 Platina (simbol Pt) a fost
acceptata ca metal pretios
numai după a doua jumatate
a secolului 19 si are luciu si
culoarea alba.
 Este rar si mai greu decat orice
metal pretios si se considera a
fi mai pretios decat aurul.
Platina este deseori folosită
pentru a fixa cele mai
valoroase pietre, pentru a se
realiza astfel cele mai rafinate
bijuteri.

23.  Platina se mai gaseste si in rocile vulcanice din
Rusia, Brazilia, San Domingo, Indonezia si Australia. Cea
mai mare masa de platina gasita pana acum cantareste
8 kilograme si este pastrata in colectia Damidoff.
 Platina tine cel mai sigur pietrele pretioase, deoarece taria
si culoarea sa neutra sporeste stralucirea si profunzimea
diamantelor si a pietrelor pretioase. Datorita densitatii si
greutatii sale, se poate remarca o diferenta intre platina si
alte metale pretioase.
 Exista un interes crescand in ceea ce priveste bijuteriile de
platina in toata lumea, verighetele fiind cea mai bine
vanduta categorie pentru valoarea si rezistenta pe care o
ofera peste ani.
Curiozităţi despre platină...

24.  Platina pentru a fi recunoscuta nu se marcheaza cu
insemnul 'karat'. In Statele Unite se marcheaza cu PL sau
PLAT. In Europa, platina se recunoaste dupa urmatoarele
marcaje: 950 sau PT950.
Pentru ca platina este cel mai pur metal, rar provoaca
reactii alergice. Exista un interes crescand in ceea ce
priveste bijuteriile de platina in toata lumea, verighetele
fiind cea mai bine vanduta categorie. In grupa
platinei, sunt incluse 6 metale asemanatoare:
platina, paladiu, rodiu, ruteniu, iridiu si osmiu.

25. • Suplă şi elegantă, lustrul natural iniţial al platinei te
atrage. Fiind de treizeci de ori mai rar decât aurul şi mult
mai greu, platina este totuşi cel mai dur metal preţios
folosit in bijuterie.
• Inelele din platină cu montări ale pietrelor preţioase in
gherute inalte sunt mai durabile, decat cele in aur. Totuşi
aurul isi păstrează in timp lustrul natural mai mult timp
decât platina, necesitând intreţinere mai putină.
• Platina este insa mai valoroasă decât aurul, cel putin
datorită rarităţii crescute, astfel că aproape 160 tone de
platină sunt produse anual, faţă de 1.500 tone de aur.
Altfel spus, din 10 tone de minereu brut se extrage doar o
jumatate de uncie de platină, adica 14,175 grame.
Curiozităţi despre platină...

26.  Punctul inalt de topire al platinei
face ca aceasta sa fie un metal
pretios greu de utilizat in
bijuterie, fiind alt factor de
crestere al pretului final al unei
bijuterii din platina. Chiar si cu
tehnici improvizate, mai putin
costisitoare, de topire platina
ramane scumpa.
 Totusi, popularitatea sa continua
sa creasca pe masura ce
cumparatorii de bijuterii ii
recunosc proprietatea unica de
a scoate in evidenta stralucirea
diamantelor, asumandu-si si
pretul. Sa nu uitam insa ca o
alternativa foarte moderna este
insa aurul alb, rodinat, desi
scump, totusi mai ieftin decat
platina.

27.  Ca si puritate in aliere, spre
deosebire de aur, platina este de la
90 la 95% pura, alt motiv pentru a fi
ma scumpa pe gram. Aliajele de
platina contin in mod frecvent
aur, nichel, iridium, paladiu, rodiu, s
au ruteniu, astfel ca aliajele care
intrunesc standardele stabilite se
marcheaza pe pietele
internationale cu semnele distincte
"900Pt", "950 Plat", sau simplu "Plat".
 Este recomandat sa verificati
intotdeauna marcajul special
pentru platina, astfel ca sa fiti siguri
ca este platina si nu aur alb, sau
chiar alt metal. Pentru ca o bijuterie
sa poata fi marcata cu
"Platinum", sau "Plat," bijuteria
trebuie sa contina minim 50%
platina.

28.  Paladiul este un element chimic cu simbolul Pd și
cu numărul atomic 46. Paladiul este un metal
rar, strălucitor, de culoare alb-argintiu, descoperit
în 1803 de William Hyde Wollaston.
 Elementul este numit după asteroidul Pallas, care
a fost denumit după epitetul zeiței grecești
Atena, obținut de aceasta când l-a omorât pe
Pallas.
 Metalele din grupa platinei au proprietăți chimice
asemănătoare, dar paladiul are cel mai scăzut
punct e topire și este cel mai puțin dens metal al
grupei.
Paladiul

29.  Paladiul este un element chimic, metal albargintiu, lucios, foarte maleabil, din familia
platinei, intrebuintat drept catalizator in unele
reactii sau ca inlocuitor al platinei in
constructia unor instrumente de precizie, a
unor obiecte de arta etc.
 Se utilizeaza ca materie prima in procesul de
fabricare a bijuteriilor, al monturilor de pietre
pretioase si la anumite piese de ceasuri. Este
un element de aliaj al aurului alb, cu cât
aliajul contine mai mult paladiu cu atât este
mai alb dar nu atât de alba ca in cazul
nichelului.
 Unul din aspectele negative ale alierii cu
paladiu este costul ridicat ceea ce face ca
acesta sa fie o alternativa scumpa. In schimb
aceste aliaje se topesc la temperaturi mai
ridicate si sunt mai convenabile in procesul
de turnare cu precizie. Paladiul este bun
conductor de electricitate si nu se poate
magnetiza.
Paladiul

30. • Ruteniul a fost descoperit in muntii Ural, iar numele provine
de la cel al tarii in care a fost gasit prima data, Rusia. Acest
metal este foarte dur si de asemenea apartine grupei de
platina.
• Ruteniul este folosit in industria electronica si chimica, dar si
in fabricarea bijuteriilor sau a componentelor pentru
computere.
• Rutheniul este un metal solid sfărămicios de culoare alb
cenușie din grupa platinei, care se prezintă sub formă de
agregate cristaline legate câte patru.
• La temperatura camerei menține suprafața exterioară lucioasă
caracteristică metalelor.
Incălzit în prezența oxigenului la o formă incandescentă, se
formează un oxid de ruthil toxic și instabil, care devine în
prezența luminii explosiv.
Ruteniul

31.  Rodiul (din limba greacă rhodon = roșu, pentru
că multe săruri de rodiu au o culoare roșie
intensă) este un element chimic cu simbolul Rh
și numărul atomic 45. Este un metal de tranziție
rar, din grupa platinei, de culoare alb-argintie și
cu o duritate ridicată. El se găsește în
minereurile de platină și se folosește ca element
de aliere în aliajele de platină și drept
catalizator.
Rodiul

32. Istoric
 Rodiul a fost descoperit în anul 1803 de către chimistul
britanic William Hyde Wollaston, în minereu de platină
provenit din Columbia, la scurtă vreme după ce
descoperise și paladiul.
 Pentru aceasta, el a dizolvat minereul în aqua
regia, neutralizând acidul cu hidroxid de sodiu, NaOH.
Apoi a precipitat platina prin adăugarea clorură de
amoniu, NH4Cl, obținând cloroplatinat de amoniu. Prin
tratarea soluției cu cianură mercurică, paladiul a fost
eliminiat și el ca cianură de paladiu. Materialul rămas a
fost clorura de rodiu, de culoare roșie. Din
aceasta, rodiul a fost obținut prin reducere cu hidrogen
.
Rodiul

33. Anul descoperirii: 1803
A fost descoperit de: Smithson Tenant
Originea numelui: de la cuvantul latinesc iridis (curcubeu)
Se foloseste in: recipiente, ornamente, etaloane pentru
unitatile de masura adoptate in sistemul international (acestea
sunt facute dintr-un aliaj de platina si iridiu)
Se obtine:minereuri de platina
• Iriudiu= element chimic, metal greu, alb-argintiu, foarte dur, puțin
ductil, cu temperatura de topire foarte înaltă, întrebuințat la
confecționarea unor instrumente fizice și chirurgicale, a vârfurilor
de peniță pentru stilouri sau, sub forma aliajelor cu
platina, pentru cupluri termoelectrice.
Iridiul

34. Curiozităţi despre Iridiu şi Osmiu
Iridiul sau iris este numit astfel datorită culorii sale. Este
un metal foarte dur de culoare alb-argintie. A fost
descoperit in 1804 si este folosit in industira firelor si
fibrelor artificiale.
In acelaşi an a fost descoperit şi osmiul, numele
acestuia provenind din limba greaca, cu
semnificatia "parfum". Acest metal este cel mai greu
dintre toate cele care apartin grupei de platina.
Caracterizat prin duritate foarte mare, osmiul este
folosit la fabricarea mecanismelor de ceasornice si
a peniţelor pentru stilouri.

35. Vă mulţumim pentru
atenţie!