2. Un impărat a primit doi șoimi. Unul a fost antrenat, iar despre
celălalt i s-a spus că refuză să se dezlipească de creanga pe
care stătea. Unul dintre slujitori trebuia să se cațere in fiecare
zi in copac să-i ducă de mâncare.
După ce a incercat in fel și chip să facă șoimul să zboare de
pe creangă, impăratul și-a rugat supușii să-l ajute. Un bătrân
ințelept s-a oferit să facă el asta și a doua zi când s-a trezit,
impăratul a vazut șoimul zburând de colo-colo.
- Cum ai făcut? Și-a intrebat el supusul.
- A fost foarte simplu,i-a răspuns bătrânul. Nu a trebuit decât
să ii tai craca de sub picioare.
6. Istoria orașului Fălești începe pe vremea
voievodatului Moldovei. Anume, localitatea
Fălești este pomenită pentru prima dată într-un
document din 1429. În 1812 ocolul este desprins
de principatul Moldovei odată cu stabilirea
stăpânirii rusești asupra Moldovei răsăritene, de
atunci încoace denumită Basarabia, în cadrul
căreia devine o volostă.
7. Mai tîrziu, preotul rus Ivan Lukianov l-a descris
ca sat "în care trăia Ivan Falevici". De fapt
toponimul provine din cuvântul "Fală",
însemnând în Evul Mediu "slavă". Un ostaș
"fălit" pentru vitejia sa, putea întemeia o nouă
moșie "Fălească", urmașii săi puteau purta
numele de Fălescu, iar oamenii de acolo erau
"Făleștii" (în limba slavonă Falevici).
8. Geografie . Raionul Fălești este situat în partea de nord-
vest al Republicii Moldova, la o distanță de 125 km de la
capitala - Municipiul Chișinău.
Suprafața raionului: teritoriul raionului Fălești ocupă o
suprafață de 1.072 km2.
Clima: condițiile climaterice se caracterizează prin
mișcarea generală a maselor de aer ale atmosferei de la
vest spre est. Climatul este temperat continental, cele patr
anotimpuri fiind bine evidențiate.
9. Relieful raionului cuprinde coline, pășuni, iazuri
și lacuri.Pădurile se întind pe o suprafață de 11
066 ha, pășunile 18 077 ha și suprafețele
acvatice 3 903 ha. Condițiile de climă și de relief
au dat ca urmare formarea unei flore bogate și
mixte în ce privește compoziția ei.
Solul raionului conține resurse materiale impor-
tante pentru construcție: lut, nisipuri, pietriș, etc.
10. Resursele vegetale sunt bogat reprezentate de
plante lemnoase cum ar fi specii de foioase ca
salcâmul, arțarul și stejarul. Fauna este
reprezentată de iepuri de câmp, vulpi, mistreți,
lupi, etc. Specii de păsări întâlnite: cocostârci,
răți sălbatice, ciocănitori, pițigoi, etc. Bogat în
iazuri și ape curgătoare, raionul este o sursă de
pești: crap, caras, biban.
11. Prima stemă a orașului Fălești a fost
aprobată prin decretul regal din 10
septembrie 1936 și publicat în
Monitorul oficial având descrierea:
Pe scut de argint un rățoi negru,
plutind spre dreapta pe valuri verzi
între două fire de papură neagră.
Scutul timbrat cu o coroană murală
de argint cu trei tunuri.
12. La solicitarea Consiliului orășenesc
Fălești în 2010 Comisia națională de
Heraldică a Republicii Moldova a
aprobat stema actuală a orașului,
reluând-o pe cea din 1936 cu unele
ajustări cu următoarea descriere:
13. În câmp argintiu, un rățoi negru,
plutind spre dreapta pe valuri
verzi, flancat de două fire de
papură neagră. Scutul timbrat cu o
coroană murală de aur cu trei
turnuri.
14. Drapelul reprezintă o pânză dreptunghiulară
verde (2:3), cu un brâu orizontal alb pe mijloc
(1/4 h), încărcat cu trei rățoi negri plutind
într-un rând spre hampă pe linia marginii de
jos a brâului.
Semnele heraldice simbolizează bogăția de
vânat de cândva a localității, coroana murală
arată statutul de oraș-reședință de raion.
16. Trei personalități din raion cunoscute în întreaga
țară
Trei lucruri care mă fac să fiu mândru de
localitatea mea.
Trei lucruri pe care trebuie să le cunoască fiecare
cetățean al localității.
Două lucruri pe care ai vrea să le schimbi în
localitatea ta.
17. HÁMPĂ s. f. suport pe
care se fixează pânza
unui steag.
Ocol s.n.-Unitate administrativă
(judiciară, agricolă) de județ sau de
ținut, de oraș sau de sat;
