Downloaded 176 times
Uploaded byPopartac Nicolae
Lg.319 2006 power point
Documentul detaliază legislația românească în domeniul securității și sănătății în muncă, cu accent pe alinierea acesteia la standardele europene. Acesta include o listă amplă de acte normative transmise și normele metodologice aprobate pentru implementarea legii nr. 319/2006. De asemenea, este subliniată responsabilitatea angajatorilor în asigurarea securității și sănătății lucrătorilor.
Lg.319 2006 power point
- 1.
- 2. 2 Locuri de muncămai sigure, mai sănătoase şi mai productive Sibiu – 19 iunie 2007 Legislaţia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006 Inspector general de stat adjunct Dr.ing. Dantes Nicolae BRATU
- 3. Angajamentele asumate înPlanul de măsuri prioritare pentru integrare europeană (2006) pentru Capitolul 13 de negociere - Politica socială şi ocuparea forţei de muncă Obiectivele cuprinse în Politica şi strategia României în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru perioada 2004 – 2007 Transpunerea integrală a aquis-ului comunitar în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
- 4. 4 Legislaţia naţională înLegislaţianaţională în domeniul securităţii şi sănătăţiidomeniul securităţii şi sănătăţii în muncăîn muncă Constituţia RomânieiConstituţia României Codul Muncii (Legea nr.53/2003)Codul Muncii (Legea nr.53/2003) Legea nr.319/2006 a securităţii şi sănătăţii înLegea nr.319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncămuncă H.G. nr.1425/2006 pentru aprobarea NormelorH.G. nr.1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.319/2006metodologice de aplicare a Legii nr.319/2006 H.G.-uri prin care au fost transpuse prevederileH.G.-uri prin care au fost transpuse prevederile directivelor europene, pe domenii specificedirectivelor europene, pe domenii specifice
- 5. 5 Legislaţia naţională înLegislaţianaţională în domeniul securităţii şidomeniul securităţii şi sănătăţii în muncăsănătăţii în muncă Strategia pentru îmbunătăţireaStrategia pentru îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la loculsecurităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă a însemnat, în primul rând,de muncă a însemnat, în primul rând, alinierea legislaţiei naţionale înalinierea legislaţiei naţionale în domeniul securităţii şi sănătăţii îndomeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la prevederile directivelormuncă la prevederile directivelor europeneeuropene
- 6. 6 Legislaţia armonizată cuDirectivele europene dinLegislaţia armonizată cu Directivele europene din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncădomeniul securităţii şi sănătăţii în muncă Nr crt. Actul normativ Domeniul Directiva transpusă 1. Legea nr. 319/2006 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă 89/391/CEE 2. H.G. nr. 1875/2005 protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile datorate expunerii la azbest 83/477/CEE 91/382/CEE 98/24/CE 2003/18/CE 3. H.G. nr. 1876/2005 cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii 2002/44/CE 4. H.G. nr. 300/2006 cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile 92/57/CEE 5. H.G. nr. 493/2006 cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot 2003/10/CE 6. H.G. nr. 971/2006 cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă 92/58/CEE 7. H.G. nr. 1007/2006 cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la asistenţa medicală la bordul navelor 92/29/CEE
- 7. 7 Legislaţia armonizată cuDirectivele europene dinLegislaţia armonizată cu Directivele europene din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncădomeniul securităţii şi sănătăţii în muncă Nr crt. Actul normativ Domeniul Directiva transpusă 8. H.G. nr. 1028/2006 cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare 90/270/CEE 9. H.G. nr. 1048/2006 cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă 89/656/CEE 10. H.G. nr. 1049/2006 cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de suprafaţă sau subteran 92/104/CEE 11. H.G. nr. 1050/2006 cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractiva de foraj 92/91/CEE 12. H.G. nr. 1051/2006 cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuala a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare 90/269/CEE 13. H.G. nr. 1058/2006 cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive 99/92/CE
- 8. 8 Legislaţia armonizată cuDirectivele europene dinLegislaţia armonizată cu Directivele europene din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncădomeniul securităţii şi sănătăţii în muncă Nr crt. Actul normativ Domeniul Directiva transpusă 14. H.G. nr. 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă 89/654/CE 15. H.G. nr. 1092/2006 protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă 2000/54/CE 16. H.G. nr. 1093/2006 stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă 2004/37/CE 17. H.G. nr. 1135/2006 cerinţele minime de securitate şi sănătate în munca la bordul navelor de pescuit 93/103/CEE 18. H.G. nr. 1136/2006 cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice 2004/40/CE 19. H.G. nr. 1146/2006 cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă 89/655/CEE 95/63/CE 2001/45/CE
- 9. 9 Legislaţia armonizată cuDirectivele europene dinLegislaţia armonizată cu Directivele europene din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncădomeniul securităţii şi sănătăţii în muncă Nr crt. Actul normativ Domeniul Directiva transpusă 20. H.G. nr. 1218/2006 stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici 98/24/CE 91/322/CEE 2000/39/CE 2006/15/CE 21. Ordin nr. 753/2006 protecţia tinerilor în muncă 94/33/CEE 22. H.G.nr. 557/2007 privind completarea măsurilor destinate să promoveze îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii la locul de muncă pentru salariaţii încadraţi în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată şi pentru salariaţii temporari încadraţi la agenţi de muncă temporară 91/383/CEE 22. Legea nr. 25/2004 aprobarea O.U.G. nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii 92/85/CEE 23. H.G. nr. 537/2004 aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii
- 10. 10 Directive europene dindomeniul securităţii şi sănătăţii în muncă care urmează să fie transpuse Directiva 2006/25/CE privind cerinţe minime de securitate şi sănătate privind expunerea lucrătorilor la riscurile datorate agenţilor fizici (radiaţii optice artificiale)
- 11. 11 ALTE ACTE NORMATIVENOU APĂRUTE ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ Nr crt. Denumire 1. H.G. nr.1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 2. Ordin nr.706/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de radiaţiile optice artificiale 3. Ordin nr.754/2006 pentru constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor externe de prevenire şi protecţie şi de avizare a documentaţiilor cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă 4. Ordin nr. 25/2007 privind modificarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei nr. 754/2006 pentru constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor externe de prevenire şi protecţie şi de avizare a documentaţiilor cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă 5. Ordin nr. 3/2007 privind aprobarea Formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă — FIAM 6. Ordin nr. 242/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind formarea specifică de coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului şi/sau a realizării lucrării pentru şantiere temporare ori mobile
- 12. 12 Principii generale Principiulresponsabilităţii angajatorului Principiile generale de prevenire Coordonarea activităţilor de prevenire şi protecţie Consultarea şi participarea echilibrată a lucrătorilor • reprezentanţi ai lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor • comitetul de securitate şi sănătate în muncă Protecţia grupurilor sensibile la riscuri specifice: femei gravide, lehuze, femei care alăptează, tineri, persoane cu dizabilităţi Supravegherea sănătăţii lucrătorilor LEGEA nr. 319/2006 legea cadru în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
- 13. 13 Pentru implementarea înmod unitar a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006, au fost elaborate Normele metodologice de aplicare, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.1425/2006
- 14. 14 CAP. 1 Dispoziţiigenerale – definiţii CAP. 2 Autorizarea funcţionării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă CAP. 3 Servicii de prevenire şi protecţie CAP. 4 Organizarea şi funcţionarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă CAP. 5 Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă CAP. 6 Pericol grav şi iminent şi zone cu risc ridicat şi specific CAP. 7 Comunicarea şi cercetarea evenimentelor, înregistrarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea şi raportarea bolilor profesionale CAP. 8 Avizarea documentaţiilor cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006
- 15. 15 Înainte de începereaoricărei activităţi angajatorii au obligaţia să obţină autorizaţia de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.319/2006 Capitolul II Autorizarea funcţionării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă
- 16. 16 Nu se autorizează persoanele fizice asociaţiile familiale persoanele juridice care se autorizează, inclusiv din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, în temeiul Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare Autorizarea funcţionării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă
- 17. 17 Asumarea de cătreangajator a responsabilităţii privind legalitatea desfăşurării activităţii din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă se face pentru activităţile care se desfăşoară la sediul social, la sediile secundare sau în afara acestora În vederea autorizării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, angajatorul are obligaţia să depună o cerere la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea Autorizarea funcţionării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă
- 18. 18 Certificatul constatator, emisîn baza declaraţiei pe propria răspundere, dă dreptul angajatorilor să desfăşoare activităţile pentru care au obţinut certificatul În cazul în care în cadrul controalelor se constată abateri de la respectarea prevederilor legale din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, inspectorul de muncă sistează activitatea şi propune inspectoratului teritorial de muncă înscrierea menţiunii în certificatul constatator Autorizarea funcţionării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă
- 19. 19 Angajatorul are obligaţiade a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă În cazul în care un angajator apelează la servicii externe de prevenire şi protecţie, acesta nu este exonerat de responsabilităţile sale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă Obligaţiile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu aduc atingere principiului responsabilităţii angajatorului LEGEA nr. 319/2006 Principiul responsabilităţii angajatorului
- 20. 20 Angajatorul trebuie săasigure planificarea, organizarea şi mijloacele necesare activităţii de prevenire şi protecţie în unitatea şi/sau întreprinderea sa H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.319/2006 Capitolul III Servicii de prevenire şi protecţie
- 21. 21 Organizarea activităţilor de prevenireşi protecţie asumarea de către angajator a desfăşurării activităţilor de prevenire şi protecţie desemnarea unuia sau mai multor lucrători pentru a se ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie înfiinţarea unui serviciu intern de prevenire şi protecţie apelarea la servicii externe de prevenire şi protecţie
- 22. 22 Organizarea activităţilor deprevenire şi protecţie angajator lucrători desemnaţi serviciu intern serviciu extern lucrători desemnaţi serviciu intern serviciu extern lucrători desemnaţi serviciu intern serviciu extern serviciu intern serviciu intern 1 - 49 lucrători 1 - 49 lucrători activităţi din Anexa nr.5 din H.G.1425/2006 50 - 149 lucrători peste 150 lucrători + serviciu extern + serviciu extern + serviciu extern + serviciu extern 50 - 149 lucrători activităţi din Anexa nr.5 din H.G.1425/2006 + serviciu extern
- 23. 23 Asumarea de cătreangajator a desfăşurării activităţilor de prevenire şi protecţie În ce condiţii îşi poate asuma un angajator desfăşurarea activităţilor de prevenire şi protecţie din întreprinderea sa? Trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: microîntreprinderi sau întreprinderi mici activităţile desfăşurate în cadrul întreprinderii nu sunt dintre cele prevăzute în anexa nr.5 din H.G. nr.1425/2006 riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate angajatorul îşi desfăşoară activitatea profesională în mod efectiv şi cu regularitate în întreprindere şi/sau unitate angajatorul îndeplineşte cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, corespunzătoare cel puţin nivelului de bază
- 24. 24 Desemnarea lucrătorilor pentrua se ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie În ce situaţii angajatorul trebuie să desemneze unul sau mai mulţi lucrători pentru a se ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie? 1. microîntreprinderi şi întreprinderi mici unde: angajatorul nu şi-a asumat el însuşi desfăşurarea tuturor activităţilor de prevenire şi protecţie nu a fost organizat serviciu intern de prevenire şi protecţie nu s-a apelat la servicii externe pentru desfăşurarea tuturor activităţilor de prevenire şi protecţie 2. întreprinderi/unităţi care au între 50 şi 149 de lucrători şi nu au organizat serviciul intern de prevenire şi protecţie Cum se face desemnarea lucrătorilor pentru a se ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie? Angajatorul desemnează nominal lucrătorii pentru a se ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie, prin decizie
- 25. 25 Ce condiţii trebuiesă îndeplinească lucrătorul desemnat ? Lucrătorul desemnat trebuie să aibă pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă corespunzătoare, cel puţin, nivelului mediu Câţi lucrători trebuie desemnaţi ? Cum se procedează dacă lucrătorii desemnaţi nu au capacitatea necesară pentru efectuarea tuturor activităţilor de prevenire şi protecţie? Angajatorul trebuie să apeleze la unul sau mai multe servicii externe mărimea întreprinderii şi/sau unităţii numărul de lucrători desemnaţi riscurile la care sunt expuşi lucrătorii mijloacele pe care angajatorul le pune la dispoziţia lucrătorilor desemnaţi distribuţia riscurilor în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii timpul de care dispun pentru desfăşurarea activităţilor de prevenire şi protecţie Desemnarea lucrătorilor pentru a se ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie
- 26. 26 Serviciul intern deprevenire şi protecţie În ce situaţii este obligatorie organizarea serviciului intern? 1. Întreprinderi şi/sau unităţi care au între 50 şi 149 de lucrători şi care desfăşoară activităţi dintre cele prevăzute în anexa nr.5 din HG nr.1425/2006 2. Întreprinderi şi/sau unităţi care au peste 150 de lucrători Care este forma de organizare? Structură distinctă, în subordinea directă a angajatorului Ce activităţi desfăşoară? Activităţi de prevenire şi protecţie şi, cel mult, activităţi complementare (prevenirea şi stingerea incendiilor, protecţia mediului) Care este structura? lucrători care îndeplinesc cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă corespunzătoare nivelului mediu şi/sau superior alţi lucrători care desfăşoară activităţi auxiliare, după caz Cum se procedează atunci când serviciul intern nu are capacitatea să efectueze toate activităţile de prevenire şi protecţie? Se apelează la unul sau mai multe servicii externe
- 27. 27 Când se apeleazăla unul sau mai multe servicii externe? a) angajatorul nu şi-a asumat desfăşurarea tuturor activităţilor de prevenire şi protecţie b) lucrătorii desemnaţi nu au capacitatea şi aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activităţilor de prevenire şi protecţie c) serviciul intern de prevenire şi protecţie nu are capacitatea necesară pentru efectuarea tuturor activităţilor de prevenire şi protecţie Ce condiţii trebuie să îndeplinească serviciile externe? Trebuie să fie abilitate de către Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire şi protecţie Ce activităţi de prevenire şi protecţie desfăşoară serviciul extern în întreprindere? Activităţile se stabilesc prin contractul încheiat cu angajatorul Ce obligaţie are angajatorul faţă de serviciul extern? Angajatorul trebuie să asigure serviciului extern accesul la toate informaţiile necesare desfăşurării activităţii de prevenire şi protecţie Servicii externe de prevenire şi protecţie
- 28. 28 Angajatorii trebuie săconsulte lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor şi să permită participarea acestora la discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă întreprinderi cu mai puţin de 50 de lucrători lucrători şi/sau reprezentanţi ai lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor întreprinderi cu mai mult de 50 de lucrători comitet de securitate şi sănătate în muncă LEGEA nr. 319/2006 Consultarea şi participarea lucrătorilor
- 29. 29 Reprezentant al lucrătorilor,cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor persoană aleasă, selectata sau desemnată de către lucrători, în conformitate cu prevederile legale, să îi reprezinte în ceea ce priveşte problemele referitoare la protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în muncă LEGEA nr. 319/2006 Consultarea şi participarea lucrătorilor
- 30. 30 Care estemodalitatea de alegere ? Care este numărul de reprezentanţi ? se stabilesc prin contractul colectiv de muncă, regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare Ce condiţii trebuie să îndeplinească reprezentanţii lucrătorilor ? pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă corespunzătoare, cel puţin, nivelului de bază H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.319/2006 Capitolul III Secţiunea a 9-a Reprezentant al lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor
- 31. 31 În unităţile careau mai puţin de 50 de lucrători, atribuţiile CSSM-ului revin reprezentanţilor lucrătorilor Ce acţiuni desfăşoară reprezentanţii lucrătorilor? colaborează cu angajatorul pentru îmbunătăţirea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă însoţesc echipa/persoana care efectuează evaluarea riscurilor ajută lucrătorii să conştientizeze necesitatea aplicării măsurilor de securitate şi sănătate în muncă aduc la cunoştinţă angajatorului sau comitetului de securitate şi sănătate în muncă propunerile lucrătorilor referitoare la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă urmăresc realizarea măsurilor din planul de prevenire şi protecţie informează autorităţile competente asupra nerespectării prevederilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă Reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor
- 32. 32 • Ce esteCSSM-ul? organ paritar, constituit la nivelul angajatorului, în vederea participării şi consultării periodice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă • Cum se constituie CSSM-ul în cazul în care activitatea se desfăşoară în unităţi dispersate teritorial? se pot înfiinţa mai multe comitete de securitate şi sănătate în muncă numărul acestora se stabileşte prin contractul colectiv de muncă, regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.319/2006 Capitolul IV Organizarea Comitetului de securitate şi sănătate în muncă
- 33. 33 Organizarea Comitetului desecuritate şi sănătate în muncă Când se constituie CSSM-ul? în unităţile care au un număr de cel puţin 50 de lucrători, inclusiv cu capital străin, care desfăşoară activităţi pe teritoriul României în unităţile cu un număr mai mic de 50 de lucrători, inspectorul de muncă poate impune constituirea comitetului de securitate şi sănătate în muncă în funcţie de natura activităţii şi de riscurile identificate în unităţile care desfăşoară temporar activităţi, cu o durată mai mare de 3 luni În ce scop se constituie? pentru asigurarea participării şi consultării periodice a reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
- 34. 34 Organizarea Comitetului desecuritate şi sănătate în muncă PREŞEDINTE angajator (reprezentant legal al angajatorului) reprezentanţi ai lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă SECRETAR lucrător desemnat (reprezentant al serviciului intern de prevenire şi protecţie) reprezentanţi ai angajatorului medic de medicina muncii
- 35. 35 Care este modalitateade desemnare a reprezentanţilor lucrătorilor în CSSM ? • se stabileşte în contractul colectiv de muncă, regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare • se desemnează de către şi dintre reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor Câţi reprezentanţi ai lucrătorilor fac parte din CSSM ? • 50 - 100 lucrători - 2 reprezentanţi • 101 - 500 lucrători - 3 reprezentanţi • 501 - 1.000 lucrători - 4 reprezentanţi • 1.001 - 2.000 lucrători - 5 reprezentanţi • 2.001 - 3.000 lucrători - 6 reprezentanţi • 3.001 - 4.000 lucrători - 7 reprezentanţi • peste 4.000 lucrători - 8 reprezentanţi Comitetul de securitate şi sănătate în muncă
- 36. 36 Cum se nominalizeazămembrii CSSM-ului ? Preşedintele CSSM nominalizează membrii acestuia prin decizie scrisă Cum funcţionează CSSM-ul? În baza regulamentului propriu de funcţionare Când se întruneşte CSSM-ul? Cel puţin o dată pe trimestru şi ori de câte ori este necesar Cine poate participa la întruniri? lucrătorii desemnaţi reprezentanţii serviciului intern de prevenire şi protecţie reprezentanţii serviciilor externe de prevenire şi protecţie inspectorii de muncă Comitetul de securitate şi sănătate în muncă
- 37. 37 Accidentele de muncăpun în pericol viaţa persoanelor şi aduc grave prejudicii umane, sociale şi economice Pentru a evita accidentele de muncă şi bolile profesionale este necesară Prevenirea LEGEA nr. 319/2006 legea cadru în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
- 38. 38 Ce este prevenirea? ansamblulde dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesului de muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale LEGEA nr. 319/2006 Principiile generale de prevenire furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor Prevenire
- 39. 39 Când se realizeazăinstruirea ? la angajare la schimbarea locului de muncă sau la transfer la introducerea unui nou echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru la executarea unor lucrări speciale Prin ce se caracterizează instruirea ? trebuie să fie adaptată evoluţiei riscurilor sau apariţiei unor noi riscuri se realizează periodic şi ori de câte ori este necesar nu poate fi realizată pe cheltuiala lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora se realizează în timpul programului de lucru LEGEA nr. 319/2006 Principiile generale de prevenire
- 40. 40 Care este scopulinstruirii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ? însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de securitate şi sănătate în muncă Ce metode şi tehnici de instruire se utilizează la instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ? expunerea, demonstraţia, studiul de caz, vizionări de filme, diapozitive, proiecţii, instruirea asistată de calculator, etc. Care sunt fazele instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ? instruirea introductiv-generală instruirea la locul de muncă instruirea periodică instruirea suplimentară H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.319/2006 Capitolul V Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
- 41. 41 Care este scopulinstruirii introductiv-generale ? informarea despre activităţile specifice întreprinderii respective, riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii, în general Când se face instruire introductiv-generală ? la angajarea lucrătorilor lucrătorilor detaşaţi de la o întreprindere la alta lucrătorilor delegaţi de la o întreprindere la alta lucrătorului pus la dispoziţie de către un agent de muncă temporar Cine poate face instruirea introductiv-generală ? angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă lucrătorul desemnat un lucrător al serviciului intern de prevenire şi protecţie serviciul extern de prevenire şi protecţie Cum se face ? individual sau în grupuri de cel mult 20 de persoane Instruirea introductiv – generală
- 42. 42 Care este duratainstruirii introductiv - generale ? angajatorul stabileşte prin instrucţiuni proprii durata instruirii introductiv-generale în funcţie de specificul activităţii şi de riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii durata nu va fi mai mică de 8 ore Care este conţinutul instruirii introductiv - generale ? trebuie să fie în conformitate cu tematica aprobată de către angajator şi se vor expune, în principal, următoarele: legislaţia de securitate şi sănătate în muncă consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice întreprinderii măsuri la nivelul întreprinderii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor Cum se face verificarea ? prin teste rezultatul se consemnează în fişa de instruire Instruirea introductiv – generală
- 43. 43 Care este scopulinstruirii la locul de muncă ? prezentarea riscurilor pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate Când se face instruire la locul de muncă ? la angajarea lucrătorilor lucrătorilor detaşaţi de la o întreprindere la alta lucrătorilor delegaţi de la o întreprindere la alta lucrătorului pus la dispoziţie de către un agent de muncă temporar la schimbarea locului de muncă în cadrul întreprinderii Cine poate face instruirea la locul de muncă ? conducătorul direct al locului de muncă Cum se face ? în grupe de maximum 20 de persoane Instruirea la locul de muncă
- 44. 44 Care este duratainstruirii la locul de muncă? durata nu va fi mai mică de 8 ore se stabileşte prin instrucţiuni proprii în funcţie de riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate se stabileşte de către conducătorul locului de muncă respectiv, împreună cu: Instruirea la locul de muncă angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă lucrătorul desemnat un lucrător al serviciului intern de prevenire şi protecţie serviciul extern de prevenire şi protecţie Cum se face verificarea cunoştinţelor ? şeful ierarhic superior celui care a făcut instruirea rezultatul verificării se consemnează în fişa instruire individuală
- 45. 45 Care este conţinutulinstruirii la locul de muncă? în conformitate cu tematicile aprobate de către angajator şi întocmite de către: angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă lucrătorul desemnat serviciul intern de prevenire şi protecţie serviciul extern de prevenire şi protecţie Va cuprinde: informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locului de muncă / postului de lucru prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă / postul de lucru măsurile la nivelul locului de muncă / postului de lucru de acordare a primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţile specifice locului de muncă / postului de lucru demonstraţii practice privind activitatea pe care lucrătorul o va desfăşura exerciţii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecţie, a mijloacelor de alarmare, intervenţie, evacuare şi de prim ajutor Instruirea la locul de muncă
- 46. 46 Care este scopulinstruirii periodice ? reîmprospătarea şi actualizarea cunoştinţelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă Cine poate face instruirea periodică ? conducătorul direct al locului de muncă Care este intervalul dintre două instruiri periodice ? se stabileşte prin instrucţiuni proprii, în funcţie de condiţiile locului de muncă / postului de lucru nu va fi mai mare de: 6 luni - pentru lucrători 12 luni - pentru personalul tehnico-administrativ Cine face verificarea instruirii periodice ? şeful ierarhic al celui care efectuează instruirea şi prin sondaj de către: angajator lucrătorul desemnat serviciul intern de prevenire şi protecţie serviciile externe de prevenire şi protecţie care vor semna fişele de instruire ale lucrătorilor, confirmând astfel că instruirea a fost făcută corespunzător Instruirea periodică
- 47. 47 Care este duratainstruirii periodice ? se stabileşte prin instrucţiuni proprii în funcţie de riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate se stabileşte de către conducătorul locului de muncă respectiv, împreună cu: Instruirea periodică angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă lucrătorul desemnat un lucrător al serviciului intern de prevenire şi protecţie serviciul extern de prevenire şi protecţie
- 48. 48 Care este conţinutulinstruirii periodice ? în conformitate cu tematicile aprobate de către angajator şi întocmite de către: angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă lucrătorul desemnat serviciul intern de prevenire şi protecţie serviciul extern de prevenire şi protecţie Va cuprinde obligatoriu demonstraţii practice Instruirea periodică Cum se face verificarea cunoştinţelor ? şeful ierarhic superior celui care a făcut instruirea se consemnează în fişa instruire individuală
- 49. 49 Când se faceinstruire suplimentară ? când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice ale locului de muncă / postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii datorită evoluţiei riscurilor sau la apariţia de noi riscuri la reluarea activităţii după accident de muncă la executarea unor lucrări speciale la introducerea unui echipament de muncă sau la modificarea echipamentului existent la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru Instruirea suplimentară
- 50. 50 Care este conţinutulinstruirii suplimentare ? în conformitate cu tematicile aprobate de către angajator şi întocmite de către: angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă lucrătorul desemnat serviciul intern de prevenire şi protecţie serviciul extern de prevenire şi protecţie Care este durata instruirii periodice ? se stabileşte în instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de muncă respectiv, împreună cu: angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă lucrătorul desemnat un lucrător al serviciului intern de protecţie şi prevenire serviciul extern de protecţie şi prevenire nu va fi mai mică de 8 ore Instruirea suplimentară
- 51. 51 H.G. nr. 1425/2006pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.319/2006 Capitolul VI Pericol grav şi iminent de accidentare Ce este pericolul grav şi iminent de accidentare ? situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru a deveni realitate în orice moment Cine poate constata starea de pericol grav şi iminent ? orice lucrător din întreprindere lucrătorii serviciului extern de prevenire şi protecţie cu care întreprinderea a încheiat contract inspectorii de muncă
- 52. 52 Pericol grav şiiminent de accidentare Cum se procedează la constatarea stării de pericol grav şi iminent de accidentare ? se vor lua imediat următoarele măsuri de securitate: oprirea echipamentului de muncă şi/sau activităţii evacuarea personalului din zona periculoasă anunţarea serviciilor specializate anunţarea conducătorilor ierarhici eliminarea cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol grav şi iminent
- 53. 53 Pericol grav şiiminent de accidentare OBLIGAŢIILE ANGAJATORULUI întocmirea planului de evacuare a lucrătorilor afişarea planului de evacuare la loc vizibil instruirea lucrătorilor in vederea aplicării planului de evacuare si verificarea modului de însuşire a cunoştinţelor desemnarea lucrătorilor care trebuie sa contacteze serviciile specializate si sa-i instruiască in acest sens asigurarea mijloacelor de comunicare necesare contactării serviciilor specializate desemnarea lucrătorilor din echipele de intervenţie si asigurarea instruirii si dotării corespunzătoare stabilirea serviciilor specializate care pot interveni Măsuri severe de interzicere a continuării/reluării activităţii înainte de eliminarea cauzelor !
- 54. 54 O muncă estebine făcută numai dacă se face în locuri de muncă sigure, sănătoase şi productive Nu există formule magice, nici îmbunătăţiri de la o zi la alta fără efortul comun al tuturor actorilor implicaţi
Editor's Notes
- #3 Începând cu 1 octombrie 2006 în România a intrat în vigoare o nouă legislaţie în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, armonizată cu directivele europene în domeniu.
- #4 Având în vedere angajamentele asumate în Planul de măsuri prioritare pentru integrare europeană (2006) pentru Capitolul 13 de negociere şi obiectivele cuprinse în Politica şi strategia României în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru perioada 2004 – 2007, a fost necesară transpunerea integrală a aquis-ului comunitar în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Ţinând seama de Comunicatul Comisiei Europene din 11.03.2002 "Adaptarea la schimbările în domeniul muncii şi al societăţii: o nouă strategie comunitară de securitate şi sănătate 2002-2006" şi de Rezoluţia Consiliului din 3 iunie 2002 privind o nouă strategie comunitară de sănătate şi securitate în muncă 2002-2006, a fost elaborată Politica şi strategia României în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru perioada 2004 – 2007, aprobată prin Ordinul comun al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei nr. 674/2003 şi al ministrului sănătăţii nr. 1140/2003. Obiectivul principal al Politicii şi strategiei României în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă l-a constituit crearea unui cadru legislativ în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă complet şi coerent, armonizat directivelor europene în domeniu.
- #5 Principalele acte normative care reglementează securitatea şi sănătatea în muncă: Constituţia României - reprezintă elementul generator al întregii legislaţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă din ţara noastră. Constituţia statuează dreptul la protecţia vieţii şi sănătăţii pentru toţi cetăţenii, în mod egal. Codul Muncii (Legea nr.53/2003) - act legislativ care reglementează toate relaţiile de muncă şi statuează drepturile şi obligaţiile fundamentale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Codul Muncii şi Constituţia României stabilesc împreună cadrul general pentru elaborarea legislaţiei naţionale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Legea nr.319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă - constituie actul normativ în baza căruia se desfăşoară întreaga activitate de securitate şi sănătate în muncă în România. H.G. nr.1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.319/2006 – reglementează procedurile de aplicare a principiilor prevăzute de Legea nr.319/2006. H.G.-uri prin care au fost transpuse prevederile directivelor europene, pe domenii specifice – cuprind principalele măsuri pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale care au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc specifici
- #6 Strategia pentru îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă a însemnat, în primul rând, alinierea legislaţiei naţionale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la prevederile directivelor europene
- #7 Acţiunea de armonizare a legislaţiei naţionale cu prevederile directivelor europene şi ale convenţiilor şi recomandărilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii, începută odată cu apariţia Legii protecţiei muncii nr. 90/1996 şi a celorlalte acte normative în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, constituie un proces continuu, adaptat la condiţiile specifice ţării noastre. Astfel a fost adoptată Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 care transpune integral Directiva 89/391/CEE privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă. În temeiul Legii nr.319/2006, respectând concepţia şi modelul european, au fost elaborate şi se află în aplicare 19 Hotărâri de Guvern prin care au fost transpuse prevederile directivelor europene pe domenii specifice, pentru protecţia lucrătorilor expuşi la locul de muncă la riscuri datorate: azbestului, vibraţiilor, zgomotului, câmpurilor electromagnetice, agenţilor chimici, biologici, cancerigeni şi mutageni, manipulării manuale a maselor, condiţiilor din şantierele temporare şi mobile, echipamentelor de muncă, etc. Vă prezentăm lista actelor normative din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă prin care au fost transpuse Directivele europene.
- #10 După cum se observă România a transpus integral aquis-ul comunitar în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. S-a creat astfel baza legislativă pentru realizarea unor locuri de muncă mai sigure şi sănătoase.
- #11 Urmează să fie transpusă în legislaţia naţională Directiva 2006/25/CE privind cerinţe minime de securitate şi sănătate privind expunerea lucrătorilor la riscurile datorate agenţilor fizici (radiaţii optice artificiale), care are ca dată limită de transpunere 27 mai 2010.
- #12 În continuare vă prezentăm alte acte nou apărute în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
- #13 Legea nr.319/2006 trasează cadrul general pentru întregul sistem legislativ de securitate şi sănătate în muncă din ţara noastră şi introduce noi principiile generale care stau la baza modului de organizare şi desfăşurare a activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale: Principiul responsabilităţii angajatorului Principiile generale de prevenire Coordonarea activităţilor de prevenire şi protecţie Consultarea şi participarea echilibrată a lucrătorilor Protecţia grupurilor sensibile la riscuri specifice: femei gravide, lehuze, femei care alăptează, tineri, persoane cu dizabilităţi Supravegherea sănătăţii lucrătorilor
- #14 Pentru implementarea în mod unitar a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006, au fost elaborate Normele metodologice de aplicare, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.1425/2006
- #15 Normele metodologice reglementează procedurile de aplicare a principiilor prevăzute de Legea nr.319/2006 şi au ca obiect: autorizarea funcţionării angajatorilor din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă; serviciile de prevenire şi protecţie; reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; organizarea şi funcţionarea Comitetului de securitate şi sănătate în muncă la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii; instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; locurile de muncă cu pericol grav şi iminent; zonele cu risc ridicat şi specific; comunicarea şi cercetarea evenimentelor, înregistrarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea şi raportarea bolilor profesionale; avizarea documentaţiilor cu caracter de informare şi instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
- #16 Înainte de începerea oricărei activităţi angajatorii au obligaţia să obţină autorizaţia de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă
- #17 Nu se autorizează persoanele fizice asociaţiile familiale persoanele juridice care se autorizează, inclusiv din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, în temeiul Legii nr. 359/2004
- #18 În vederea autorizării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, angajatorul are În vederea autorizării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, angajatorul are obligaţia să depună o cerere la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea
- #19 Certificatul constatator, emis în baza declaraţiei pe propria răspundere, dă dreptul angajatorilor să desfăşoare activităţile pentru care au obţinut certificatul. În cazul în care în cadrul controalelor se constată abateri de la respectarea prevederilor legale din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, inspectorul de muncă sistează activitatea şi propune inspectoratului teritorial de muncă înscrierea menţiunii în certificatul constatator
- #20 Principiul responsabilităţii angajatorului Principiul fundamental european şi, implicit cel al legii române, este că angajatorul răspunde. Aceasta înseamnă că angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă. Desemnarea lucrătorilor pentru a se ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie, apelarea la servicii externe, consultarea lucrătorilor şi faptul că legea prevede obligaţii şi pentru lucrători nu aduc atingere principiului responsabilităţii angajatorului.
- #21 Angajatorul trebuie să asigure planificarea, organizarea şi mijloacele necesare activităţii de prevenire şi protecţie în întreprinderea sa.
- #22 În vederea asigurării securităţii şi protecţiei sănătăţii lucrătorilor, angajatorul are obligaţia să asigure organizarea şi mijloacele necesare activităţilor de prevenire şi protecţie. Organizarea activităţilor de prevenire şi protecţie poate fi realizată în modurile prezentate în HG nr.1425/2006.
- #23 Organizarea activităţilor de prevenire şi protecţie în funcţie de mărimea întreprinderilor şi tipul de activităţi desfăşurate
- #24 În ce condiţii îşi poate asuma un angajator desfăşurarea activităţilor de prevenire şi protecţie din întreprinderea sa? Trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: microîntreprinderi sau întreprinderi mici activităţile desfăşurate în cadrul întreprinderii nu sunt dintre cele prevăzute în anexa nr.5 din H.G. nr.1425/2006 riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate angajatorul îşi desfăşoară activitatea profesională în mod efectiv şi cu regularitate în întreprindere şi/sau unitate angajatorul îndeplineşte cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, corespunzătoare cel puţin nivelului de bază de bază
- #25 În ce situaţii angajatorul trebuie să desemneze unul sau mai mulţi lucrători pentru a se ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie? 1. microîntreprinderi şi întreprinderi mici unde: angajatorul nu şi-a asumat el însuşi desfăşurarea tuturor activităţilor de prevenire şi protecţie nu a fost organizat serviciu intern de prevenire şi protecţie nu s-a apelat la servicii externe pentru desfăşurarea tuturor activităţilor de prevenire şi protecţie întreprinderi/unităţi care au între 50 şi 149 de lucrători şi nu au organizat serviciul intern de prevenire şi protecţie Cum se face desemnarea lucrătorilor pentru a se ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie? Angajatorul desemnează nominal lucrătorii pentru a se ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie, prin decizie
- #26 Numărul de lucrători desemnaţi, mijloacele pe care angajatorul le pune la dispoziţie, precum şi timpul alocat acestora pentru desfăşurarea activităţilor de prevenire şi protecţie se stabilesc în funcţie de mărimea întreprinderii, riscurile evaluate şi distribuţia riscurilor în cadrul întreprinderii.
- #27 În ce situaţii este obligatorie organizarea serviciului intern? Întreprinderi şi/sau unităţi care au între 50 şi 149 de lucrători şi care desfăşoară activităţi dintre cele prevăzute în anexa nr.5 din HG nr.1425/2006 Întreprinderi şi/sau unităţi care au peste 150 de lucrători Care este forma de organizare? Structură distinctă, în subordinea directă a angajatorului Ce activităţi desfăşoară? Activităţi de prevenire şi protecţie şi, cel mult, activităţi complementare (prevenirea şi stingerea incendiilor, protecţia mediului) Care este structura? lucrători care îndeplinesc cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă corespunzătoare nivelului mediu şi/sau superior alţi lucrători care desfăşoară activităţi auxiliare, după caz Cum se procedează atunci când serviciul intern nu are capacitatea să efectueze toate activităţile de prevenire şi protecţie? Se apelează la unul sau mai multe servicii externe
- #28 SERVICII EXTERNE Când se apelează la unul sau mai multe servicii externe? angajatorul nu şi-a asumat desfăşurarea tuturor activităţilor de prevenire şi protecţie lucrătorii desemnaţi nu au capacitatea şi aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activităţilor de prevenire şi protecţie serviciul intern de prevenire şi protecţie nu are capacitatea necesară pentru efectuarea tuturor activităţilor de prevenire şi protecţie Ce condiţii trebuie să îndeplinească serviciile externe? Trebuie să fie abilitate de către Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire şi protecţie Ce activităţi de prevenire şi protecţie desfăşoară serviciul extern în întreprindere? Activităţile se stabilesc prin contractul încheiat cu angajatorul Ce obligaţie are angajatorul faţă de serviciul extern? Angajatorul trebuie să asigure serviciului extern accesul la toate informaţiile necesare desfăşurării activităţii de prevenire şi protecţie
- #29 Un alt principiu introdus de Legea nr.319/2006 îl reprezintă consultarea şi participarea lucrătorilor. Lucrătorii au dreptul de a face propuneri şi de a participa la discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă. În funcţie de mărimea întreprinderii, consultarea şi participarea lucrătorilor se realizează astfel: Întreprinderi cu mai puţin de 50 de lucrători: sunt consultaţi lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora Întreprinderi cu mai mult de 50 de lucrători: se constituie obligatoriu Comitete de securitate şi sănătate în muncă
- #30 În Legea nr.319/2006 este definit reprezentantul lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul ssm.
- #31 În H.G.nr.1425/2006 se precizează care este modalitatea de alegere, care este numărul de reprezentanţi şi ce condiţii trebuie să îndeplinească aceştia.
- #32 Ce acţiuni desfăşoară reprezentanţii lucrătorilor? colaborează cu angajatorul pentru îmbunătăţirea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă însoţesc echipa/persoana care efectuează evaluarea riscurilor ajută lucrătorii să conştientizeze necesitatea aplicării măsurilor de securitate şi sănătate în muncă aduc la cunoştinţă angajatorului sau comitetului de securitate şi sănătate în muncă propunerile lucrătorilor referitoare la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă urmăresc realizarea măsurilor din planul de prevenire şi protecţie informează autorităţile competente asupra nerespectării prevederilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
- #33 În HG nr.1425/2006 se precizează modul de organizare a CSSM-ului. CSSM-ul reprezintă un organ paritar, constituit la nivelul angajatorului, în vederea participării şi consultării periodice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă În cazul în care activitatea se desfăşoară în unităţi dispersate teritorial se pot înfiinţa mai multe comitete de securitate şi sănătate în muncă Numărul acestora se stabileşte prin contractul colectiv de muncă, regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare
- #34 CSSM-ul se constituie în următoarele situaţii: în unităţile care au un număr de cel puţin 50 de lucrători, inclusiv cu capital străin, care desfăşoară activităţi pe teritoriul României în unităţile cu un număr mai mic de 50 de lucrători, inspectorul de muncă poate impune constituirea comitetului de securitate şi sănătate în muncă în funcţie de natura activităţii şi de riscurile identificate în unităţile care desfăşoară temporar activităţi, cu o durată mai mare de 3 luni CSSM-ul se constituie pentru asigurarea participării şi consultării periodice a reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
- #35 Numărul reprezentanţilor lucrătorilor este egal cu numărul reprezentanţilor angajatorului la care se adaugă angajatorul sau reprezentantul său legal. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă are, în principal, următoarele atribuţii: analizează şi face propuneri privind politica de securitate şi sănătate în muncă şi planul de prevenire şi protecţie; urmăreşte realizarea planului de prevenire şi protecţie, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării prevederilor lui şi eficienţa acestora din punct de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de muncă; analizează introducerea de noi tehnologii şi alegerea echipamentelor; analizează alegerea, cumpărarea, întreţinerea şi utilizarea echipamentelor de muncă, a echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală; analizează modul de îndeplinire a atribuţiilor ce revin serviciului extern de prevenire şi protecţie, precum şi menţinerea sau, dacă este cazul, înlocuirea acestuia; propune măsuri de amenajare a locurilor de muncă, ţinând seama de prezenţa grupurilor sensibile la riscuri specifice; analizează cererile formulate de lucrători privind condiţiile de muncă; urmăreşte modul în care se aplică şi se respectă reglementările legale privind securitatea şi sănătatea în muncă, măsurile dispuse de inspectorul de muncă şi inspectorii sanitari; analizează propunerile lucrătorilor privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi propune introducerea acestora în planul de prevenire şi protecţie; analizează cauzele producerii accidentelor de muncă, îmbolnăvirilor profesionale şi evenimentelor produse şi poate propune măsuri tehnice în completarea măsurilor dispuse în urma cercetării; efectuează verificări proprii privind aplicarea instrucţiunilor proprii şi a celor de lucru şi face un raport scris privind constatările făcute.
- #36 Modalitatea de desemnare a reprezentanţilor lucrătorilor în CSSM se stabileşte în contractul colectiv de muncă, regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare Aceştia se desemnează de către şi dintre reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor
- #37 Preşedintele CSSM nominalizează membrii acestuia prin decizie scrisă CSSM-ul funcţionează în baza regulamentului propriu de funcţionare CSSM-ul se întruneşte cel puţin o dată pe trimestru şi ori de câte ori este necesar La întruniri pot participa: lucrătorii desemnaţi reprezentanţii serviciului intern de prevenire şi protecţie reprezentanţii serviciilor externe de prevenire şi protecţie inspectorii de muncă
- #38 Statisticile privind accidentele de muncă şi bolile profesionale arată că se impune dezvoltarea unei abordări preventive, asociind toţi factorii, şi implicând direct lucrătorii. Este evident că este mai eficient să previi decât să tratezi, aşa încât trebuie să ne îndreptăm către anticiparea riscurilor şi controlul acestora, către dezvoltarea unei adevărate culturi de prevenire, obiectivul fiind securitatea şi sănătatea lucrătorilor. Obiectivul noii strategii comunitare 2007-2012 privind sănătatea şi securitatea în muncă îl constituie reducerea cu 25% a ratei de incidenţă a accidentelor de muncă. Acest obiectiv constituie pentru România un scop ambiţios pentru realizarea căruia trebuie pus un accent deosebit pe Prevenirea riscurilor.
- #39 Un principiu al prevenirii prezentat în Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 îl reprezintă furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.
- #40 În Legea nr.319/2006 se precizează când se realizează instruirea şi caracteristicile acesteia.
- #41 În HG nr.1425 sunt prevăzute scopul, metodele şi tehnicile de instruire utilizate, fazele instruirii.
- #42 Scopul instruirii introductiv-generale este informarea despre activităţile specifice întreprinderii respective, riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii, în general Instruirea introductiv-generală se face : la angajarea lucrătorilor lucrătorilor detaşaţi de la o întreprindere la alta lucrătorilor delegaţi de la o întreprindere la alta lucrătorului pus la dispoziţie de către un agent de muncă temporar Instruirea introductiv-generală se face, după caz, de către: angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă lucrătorul desemnat un lucrător al serviciului intern de prevenire şi protecţie serviciul extern de prevenire şi protecţie Se face individual sau în grupuri de cel mult 20 de persoane
- #43 În HG nr.1425/2006 se precizează durata instruirii introductiv-generale, conţinutul acesteia, modul cum se face verificarea.
- #44 În secţiunea referitoare la instruirea la locul de muncă se precizează scopul acesteia, când se face, cum se face şi cine o poate face.
- #45 De asemenea, se precizează durata instruirii la locul de muncă şi modul de verificare a cunoştinţelor.
- #46 Este prevăzut, de asemenea, ce trebuie să conţină instruirea la locul de muncă.
- #47 În secţiunea referitoare la instruirea periodică sunt prevăzute: scopul acesteia intervalul dintre instruiri 2 instruiri
- #48 De asemenea, se prevede modul în care se stabileşte durata instruirii periodice.
- #50 Instruirea suplimentară se face în următoarele situaţii: când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice ale locului de muncă / postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii datorită evoluţiei riscurilor sau la apariţia de noi riscuri la reluarea activităţii după accident de muncă la executarea unor lucrări speciale la introducerea unui echipament de muncă sau la modificarea echipamentului existent la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru
- #51 În HG. nr.1425/2006 este prevăzut conţinutul instruirii suplimentare şi durata acesteia.
- #52 Legea nr.319/2006 defineşte pericolul grav şi iminent de accidentare. HG nr.1425/2006 precizează cine poate constata starea de pericol grav şi iminent.
- #53 La constatarea stării de pericol grav şi iminent se vor lua imediat următoarele măsuri de securitate: oprirea echipamentului de muncă şi/sau activităţii evacuarea personalului din zona periculoasă anunţarea serviciilor specializate anunţarea conducătorilor ierarhici eliminarea cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol grav şi iminent
- #54 Angajatorul are obligaţia de a lua măsuri severe de interzicere a continuării / reluării activităţii înainte de eliminarea cauzelor.
- #55 O muncă este bine făcută numai dacă se face în locuri de muncă sigure, sănătoase şi productive Nu există formule magice, nici îmbunătăţiri de la o zi la alta fără efortul comun al tuturor actorilor