Curs ssm 80 ore 2

CUPRINS Introducere Obiectivele ocupatiei si domeniul de competenta Principalele reglementari legislative referitoare la securitatea si sanatatea in munca Unitati de competenta Comunicarea interactiva la locul de munca si lucrul in echipa Organizarea si planificarea activitatilor pe linie de securitate si sanatate in munca Dezvoltarea profesionala Organizarea activitatii de securitate si sanatate in munca Asigurarea semnalizarii locurilor de munca cu riscuri specifice, din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca Informarea si instruirea personalului in domeniul securitatii si sanatatii in munca 11. Asigurarea echipamentului individual de protectie 12. Prevenirea accidentelor de munca si mentinerea starii de sanatate a personalului 13. Investigarea cauzelor producerii accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale 14. Monitorizarea activitatii de protectie si prevenire 15. Coordonarea activitatilor de interventie in situatii de urgenta 16. Criterii generale pentru evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala 17. Masuri de prevenire si modele de buna practica in domeniul securitatii si sanatatii in munca 18. Masuri privind acordarea primului ajutor 19. Consecintele neaplicarii prevederilor legale in domniul securitatii si sanatatii in munca 1. INTRODUCERE Prin Ordinul nr.238/07.04.2008 al M.M.F.E.S. denumirea ocupatiei inspector protectia muncii - cod COR: 241204 - a devenit inspector de specialitate protectia muncii. Descrierea acestei ocupatii si continutul unitatilor de competenta sunt conforme cu standardul ocupational din 2006 care face parte din domeniul: administratie si servicii publice. Denumirea ocupatiei inspector de specialitate protectia muncii este sinonima cu sintagma lucrator desemnat ce este conforma Legii nr.319/14.07.2006. Obiectivele cursurilor necesare pregatirii in domeniul securitatii si sanatatii in munca conform anexei nr.6 din H.G.nr. 955/2010 modificand HG nr.1425/2006 pentru nivelul de baza, precum si pentru nivelul mediu sunt acoperite de obiectivele ocupatiei prezentate in standardul ocupational. Continutul prezentului suport de curs poate fi utilizat pentu nivelul mediu de pregatire – adica o pregatire profesionala totalizând 80 de ore de curs. Obiectivele ocupatiei, denumirile unitatilor de competenta, elementele de competenta si criteriile de realizare ale acestora pentru fiecare unitate, conform standardului ocupational, sunt prezentate in continuare. 2. OBIECTIVELE OCUPAtIEI sI DOMENIUL DE COMPETENta Obiectivele ocupatiei Obiectivele ocupatiei descrise mai sus sunt: A. Urmareste organizarea, coordonarea si monitorizarea activitatii de asigurare a securitatii si sanatatii in munca, in conformitate cu legislatia in vigoare. B. Elaboreaza instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca, in functie de particularitatile sitemului de munca din unitatea in care isi desfasoara activitatea angajatul, numarul de angajati al unitatii, riscurile de accidentare si/sau imbolnavire profesionala, repartizarea teritoriala a unitatii si/sau a sucursalelor, filialelor, sediilor de lucru ale acesteia. C. Intocmeste planul anual de protectie si prevenire a accidentelor si/sau imbolnavirilor profesionale D. Organizeaza si amenajeaza spatiul necesar desfasurarii actvitatii specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca, precum si punctele de prim ajutor din unitate. E. Asigura semnalizarea de securitate si sanatate in munca in corelatie cu potentialul de risc de accidentare si/sau imbolnavire profesionala determinat, alegând tipul de semnalizare necesar pentru riscurile specifice locurilor de munca, in functie de necesitatea lor, precum si adecvarea lor pe amplasamente pentru mijloacele de semnalizare. F. Pregateste si deruleaza informarile specificice locurilor de munca si riscurilor specifice acestora, precum si pregateste si efectueaza instructajele de securitate si sanatate in munca in functie de domeniul de activitate al unitatii, categoriile de personal existente si specificul ocupatiilor practicate. G. Pregateste si desemneaza salvatorii la locul de munca si desfasoara diverse activitati de perfectionare in domeniul securitatii si sanatatii in munca, precum si al acordarii primului ajutor, in functie de necesitatile unitatii. H. Se implica in asigurarea echipamentului individual de protectie si de lucru, stabilind tipul si cantitatile necesare – in functie de riscurile specifice locurilor de munca, participând la receptionarea acestuia pe baza declaratiilor de conformitate eliberate de furnizori, conform criteriilor de calitate specificate. I. Are ca responsabilitate permanenta prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, putand sa faca parte din echipa de evaluare a riscurilor profesionale, lucrand in sensul reducerii sau chiar eliminarii evenimentelor periculoase, propunând masuri pentru asigurarea sigurantei in desfasurarea proceselor de munca. J. Verifica si controleaza continuu modul de respectare si aplicare a instructiunilor proprii pe linie de securitatea si sanatatea muncii, starea si modul de utilizare a echipamentului individual de protectie, precum si modul de folosire al instalatiilor, echipamentelor si mijloacelor de productie din dotare . K. in situatii de pericol iminent, dezastre, situatii de accident, anunta toti factorii de interventie, intrerupe activitatea in zona de pericol iminent, si coordoneaza activitatile de interventie si evacuare in cadrul unitatii, iar la cerere efectueaza primele cercetari privind cauzele si imprejurarile producerii acestora. L. Dovedeste deprinderi privind comunicarea cu diferite categorii de interlocutori, precum si lucrul in echipa. M. Detine cunostinte solide in domeniul legislatiei de securitate si sanatate in munca, se preocupa permanent de asimilarea noutatilor specifice si adaptarea continutului prevederilor legislative la particularitatile proceselor de munca din cadrul unitatii in care activeaza. 3. PRINCIPALELE REGLEMENTARI LEGISLATIVE REFERITOARE LA SECURITATEA sI SaNaTATE iN MUNCA LEGEA NR. 319/2006 A SECURITatII sI SaNaTatII IN MUNCa – ce sta la baza principiilor esentiale cu privire la securitatea muncii si: indeplineste rolul de lege fundamental si in domeniu. Stabileste cadrul general , principiile si regulile de baza pentru promovarea securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca; Este elementul generator pentru toate prevederile normative din domeniu. Scopul legii - promovarea imbunatatirii sanatatii si securitatii in munca a lucratorilor. Domeniul de aplicare : Legea acopera toate sectoarele de activitate publice si private. Se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentantilor lucratorilor. Exceptiile pe care legea le face sunt: fortele armate sau politia, cazurile de dezastre, inundatii si pentru realizarea masurilor de protectie civila care vin in contradictie cu legea. Prin aceasta lege se evidentiaza OBLIGAtIILE ANGAJATORULUI si anume : - asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca; - ia masurile necesare pentru : - asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor; - prevenirea riscurilor profesionale, informarea si instruirea lucratorilor; - asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca; urmarind adoptarea masurilor in functie de modificarea conditiilor si asigurând imbunatatirea situatiilor existente De asemenea, se evidentiaza drepturile reprezentantilor lucratorilor, astfel: Reprezentantii lucratorilor au, potrivit legii, urmatoarele drepturi: pot cere angajatorului sa ia masuri corespunzatoare si sa ii faca propuneri pentru eliminarea si reducerea riscurilor; nu pot fi prejudiciati din cauza activitatii lor; trebuie sa beneficieze de un timp de munca suficient fara pierdere la salariu si de mijloacele necesare din partea angajatorului pentru exercitarea drepturilor si functiilor care decurg din lege; pot face apel la autoritatea competenta daca estimeaza ca masurile luate si mijloacele angajate de patron nu pot fi suficiente pentru garantarea securitatii si sanatatii lucratorilor; au dreptul la o formare corespunzatoare, organizata in timpul de munca in, sau in afara intreprinderii fara a i se pune in sarcina plata acestuia. Noile reglementari legale cu privire la aplicarea normelor metodologice de aplicare a legii 319/2006 s-au referit la cerinte mai stricte cu privire la personalul implicat in securitatea muncii, prin HG 955/2010 modificându-se HG1425/2006 astfel: - Conform art 9 -13 din HG 955/2010 “Art. 16. (1) - in cazul inteprinderilor cu pâna la 9 lucrâtori inclusiv, angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii in munca, daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: activitatile desfasurate in cadrul inteprinderii nu sunt cele prezentate in anexa 5; angajatorul isi desfasoara activitatea in mod efectiv si cu regularitate in inteprindere si/sau unitate angajatorul a urmat cel putin un program de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata de minim 40 ore, si continutul prevazut la anexa 6 lit a), fapt care se atesta printr-un document de absolvire a programului de pregatire. in situatia in care nu sunt indeplinite conditiile de la al. (1), angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori, ori poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie si/sau poate apela la servicii externe, in conditiile prezentelor norme metodologice. in cazul in care angajatorul / lucratorii desemnati / serviciile interne de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie prevazute la art.15, angajatorul trebuie sa apeleze la serviciile externe pentru acele activitasi de prevenire si protectie pe care nu le poate desfaaura cu personalul propriu. Art. 17. se va modifica si va avea urmatorul cuprins: - in cazul inteprinderilor care au intre 10 si pâna la 49 lucratori inclusiv, angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii in munca, daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: sunt respectate prevederile art. 16 al (1) lit a)-c); riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate. In situatia in care nu sunt indeplinite prevederile al (1), angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori, ori poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie si/sau poate apela la servicii externe, in conditiile prezentelor norme metodologice In cazul in care angajatorul / lucratorii desemnati / serviciile interne de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie prevazute la art.15, angajatorul trebuie sa apeleze la serviciile externe pentru acele activitati de prevenire si protectie pe care nu le poate desfasura cu personalul propriu. Art. 18. se va modifica si va avea urmatorul cuprins: - In cazul inteprinderilor care au intre 50 si pana la 249 lucratori inclusiv, angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori in domeniul securitatii si sanatatii in munca, ori sa organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire si protectie pentru a se ocupa de activitatile de prevenire din cadrul inteprinderii: In cazul inteprinderilor si/sau unitatilor prevazute la art (1) care desfasoara activitati dintre cele prevazute in anexa 5, angajatorul trebuie sa organizeze unul sau mai multe servicii interne de protectie; In cazul in care lucratorii desemnati, serviciile interne de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie prevazute la art.15, angajatorul trebuie sa apeleze la serviciile externe pentru acele activitati de prevenire si protectie pe care nu le poate desfasura cu personalul propriu. Art 19. se va modifica si va avea urmatorul cuprins: - In cazul inteprinderilor care au peste 250 lucratori, angajatorul trebuie sa organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire si protectie pentru a se ocupa de activitatile de prevenire din cadrul inteprinderii In cazul in care serviciile interne de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie prevazute la art.15, angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe pentru acele activitati de prevenire si protectie pe care nu le poate desfasura cu se va modifica si va avea urmatorul cuprins: - In cazul inteprinderilor care au peste 250 lucratori, angajatorul trebuie sa organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire si protectie pentru a se ocupa de activitatile de prevenire din cadrul inteprinderii personalul propriu.” Art. 20. se va modifica si va avea urmatorul cuprins: Desemnarea nominala a lucratroului/lucratorilor pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie se face prin decizia scrisa a angajatorului; Angajatorul va desemna lucratorul numai din randul lucratorilor cu care incheiat contract individual de munca cu norma intreaga; Angajatorul va consemna in fisa postului activitatile de prevenire si protectie pe care lucratorul desemnat are capacitatea, timpul necesar si mijloacele adecvate sa le efectueze.” 15. Art. 21 se va modifica si va avea urmatorul cuprins: “Pentru a putea sa desfasoare activitatile de prevenire si protectie, lucratorul desemnat trebuie sa indeplineasca cel putin cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, potrivit prevederilor art. 49. sau art.51 1, litera a).” - Conform art. 31. din HG 955/2010 “Art. 46 al (1) se va modifica si va avea urmatorul cuprins: (1) Conform prevederilor art.13 lit.b) din lege, angajatorul trebuie sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie care va fi revizuit ori de cate ori intervin modificari ale conditiilor de munca, la aparitia unor riscuri noi si in urma producerii unui eveniment”. - Conform art. 34. din HG 955/2010 “Art. 49 al (1) litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins: a) studii in invatamantul liceal filiera teoretica de profil real sau filiera tehnologica de profil tehnic;” - Conform art. 36. din HG 955/2010 “Art. 51 se modifica si va avea urmatorul cuprins: Cursurile si programele de formare in domeniul securitatii si sanatatii in munca, prevazute la art. 49, 50 si 51 se efectueaza de catre furnizori de formare profesionala autorizati, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.” - Conform art. 37. din HG 955/2010 “Dupa articolul 51 se introduc trei noi articole, articolele 51 1 – 51 3, cu urmatorul cuprins: Art 51 1 - Ocupatiile specifice domeniului securitatii si sanatatii in munca, necesare efectuarii activitatilor de prevenire si protectie, sunt urmatoarele: a) tehnician in securitate si sanatate in munca; b) expert in securitate si sanatate in munca. Art.51 2 – (1) Cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzatoare ocupatiei prevazute la art. 51 1 lit a) sunt: a) studii in invatamantul liceal filiera teoretica in profil real sau filiera tehnologica in profil tehnic; b) program de formare pentru ocupatia de tehnician in securitate si sanatate in munca, de cel putin 80 de ore. (2) Indeplinirea cerintelor prevazute la alin.(1) se atesta prin diploma de studii si certificatul de absolvire a programului de formare profesionala corespunzator. Art. 51 3 – (1) Cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca coprespunzatoare ocupatiei prevazute la art.51 1 lit b) sunt: a) studii universitare de licenta absolvite cu diploma, respectiv studii superioare de lunga sau de scurta durata absolvite cu diploma de licenta ori echivalenta in domeniile fundamentale: stiinte ingineresti, stiinte agricole si silvice; b) program de formare profesionala pentru ocupatia de expert in securitate si sanatate in munca, de cel putin 80 de ore; c) curs postuniversitar in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata de cel putin 180 de ore, sau masterat/ doctorat in acest domeniu. (2) Indeplinirea cerintelor prevazute la alin. (1) se atesta prin diplome de studii si certificatul de absolvire a programului de formare profesionala corespunzator.” - Conform art. 39. din HG 955/2010 “Art. 55 se modifica si va avea urmatorul cuprins: (1) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor trebuie sa urmeze un program de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata de cel putin 40 de ore, cu continutul minim conform celui prevazut in anexa nr.6 lit a. (2) Indeplinirea cerintei prevazute la alin. (1) se atesta printr-un document de absolvire a programului de pregatire.” - Cu privire la evaluarea riscurilor profesionale de accidentare sau imbolnavire profesionala, conform art. 8. din HG 955/2010 “ La Art.15, dupa alin (2) , se introduce un nou alineat (3), cu urmatorul cuprins: (3) Evaluarea riscurilor cu privire la securitatea si sanatatea in munca la nivelul inteprinderi si/sau unitatii, inclusiv pentru grupurile sensibile la riscuri specifice, trebuie revizuita, cel putin, in urmatoarele siutuatii: a) ori de cate ori intervin schimbari sau modificari in ceea ce priveste tehnologia, echipamentele de munca, substantele ori preparatele chimice utilizate si amenajarea locurilor/posturilor de munca; b) dupa producerea unui eveniment; c) la constatatea omiterii unor riscuri sau la aparitia unor riscuri noi; d) la utilizarea postului de lucru de catre un lucrator apartinand grupurilor sensibile la riscurile specifice. e) la executarea unor lucrari speciale.” 4. UNITATI DE COMPETENTA (1-12) Titlul unitatii 1. Comunicarea interactiva la locul de munca 2. Lucrul in echipa 3. Planificarea activitatii proprii 4. Dezvoltarea profesionala 5. Organizarea activitatii de protectie a muncii 6. Asigurarea semnalizarii de securitate si sanatate in munca 7. Instruirea personalului pe probleme de securitate si sanatate in munca 8. Asigurarea echipamentului individual de protectie/lucru 9. Prevenirea accidentelor de munca si mentinerea starii de sanatate a personalului 10. Investigarea cauzelor producerii accidentelor de munca si a imbolnavirilor 11. Monitorizarea activitatii de protectie a muncii 12. Coordonarea activitatilor de interventie in cazuri de necesitate DOMENIUL DE COMPETENTA COMPETENTE FUNDAMENTALE 1. Comunicarea interactiva la locul de munca 2. Lucrul in echipa COMPETENTE GENERALE PE DOMENIUL DE ACTIVITATE 3. Planificarea activitatii proprii 4. Dezvoltarea profesionala COMPETENTE SPECIFICE OCUPATIEI 5. Organizarea activitatii de protectie a muncii 6. Asigurarea semnalizarii de securitate si sanatate in munca 7. Instruirea personalului pe probleme de securitate si sanatate in munca 8. Asigurarea echipamentului individual de protectie/lucru 9. Prevenirea accidentelor de munca si mentinerea starii de sanatate a personalului 10. Investigarea cauzelor producerii accidentelor de munca si a imbolnavirilor 11. Monitorizarea activitatii de protectie a muncii 12. Coordonarea activitatilor de interventie in cazuri de necesitate 5. COMUNICAREA INTERACTIVA LA LOCUL DE MUNCA SI LUCRUL IN ECHIPA Unitatea descrie competenta necesara comunicarii eficiente cu grupul de munca si cu reprezentantii institutiilor cu care exista relatii de colaborare. Elemente de competenta: 1-3 (Criterii de realizare) 1. Stabileste modul de comunicare (Modul de comunicare se stabileste): (1.1) in corelatie cu continutul si cantitatea informatiilor (1.2) respectându-se reglementarile interne de la locul de munca si legislatia specifica in vigoare; (1.3) in corelatie cu situatia concreta de lucru si cerintele de operativitate in transmiterea / primirea informatiilor. 2. Transmite sau primeste informatii (Transmiterea/primirea informatiilor se face): (2.1) operativ in ordinea importantei, in corelatie cu specificul fiecarei situatii in parte (2.2) periodic sau ori de câte ori este necesar, in concordanta cu continutul acestora (2.3) intr-un limbaj accesibil, clar si concis (2.4) utilizându-se mijloacele de comunicare adecvate (2.5) informatiile sunt verificate cu responsabilitate (2.6) informatiile transmise sunt corecte si suficiente (2.7) respectând raporturile ierarhice si functionale de la locul de munca. 3. Participa la discutii pe probleme profesionale (Participarea la discutii in grupul de lucru este efectuata): (3.1) prin respectarea opiniilor si drepturilor celorlalti membri ai colectivului (3.2) discutând la obiect, furnizându-se/solicitându-se explicatii ori de câte ori este necesar pentru clarificarea tuturor problemelor (3.3) utilizând corect limbajul de specialitate specific domeniului (3.4) sustinând opiniile proprii cu argumente clare prin interventii prompte si pertinente (3.5) rezolvând eventualele divergente de opinii cu tact, printr-o atitudine constructiva. LUCRUL IN ECHIPA Unitatea descrie competenta inspectorului protectia muncii referitoare la identificarea rolului individual in cadrul echipei, sarcinile si responsabilitatile ce ii revin si implicarea personala in realizarea obiectivelor. Elemente de competenta: 1,2 (Criterii de realizare) 1. Identifica rolurile specifice in cadrul echipei (Identificarea rolurilor se face): (1.1) pe baza informatiilor specifice disponibile despre activitate. (1.2) in functie de obiectivul propus. (1.3) in functie de experienta si pregatirea de specialitate a membrilor acesteia. 2. Desfasoara munca in echipa (Munca in echipa se desfasoara dupa cum urmeaza): (2.1) sarcinile sunt indeplinite operativ si cu profesionalism, in concordanta cu etapa de lucru. (2.2) obiectivele activitatii se realizeaza printr-o colaborare permanenta intre membrii echipei. (2.3) responsabilitatile sunt indeplinite evitându-se declansarea oricarui conflict in cadrul echipei. (2.4) sprijinul specializat este acordat/solicitat la cerere. (2.5) activitatile se desfasoara respectându-se raporturile ierarhice si functionale in cadrul echipei. 6. ORGANIZAREA SI PLANIFICAREA ACTIVITATILOR PE LINIE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA Unitatea descrie competenta necesara pentru stabilirea graficului zilnic de activitati, urmarirea realizarii activitatilor planificate si replanificarea prompta a activitatilor nerealizate in scopul eliminarii disfunctionalitatilor la locul de munca. Elemente de competenta: 1,2,3 (Criterii de realizare) 1. Stabileste graficul zilnic de activitati (1.1) in functie de marimea unitatii (nr total de angajati) si prioritatile in activitate (1.2) activitatile zilnice sunt stabilite conform indicatiilor primite din partea persoanelor autorizate sau a serviciilor interne de protectie si prevenire (1.3) identificarea clara a intervalelor de timp necesare pentru realizarea sarcinilor. 2. Urmareste indeplinirea activitatilor planificate (2.1) activitatile planificate sunt indeplinite succesiv, in ordinea stabilita (2.2) etapele graficului zilnic de activitati sunt realizate cu operativitate, in intervalele de timp planificate (2.3) graficul de activitati este indeplinit in corelatie cu programul celorlalte compartimente ale unitatii. 3. Replanifica activitatile nerealizate (3.1) cu operativitate, inainte de termenul limita (3.2) fara perturbarea activitatilor curente (3.3) cauzele nerealizarii unor activitati sunt analizate in scopul eliminarii disfunctionalitatilor. 7. DEZVOLTAREA PROFESIONALA Unitatea descrie competenta necesara pentru identificarea nevoilor personale de instruire si dezvoltare profesionala in vederea realizarii in conditii optime si cu responsabilitate a activitatilor specifice. Elemente de competenta: 1-4 (Criterii de realizare) 1. Identifica necesitatile proprii de perfectionare (1.1) pe baza autoevaluarii obiectivelor in functie de marimea unitatii (1.2) cu realism, in corelatie cu nivelul propriu de pregatire si obiectivele personale (1.3) in functie de cerintele legale si noutatile din domeniul de activitate. 2. Stabileste modalitatile de instruire (2.1) in functie de necesitatile proprii de perfectionare, in functie de planul anual de instruire la nivelul unitatii (2.2) in functie de posibilitatile financiare existente (2.3) cu realism, in vederea asigurarii unei eficiente maxime a pregatirii. 3. Realizeaza autoinstruirea (Autoinstruirea) (3.1) are la baza necesitatile identificate anterior, prin planul anual de instruire profesionala (3.2) se desfasoara in mod continuu, utilizând sursele de informatii disponibile (3.3) se realizeaza cu perseverenta si responsabilitate, in functie de obiectivele urmarite. 4. Participa la forme de perfectionare/specializare (4.1) cu responsabilitate pentru insusirea optima a cunostintelor necesare, in fucntie de prevederile legale in vigoare (4.2) in mod activ, asigurându-se asimilarea cunostintelor la nivelul propus, precum si verificarea periodica a nivelului de cunostinte acumulat (4.3) ori de câte ori este nevoie, in corelatie cu noutatile relevante pentru activitatea desfasurata. 8. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA Unitatea descrie competenta necesara pentru organizarea activitatii specifice de securitate si sanatate in munca in cadrul unitatii in vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate a muncii pentru toti angajatii (lucratorii). Elemente de competenta: 1-4 (Criterii de realizare) 1. Elaboreaza si/sau completeaza instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca (1.1) instructiunile tehnice, precum si regulile privind aplicarea instructiunilor proprii SSM sunt elaborate cu atentie si meticulozitate, in concordanta cu specificul proceselor tehnologice/activitatilor desfasurate in cadrul unitatii, pe tipuri si locuri de munca. (1.2) instructiunile proprii de securitate si sanatate in munca sunt elaborate in corelatie cu locul de munca si riscurile specifice acestuia, precum si in functie de mijloacele de productie si tehnologiile utilizate, pe tipurile de echipamente, instalatii si unelte utilizate de catre angajat la locul sau de munca, si caracteristicile lor functionale. (1.3) instructiunile proprii de securitate si sanatate in munca tin seama de particularitatile sistemelor de munca si factorii de risc identificati. 2. intocmeste programul anual de prevenire si protectie a securitatii si sanatatii in munca [planul de prevenire si protectie la nivel de unitate] (2.1) care trebuie sa fie cuprinzator, incluzând ansamblul activitatilor desfasurate in unitate (2.2) care trebuie sa fie structurat conform normelor metodologice in vigoare, cuprinzând toate masurile necesare realizarii diminuarii sau eliminarii riscurilor specifice in unitate, prin masuri de securitate si sanatate in munca specifice (2.3) precizându-se cu claritate toate informatiile specifice necesare realizarii masurilor de securitate si sanatate in munca [ssm], termene si responsabili (2.4) cu termene clare de realizare a masurilor de [ssm], masuri ce trebuie sa fie realiste si cuantificabile, sa nu produca riscuri secundare. 3. Organizeaza activitatea in domeniul securitatii si sanatatii in munca, la nivel de unitate sau departament (Activitatea este organizata): (3.1) in mod eficient, in conformitate cu dispozitiile legale si necesitatile reale ale unitatii (3.2) prin dotarea cabinetului de securitate si sanatate in munca cu mijloacele necesare si suficiente pentru desfasurarea in bune conditii a tuturor formelor de informare si instruire pe probleme de specifice activitatii si mediului de munca (3.3) cu responsabilitate, avându-se in vedere actualizarea permanenta a documentatiei tehnice in domeniu, in conformitate cu modificarile din structura unitatii si a proceselor de munca desfasurate, precum si in functie de noile reglementari si prevederi legislative in vigoare. 4. Organizeaza punctele de prim ajutor (Punctele de prim ajutor trebuie ): (4.1) sa existe in unitate astfel incat o trusa medicala sa deserveasca maxim 20 de persoane; (4.2.) trusele medicale trebuie dotate cu toate materialele/substantele specifice interventiilor in caz de accidentare (4.3) organizate in corelatie cu particularitatile incintelor sau spatiilor de lucru, precum si fata de aglomerarile de angajati, pe zone de lucru (4.4) trebuie sa fie usor accesibile, functionale si in termenul de garantie stabilit, dotate complet si permanent cu materialele specifice tratarii accidentelor si/sau imbolnavirilor profesionale, in functie de riscurile specifice identificate pe locurile de munca. 9. ASIGURAREA SEMNALIZARII LOCURILOR DE MUNCA CU RISCURI SPECIFICE, DIN PUNCT DE VEDERE AL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA Unitatea descrie competenta necesara pentru identificarea zonelor cu potential crescut de risc din punct de vedere al producerii accidentelor de munca si a bolilor profesionale, in vederea asigurarii unei semnalizari eficiente si diversificate, in corelatie cu specificul proceselor de munca desfasurate. Semnalizarea locurilor de munca , precum si simbolistica locurilor de munca cu grad de risc ridicat sau cu riscuri specifice, trebuie pastrata in conformitate cu standardele in vigoare cu privire la simbolistica, coloristica si dimentiunile panourilor de avertizare. Elemente de competenta: 1-4 (Criterii de realizare) 1. Ajuta la identificarea potentialul de risc de accident sau imbolnaviri profesionale (Identificarea potensialului de riscuri se face in functie de componenta sistemului de munca si anume: executant, sarcina de munca, mijloace de productie si mediul de munca): (1.1) fiecare loc de munca in parte, in corelatie cu tipul de ocupatii practicate – conform fisei postului pentru fiecare angajat in parte (1.2) sursa de provenienta a riscului – mijloacele de productie si mediul de munca (1.3) factorii de risc specifici locurilor de munca (1.4) categoriile de personal utilizate (grupuri sensibile – daca exista) si caracteristicile individuale ale participantilor la procesele de munca. 2. Stabileste tipul de semnalizare necesar (Tipul de semnalizare trebuie stabilit ): (2.1) in functie de particularitatile mijloacelor de productie (2.2) in corelatie cu conditiile specifice existente la fiecare loc de munca in parte – mediul de munca (mediu ambiant, mediu social, mediul economic) (2.3) avându-se in vedere asigurarea conditiilor pentru receptionarea prompta a semnalelor de avertizare (2.4) asigurându-se posibilitatea executarii semnalelor de avertizare in timp util. 3. Stabileste necesarul de semnalizare (Necesarul mijloacelor de semnalizare in caz de accidentare sau pericol iminent trebuie stabilit ): (3.1) diferentiat, in conformitate cu natura riscurilor identificate (3.2) in mod rational, avându-se in vedere resursele existente (3.3) avându-se in vedere ansamblul activitatii din cadrul unitatii si particularitatile proceselor de munca (3.4) dupa analizarea tuturor aspectelor relevante pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca. 4. Stabileste dispozitivele de instalare a mijloacelor de semnalizare [m.s] (Dispozitivele de instalare a m.s. trebuie stabilite): (4.1) la loc vizibil, pentru receptionarea usoara a mesajelor de catre personalul unitatii (4.2) in functie de particularitatile constructive ale locatiilor si locurilor de munca (4.3) in repartizarea locurilor de munca in cadrul unitatii si gradul de risc al acestora (gradul general de risc pe post/ posturi similare) (4.4) având in vedere tipurile de activitati din cadrul unitatii si mediul de desfasurare a acestora. 5. Instaleaza mijloacele de semnalizare (Mijloacele de semnalizare trebuie instalate): (5.1) in zone usor accesibile si neaglomerate, permitând focalizarea atentiei asupra mesajului transmis (5.2) in locuri vizibile, in apropierea zonelor cu potential de risc, identificate in cadrul unitatii pentru fiecare post de lucru sau posturi similare (5.3) in zonele cele mai frecventate de catre personalul unitatii, pentru asigurarea asimilarii permanente a continutului informational de catre acesta (5.4) cu atentie, asigurându-se conditiile pentru o utilizare cât mai indelungata a acestora (5.5) in toate sectiile unitatii pentru asigurarea cerintelor de informare in timp real si la obiect a intregului personal (5.6) in conformitate cu prevederile legislative in vigoare, in corelatie cu tipul mesajului transmis. 10. INFORMAREA SI INSTRUIREA PERSONALULUI IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA Unitatea descrie competenta necesara pentru instruirea tuturor categoriilor de personal din unitate in domeniul securitatii si sanatatii in munca, si realizarea unor activitati diverse de pregatire si/sau perfectionare a acestora, in vederea asigurarii si mentinerii conditiilor de securitate si sanatate la locul de munca. Elemente de competenta: 1-4 (Criterii de realizare) 1. Pregateste materialele pentru informare si instruire (Materialele pentru informare si instruire trebuie pregatite): (1.1) pe baza legislatiei in vigoare, incluzând toate informatiile generale si specifice relevante pentru securitatea si sanatatea angajatilor (1.2) asigurând prezentarea atractiva si practic-aplicativa a continutului informational (1.3) in functie de categoria de personal care urmeaza a fi instruita (1.4) pe tipuri de ocupatii, reflectând aspectele specifice privind securitatea si sanatatea in munca (1.5.) pe grupe nu mai mari de 20 de lucratori (1.6) verificand modul de luare la cunostinta a materialelor de informare si/sau instruire, prin testare periodica si anuala 2. Desfasoara instructaje in domeniul securitatii si sanatatii in munca (Instructajele se realizeaza): (2.1) pe categorii de personal, in corelatie cu specificul ocupatiilor practicate (personal TESA si personal Executiv), pe grupe de maxim 20 angajati (2.2) periodic, conform legislatiei in vigoare – dar nu la mai mult de 6 luni (2.3) acoperind intreaga problematica in domeniul securitatii si sanatatii in munca, necesara desfasurarii activitatilor de munca in conditii de securitate. (2.4) cu informatii prezentate clar si simplist, intr-un limbaj adaptat interlocutorilor (2.5) cu responsabilitate si rabdare, furnizându-se toate explicatiile necesare pe baza problemelor prezentate (2.6) cu documente completate cu responsabilitate, incluzând toate informatiile necesare conform legislatiei in vigoare (2.7) prezentandu-se riscurile specifice si masurile de prevenire si protectie ce trebuie luate la locurile de munca (2.8) exemplificand prin modele clare cauzele eventualelor accidente, precum si modul de prevenire al acestora 3. Deruleaza diverse activitati de pregatire/perfectionare in domeniul securitatii si sanatatii in munca (Activitatile de pregatire/perfectionare trebuie derulate): (3.1) in concordanta cu necesitatile de dezvoltare si de securitate a muncii la nivelul unitatii (3.2) prin forme atractive si diversificate de prezentare, in corelatie cu problematica abordata, in functie de tematica anuala aprobata de angajator (3.3) adaptate nivelului de pregatire al cursantilor si specificului practic al activitatilor de desfasurat. 4. Evalueaza personalul in urma pregatirii in domeniul securitatii si sanatatii in munca (Evaluarea presupune): (4.1) cunostintele teoretice si deprinderile practice dobândite sunt evaluate prin utilizarea unor metode adecvate de verificare si control (4.2) testarea personalului se realizeaza periodic, conform legislatiei in vigoare, in functie de tipul ocupatiei practicate (4.3) instrumentele de evaluare aplicate sunt usor de utilizat si acopera intreaga gama de aspecte critice privind aplicarea masurilor de securitate si sanatate in munca (4.4) concluziile evaluarii in urma testarii personalului sunt inscrise in fisa individuala de securitate si sanatate in munca a fiecarui angajat. ASIGURAREA ECHIPAMENTULUI INDIVIDUAL DE PROTECTIE Unitatea descrie competenta necesara asigurarii echipamentului individual de protectie si /sau de lucru pentru fiecare angajat al unitatii, avându-se in vedere riscurile specifice ale locurilor in care se desfasoara activitatile angajatilor, precum si in functie de cerintele asigurarii conditiilor minime de securitate si sanatate in munca. Elemente de competenta: 1-5 (Criterii de realizare) 1. Stabileste riscurile specifice ale locurilor de munca (Riscurile specifice locurilor de munca sunt stabilite): (1.1) in functie de amplasarea acestora (locurilor) in spatiu (1.2) in corelatie cu conditiile de mediu in care se desfasoara activitatea (1.3) in functie de dotarile tehnice existente si caracteristicile constructive ale spatiilor (1.4) in corelatie cu tipul activitatilor desfasurate consecutiv sau simultan (1.5) in concordanta cu domeniul in care activeaza intreprinderea. 2. Stabileste tipul echipamentului de protectie/lucru (Tipul echipamentului individual de protectie se stabileste): (2.1) in functie de ocupatiile practicate in cadrul unitatii si particularitatile locurilor de munca (riscurile specifice locurilor de munca) (2.2) in corelatie cu toate componentele activitatilor care se desfasoara la locurile de munca (2.3) in functie de tipul protectiei necesare (2.4) in functie de structura personalului din cadrul unitatii (2.5) in corelatie cu partile anatomice solicitate/expuse diverselor riscuri specifice in timpul realizarii sarcinilor de munca. (2.6) avându-se in vedere locul si conditiile de mediu in care se desfasoara activitatile angajatilor. 3. Stabileste necesarul de echipament de protectie/lucru (Necesarul de echipament individual de protectie este stabilit): (3.1) in corelatie cu numarul si structura angajatilor din cadrul locurilor de munca (3.2) in functie de particularitatile individuale ale personalului din unitate (3.3) divers, acoperind necesitatile tuturor ocupatiilor practicate functie de riscurile specifice (3.4) complet, avându-se in vedere toate elementele de protectie pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca (protectie colectiva) (3.5) realist, astfel incât sa acopere cerintele curente si eventuale situatii neprevazute (3.6) corect, in urma intocmirii riguroase a tuturor documentelor de evidenta specifice. Receptioneaza echipamentul individual de protectie /de lucru [e.i.p./e.i.l.] (Receptionarea e.i.p. se realizeaza): (4.1) in cadru organizat, impreuna cu persoanele abilitate, conform reglementarilor interne ale unitatii (4.2) se verifica daca e.i.p. corespunde d.p.d.v. cantitativ, sortimental si in special al calitatii de protectie cu specificatiile din comenzile lansate (4.3) caracteristicile e.i.p. sunt verificate amanuntit, cu atentie si responsabilitate, pe baza declaratiilor de conformitate (4.4) pe baza declaratiilor de conformitate eliberate de producatori, marcajelor de securitate C.E. si instructiunilor de utilizare scrise in limba româna 5. intocmeste/completeaza documentele de distribuire specifice pentru e.i.p (Documentele de distribuire sunt intocmite/completate): (5.1) nominal, pe locuri de munca si profesii, acoperind intregul necesar de echipamente de protectie, in corelatie cu factorii de risc specifici identificati anterior. (5.2) cu toate elementele de echipament necesare, conform specificului activitatilor desfasurate (5.3) corect, conform legislatiei in vigoare, cuprinzând toate informatiile specifice necesare. PREVENIREA ACCIDENTELOR DE MUNCA SI MENTINEREA STARII DE SANATATE A PERSONALULUI Unitatea descrie competenta necesara pentru identificarea factorilor de risc si evaluarea riscurilor de accidentare sau a imbolnavirilor profesionale, precum si de propunere a unor masuri pertinente de asigurare a securitatii si sanatatii in munca pornind de la analizarea conditiilor concrete de desfasurare a proceselor de munca si a mecanismului de producere a posibilelor accidente. Elemente de competenta: 1-5 (Criterii de realizare) 1. Identifica mecanismul de producere a accidentelor de munca (Mecanismul de producere a accidentelor este identificat): (1.1) avându-se in vedere succesiunea operatiilor din cadrul activitatilor specifice de munca (1.2) luând in calcul toti factorii potentiali de risc (1.3) prin aplicarea unor metode specifice de evaluare a factorilor de risc 2. Identifica factorii de risc asupra sanatatii (Factorii de risc sunt identificati): (2.1) in colaborare cu persoanele cu atributii specifice (2.2) in corelatie cu specificul mediului de munca (2.3) avand in vedere toti agentii/sursele potentiale de producere a imbolnavirilor 3. Evalueaza riscurile de producere a accidentelor de munca si a imbolnavirilor (Riscurile se evalueaza): (3.1) in corelatie cu complexitatea si natura proceselor de munca (3.2) in concordanta cu caracteristicile generale si specifice ale personalului angajat (3.3) avându-se in vedere toate aspectele privind starea tehnica a echipamentelor si utilajelor folosite (3.4) in functie de natura si gradul de agresivitate a mediului de munca (3.5) prin analizarea caracteristicilor sarcinilor de munca ale executantilor. 4. Propune masuri pentru prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor (Masurile pentru prevenirea evenimentelor se propun): (4.1) avându-se in vedere respectarea regulamentului intern al unitatii, precum si a legislatiei generale si specifice in vigoare. (4.2) cu responsabilitate, avându-se in vedere cerintele privind prevenirea accidentelor si a imbolnavirilor (4.3) in corelatie cu specificul proceselor de munca derulate in unitate (4.4) realist, viabil si bine fundamentate. 5. Stabileste caile de evacuare a personalului in caz de situatii de urgenta sau pericol iminent (Caile de evacuare se stabilesc): (5.1) cu discernamânt, in corelatie cu specificul constructiv al unitatii (5.2) având in vedere posibilitatile reale de deplasare si evacuare in timp util in caz de pericol (5.3) pe criterii functionale pentru asigurarea securitatii intregului personal din unitate (5.4) evitându-se zonele cu potential crescut de pericol pentru personalul unitatii. INVESTIGAREA CAUZELOR PRODUCERII ACCIDENTELOR DE MUNCA SI A IMBOLNAVIRILOR PROFESIONALE Unitatea descrie competenta necesara pentru efectuarea primelor cercetari privind cauzele producerii accidentelor si a imbolnavirilor profesionale si raportarea privind aspectele sesizate, in scopul adoptarii de masuri privind securitatea si sanatatea in munca. Elemente de competenta: 1-4 (Criterii de realizare) 1. Efectueaza cercetarile preliminare privind cauzele producerii accidentelor de munca (Cercetarile se efectueaza): (1.1) prin aplicarea unor metode specifice (1.2) impreuna cu toate persoanele abilitate, prin antrenarea tuturor celor ce pot contribui la elucidarea contextului de producere a accidentului (1.3) cu responsabilitate, avându-se in vedere toate detaliile relevante (1.4) pentru obtinerea unor informatii corecte, reale, suficiente, privind accidentul produs (1.5) cauzele accidentului trebuie analizate cu responsabilitate, in vederea reducerii probabilitatii repetarii sau aparitiei accidentului si a minimizarii vatamarii produse. 2. Efectueaza cercetarile preliminare privind imbolnavirile profesionale (Cercetarile preliminare constau in): (2.1) propune analizarea cu atentie a cauzelor, studiindu-se indicii de morbiditate pe o perioada reprezentativa, medicului de medicina muncii (2.2) evidentierea tuturor cauzelor care au determinat declansarea imbolnavirilor profesionale si raportarea anuala de medicina muncii (2.3) in colaborare cu medicul de medicina muncii, pentru stabilirea contextului de producere a bolii profesionale (2.4) abordarea tuturor aspectelor relevante pentru formularea unor concluzii pertinente. 3. Analizeaza frecventa accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale (3.1) analiza este efectuata cu discernamânt, avându-se in vedere toate informatiile obtinute din cercetarile periodice (3.2) analiza este corecta, completa si solid documentata, impreuna cu medicul de medicina muncii, in baza controalelor periodice (3.3) concluziile analizei sunt fundamentate corect si cu responsabilitate, in baza rapoartelor anuale de medicina muncii. 4. intocmeste documente de raportare (Documentele contin si se elaboreaza): (4.1) toate informatiile specifice necesare referitoare la problema cercetata si persoanele implicate in cazul evenimentelor (4.2) propuneri concrete privind masurile de prevenire a unor posibile accidente/imbolnaviri si de reducere sau minimizare a riscurilor deja evaluate (4.3) conform legislatiei in vigoare si a procedurilor interne de lucru – daca este cazul. MONITORIZAREA ACTIVITATII DE PROTECTIE SI PREVENIRE Unitatea descrie competenta necesara pentru urmarirea riguroasa si permanenta a modului de aplicare si respectare a instructiunilor proprii in domeniul securitatii si sanatatii in munca in cadrul unitatii si a existentei tuturor conditiilor de desfasurare a activitatilor in conditii de securitate. Elemente de competenta: 1-3 (Criterii de realizare) 1. Controleaza modul de aplicare/respectare a instructiunilor proprii de securitate si sanatate in munca (Modul de aplicare/respectare al acestora este controlat): (1.1) cu responsabilitate, la toate locurile de munca din unitate (1.2) permanent, conform planului anual de prevenire si protectie (1.3) având in vedere toti factorii de risc si aspectele ce influenteaza securitatea si sanatatea muncii (1.4) ori de câte ori sunt modificate conditiile de munca, stabilindu-se nivelul de securitate si gradul de conformitate cu prevederile legislative (1.5) daca masurile de protectie colectiva privind s.s.m.sunt eficiente si asigura desfasurarea activitatilor in conditii de siguranta. 2. Urmareste verificarea nivelului noxelor din mediul de munca (Urmareste daca): (2.1) nivelul noxelor este verificat periodic de catre personal specializat (2.2) verificarea nivelului noxelor este solicitata ori de câte ori sunt schimbate conditiile de munca din unitate (2.3) masurile de incadrare in limitele legale admisibile ale noxelor sunt propuse cu promptitudine, in urma evidentelor si rapoartelor de masurare a acestora. 3. Controleaza starea si modul de utilizare a echipamentului individual protectie [e.i.p.] (Starea si modul de utilizare a [e.i.p.] se contoleaza): (3.1) cu rigurozitate, in cadrul fiecarui sector de activitate in parte, precum si la nivelul intregii unitati (3.2) in conformitate cu caracteristicile tehnice si functionale ale acestuia (3.3) avându-se in vedere toate aspectele importante pentru asigurarea securitatii muncii. COORDONAREA ACTIVITATILOR DE INTERVENTIE IN CAZ DE SITUATII DE URGENTA SAU LA APARITIA UNUI PERICOL IMINENT DE ACCIDENTARE SAU IMBOLNAVIRE PROFESIONALA Unitatea descrie competenta necesara pentru coordonarea interventiilor in caz de pericol iminent sau accident si de alertare prompta a tuturor factorilor necesari pentru eliminarea pericolelor. Elemente de competenta: 1-3 (Criterii de realizare) 1. Alerteaza factorii de interventie [f.i.] (Alertarea [f.i.] se face): (1.1) cu promptitudine, utilizând mijloacele de comunicare prestabilite (1.2) solicitând ajutorul tuturor institutiilor specializate necesare – daca este cazul (1.3) oferindu-se informatiile necesare intr-un mod clar, precis si la obiect. 2. Coordoneaza evacuarea accidentatilor si a altor categorii de persoane (Evacuarea se realizeaza): (2.1) in mod organizat, prin locurile prestabilite, evitându-se panica (2.2) respectându-se ordinea de prioritati, in functie de natura situatiei persoanelor implicate (2.3) in mod ordonat, evitându-se producerea de busculade si accidente suplimentare (2.4) salvatorii la locul de munca sunt coordonati cu discernamânt, in corelatie cu specificul accidentului si complexitatea situatiei de fapt. 3. Adopta masuri privind eliminarea sau reducerea pericolelor ce au produs evenimentul si evacueaza personalul prezent din zona de risc (Masurile de eliminare a pericolelor se adopta): (3.1) anunta pericolul iminet de accidentare sau imbolnavire profesionala, cu anuntarea situatiei concrete de urgenta (3.2) cu calm si discernamânt, in vederea diminuarii pericolelor iminente si asigurarea colaborarii eficiente pentru depasirea situatiei de criza, evacueaza personalul din zona de risc (3.3) in vederea inlaturarii tuturor categoriilor de pericole posibile, ajuta la inlaturarea factorilor ce au condus la producerea evenimentului (3.4) informeaza sefii ierarhici superiori cu referire la toate aspectele ce conduc la continuarea activitatilor de lucru in conditii de securitate. 16 . CRITERII GENERALE PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI/SAU IMBOLNBAVIRE PROFESIONALA Evaluarea nivelului de securitate sau de risc intr-un sistem de munca reprezinta punctul de plecare si totodata, baza stiintifica pentru stabilirea prioritatilor in actiunile de prevenire. Criteriile si metodele de evaluare s-au dezvoltat in pas cu evolutia generala a conceptului de securitate a muncii, respectiv cu diversele teorii privind geneza accidentelor de munca si a bolilor profesionale, functie de probabilitatea riscului, timpul de expunere la riscuri specifice, precum si vatamarea maxima ce poate fi produsa . Exista doua posibilitati de evaluare a nivelului de risc, respectiv de securitate a muncii, intr-un sistem: evaluare post-accident sau post-boala profesionala („a posteriori”) - si se bazeaza pe analiza statistica a accidentelor de munca si a bolilor profesionale produse; criteriile de evaluare folosite sunt indicatorii statistici de tipul coeficientilor (indicilor) de frecventa si de gravitatea vatamarii; evaluarea pre-accident sau pre-boala profesionala („a priori”) se bazeaza pe analiza riscurilor, inainte de a se materializa in accidente sau boli profesionale; Pentru ambele posibilitati mentionate demersul poate fi: inductiv (direct) - se porneste de la cauza spre efect; deductiv (indirect) - se porneste de la efect spre cauza. Principalele metode apriorice existente in prezent pot fi grupate in patru mari categorii: controale si verificari de rutina, aparute in faza „centrata pe masina” a evolutiei conceptului de securitate a muncii; metode bazate pe modelul Heinrich, aparute in faza „centrata pe om”; metode bazate pe teoria fiabilitatii sistemelor, aplicabile sistemelor tehnice usor de definit, dar care nu iau in considerare factorul uman; metode bazate pe ergonomia sistemelor, având o sfera mai larga, de optimizare a functionarii sistemului si tratând problemele de securitate a muncii doar la modul implicit si secundar. Observam astfel ca indiferent de procedeul de analiza a riscurilor, acesta cuprinde, in principal, urmatoarele etape: a) Identificarea si informarea despre obiectul analizei, respectiv masina, post de munca, proces tehnologic etc.; b) Identificarea riscurilor profesionale si a personalului expus; c) Evaluarea riscurilor; d) Alegerea masurilor si stabilirea prioritatilor acestora pentru eliminarea / reducerea riscurilor; e) Aplicarea masurilor corectoare si urmarirea modului de mentinere a lor; f) Evaluarea eficientei solutiilor adoptate pentru eliminarea / reducerea riscurilor si, in consecinta, pentru reducerea cheltuielilor materiale, cresterea productivitatii muncii si amortizarea eforturilor financiare destinate prevenirii; g) Informarea personalului cu privire la rezultatele obtinute in demersul cresterii gradului de securitate si siguranta METODE APRIORICE DE ANALIZA A RISCURILOR SI DE EVALUARE A SECURITATII MUNCII INTR-UN SISTEM SCOPINSTRUMENTE DE LUCRUNIVEL DE APLICAREMOD DE APLICAREUTILITATELIMITE1.METODE TIP „CONTROALE sl VERIFICaRI”Depistarea deficien-telor echipamentului tehnic in raport cu cerintele minime de securitate a munciiLegislatia in vigoare pe activitati specificeInstructiuni proprii SSM (extrase)Instalatie/tehnologieLoc de muncaDepartamentPunct de lucruintreprindere – in totalInspectii ale organis-melor specializate:externeinterne Eficacitate buna pentru pericolele de natura tehnicaSe utilizeaza când nivelul de risc este foarte ridicat, iar riscurile sunt evidente si majoreNu iau in considerare deficientele de proiectare, stabilire si repartizare a sarcinii de muncaNu iau in considerare erorile executantuluiNu surprind riscurile sporadice si cele datorate unor vicii ascunse ale elementelor implicate in procesul de muncaAnaliza este de ordin general, evaluarea pur calitativa, iar procedeele de lucru sunt putin sau deloc participative2.ANALIZA RISCURILOR DUPA MODELUL HEINRICHIdentificarea actiunilor periculoase si a conditiilor periculoaseFise de observatii tip Heinrich, Lefevre, RamseyExecutantLoc de muncaObservatie directa a procesului de muncaEficacitate buna in stabilirea erorilor executantuluiAplicabilitate in intreprinderi in care se aplica munca normala normata pe operatii si miscariMetodele se axeaza pe analiza actiunilor operatoruluiUtilizeaza ca model de referinta comportamentul sigur, marime dialectica, greu de cuantificatMetodele sunt non-participative, iar evaluarea calitativa SCOPINSTRUMENTE DE LUCRUNIVEL DE APLICAREMOD DE APLICAREUTILITATELIMITE3.METODE BAZATE PE TEORIA FIABILITAţII SISTEMELOR3.1.ANALIZA MODURILOR DE DEFECTARE Sl A EFECTELOR LOR (AMDE)Evaluarea nivelului de risc generalScheme-blocTabele sinopticeScala de evaluare a gravitatii si probabi-litatii aparitiei evenimentului nedoritGrila de evaluare a riscurilorScheme tehnice simple:masinaaparatsubansambluExperti cu dubla specializare (in tehnologia masinilor si utilajelor, precum si in securitatea muncii)Metoda directa, inductiva (cauze - efect)Posibilitate de cuantificare a riscului la sisteme tehniceEficienta maxima in faza de conceptiePoate constitui un instrument de aprofundare in cadrul analizelor de securitate a munciiNu ia in considerare decât factorul tehnicFace abstractie de ceilalti factori implicati in procesul de munca: executant - sarcina de munca - mediuPoate conduce la tabele mari, chiar pentru sisteme simpleCost ridicatCompetenta deosebita a analistului3.2.ANALIZA ARBORELUI DE DEFECTE (AAD)Analiza fiabilitatii sistemelor tehniceArbori logiciSimboluriScheme logiceSisteme tehnice complexeExperti cu dubla specializare (sistemele analizate si securitatea muncii)Metoda indirecta, deductiva (efecte - cauze)Posibilitate de cuantifi-care a riscurilor Aplicabilitate buna in faza de conceptiePrelucrare automata a datelorSe limiteaza la sectorul tehnicStabilirea „evenimentului de vârf” necesita o cunoastere perfecta a sistemuluiPresupune elaborarea unui arbore cauzal pentru fiecare evenimentCost ridicatVolum mare de muncaCompetenta inalta a analistuluiNu prezinta remedii SCOPINSTRUMENTE DE LUCRUNIVEL DE APLICAREMOD DE APLICAREUTILITATELIMITE3.3.ANALIZA PRELIMINARa A RISCURILOR (APR)Analiza riscurilor pentru sisteme tehnice in vederea imbunatatirii proiectariiTabele sinopticeArbori logici elaborati in baza unui model teoreticFise de analizaGrila de evaluare a consecintelor Proiectarea subansamblurilor si a altor sisteme tehniceSpecialisti in proiectare de sisteme tehnice si de securitateMetoda directa, inductivaPermite eliminarea unor deficiente de proiectare care conduc la marirea fiabilitatii si securitatii sistemelor tehniceMetoda a fost conceputa pentru industria aeronautica si este particularizata pentru acest domeniuPoate fi extinsa si la alte domenii, utilizând alte grile de evaluareEste axata pe factorul tehnicVolum de munca mare, cost ridicatSpecializare si competenta deosebita a analistului4.METODE BAZATE PE ERGONOMIA SISTEMELOR4.1.METODA HAZOP (Hazard Operability)Optimizarea sistemului om - masina:productivitateconditii de muncaTabel, cuvinte si cheieLoc de munca, procese continueObservatie directa, deductie dupa analiza procesuluiActivitati care se desfasoara in procese continueNu se poate aplica decât la procese automatizate (exemplu ind. chimica)Necesita o deosebita rigoare pentru aplicare SCOPINSTRUMENTE DE LUCRUNIVEL DE APLICAREMOD DE APLICAREUTILITATELIMITE4.2.METODA DSF (Diagnosis Safety Form)Optimizarea sistemului om - masina:productivitateconditii de muncaLista de controlChestionare inchiseintreprindereCompletarea chestionarelor de catre executantiPrelucrarea si interpretarea datelor de catre specialisti interni (serviciul de prevenire si protectie intern)Permite elaborarea unui „pre-diagnosticquot;
intern al problemelor de securitate, care ulterior se profundeaza prin alte metodeMetoda nu ofera o tratare sistemica, bazându-se exclusiv pe opiniile executantilorInstrumentele de lucru (check-list si chestionar) sunt inchise si nu epuizeaza categoriile de probleme de securitate (lipsa de model teoretic)4.3.METODA DCT (Diagnostique des Conditions du Travail)Optimizarea sistemului om - masina:productivitateconditii de muncaBaterie de evaluare –chestionare specifice, inchiseintreprindereSector de activitateRaspunsuri dirijate pe baza de chestionare, culese de o echipa inter-disciplinara externaAplicabila in intreprinderile deschise dialogului socialPermite obiectivarea celor mai critice conditii de munca si a mecanismelor care le determinaAbordare sociologica, care nu evidentiaza decât in secundar aspectele de securitate a muncii4.4.METODA SDQ (Safety Diagnosis Questionaire)Identificarea situatiilor periculoase (configuratii critice)Chestionar inchis, detaliat, asupra activitatii operatoruluiLoc de muncaActivitateRaspunsuri culese de expertul in securitate de la operatoriPermite stabilirea incompatibilitatilor intre activitatea operatorului si conditiile tehnice si organizatorice dateSe limiteaza la analiza activitatii operatoruluiUtilizeaza un model teoretic simplist, care nu permite o abordare sistemicaMetoda participativa (se bazeaza in buna parte pe aprecierile operatorului) SCOPINSTRUMENTE DE LUCRUNIVEL DE APLICAREMOD DE APLICAREUTILITATELIMITE4.5.METODA MORT (Management Oversight and Risk Tree)Identificarea:omisiunilor in prevenirefactorilor de risc asumatierorilor de management al riscurilor (deficiente de organizare)Chestionar deschis, structurat pe baza unui model logicintreprindereAtelier/ DepartamentSe aplica de catre serviciul de securitate intern sau experti, formati pentru aceasta metodaMetoda bazata pe un model teoretic detaliat care permite o analiza pertinenta a deficientelor de conducere si organizarePermite evaluarea a priori si a posterioriNu surprinde toate elementele implicate in accident, axându-se pe organizare si mai putin pe factorii tehniciAnaliza este foarte complexa si necesita experti in domeniu4.6.METODA I.E.R.C.M. - BucurestiEvaluarea solicita-rilor impuse de conditiile specifice locurilor de muncaStabilirea contra-indicatiilor la incadrarea profesionalaTabel cu solicitari posibileScala de evaluare cu 5 niveluriLoc de muncaAnaliza locurilor de munca de catre o echipa specializata (medici, ergonomi, igienisti)Permite stabilirea si ierarhizarea solicitarilor la care este supus organismul uman la un anumit loc de muncaPentru evaluarea securitatii muncii prezinta doar interes metodologic SCOPINSTRUMENTE DE LUCRUNIVEL DE APLICAREMOD DE APLICAREUTILITATELIMITE4.7.METODA RENAULT - FRANTAEvaluarea ergonomica a conditiilor de la locurile de muncaTabel cu factori de influentaScala de evaluare cu 5 niveluriLoc de muncaObservatie directaAnaliza, prelucrare date si interpretare facute de expertiPermite stabilirea profilului analitic al organizarii ergonomice a locului de munca, rezultând si unele aspecte ale securitatii munciiSecuritatea muncii se ia in considerare numai in secundar, ca unul din factorii de influenta a conditiilorMetoda se axeaza pe optimizarea organizarii ergonomice a locului de munca4.8.METODA LEST - FRANTAEvaluare socio-ergonomica a conditiilor de muncaTabel cu domenii de solicitari, factori de influenta si parametriScala de evaluare cu 10 niveluriintreprindereAtelierLoc de muncaAnaliza socio-ergonomica:- observatie directa- chestionare- discutii dirijatePermite identificarea locurilor de munca critice sub aspectul securitatii muncii, in contextul evaluarii globale a conditiilor de muncaMetoda pune accent pe oboseala provocata de conditiile de munca si mai putin pe riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala MASURI DE PREVENIRE SI METODE DE BUNE PRACTICI IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA 1. Prevenirea riscurilor profesionale in noua abordare legala are la baza 3 elemente fundamentale: Referentialul juridic constituit din directiva cadru si directivele specifice emise in baza art. 137 al Tratatului Directivei 89/391/CEE ; Definirea mai clara a rolului si misiunilor care revin fiecarui participant la procesul de munca : angajator, lucratori, reprezentanti ai lucratorilor, servicii de prevenire si protectie, servicii de control, si mai ales afirmarea rolului preponderent al angajatorilor a caror raspundere fata de prevenirea riscurilor este totala ; Importanta evaluarii riscurilor. Analiza factorilor potentiali de risc care precede procedura de evaluare este obiectul unui inventar precis al starii locurilor de munca la nivelul unitatii de munca 2. Stabilirea raspunderilor in materie de securitate si sanatate in munca, ca o necesitate a inteprinderii, ajuta la: La stabilirea atributiilor si raspunderilor privind SSM pentru sectoarele operationale si serviciile functionale, unde angajatorul trebuie sa plece de la analiza muncii omului, ca operator in conditiile date. Munca omului câstiga cu timpul un caracter accentuat de complexitate, depasind in cele mai multe situatii aspectul unei simple aplicari a unor procese prescrise de tehnologii. Daca ar fi vorba de o simpla aplicare, atunci omul ar putea fi inlocuit cu diverse automatisme. Dar se intâmpla adesea ca acesta trebuie sa verifice pertinenta proceselor prescrise, in functie de situatia reala a procesului de munca si, in eventualitatea unei abateri, sa modifice procedeul, sa completeze prescriptiile sau sa initieze solutii. in acest sens, se poate afirma ca omul si activitatea lui in procesul de munca conditioneaza fiabilitatea sistemului socio-tehnic, cel putin in planul obiectivelor stabilite, iar locul omului in cadrul acestui sistem este esential Cresterea gradului de automatizare, in care operatorul uman supravegheaza sistemul tehnic, dar motivul esential pentru care se reclama prezenta continua a omului este utilizarea capacitatii sale de a face judecati si de a reactiona, in scopul solutionarii unor situatii de urgenta; Cresterea gradului de complexitate si periculozitate, situatie in care operatorul uman primeste informatii filtrate; aceasta situatie impune operatorului uman o activitate mentala variata, care influenteaza asupra starii lui fizice si psihice prin aparitia oboselii, a solicitarilor nervoase, a stresului, a anxietatii, stari ce pot deveni generatoare de erori umane. 3. Stabilirea de sarcini de securitate si sanatate pentru fiecare participant la procesul de munca, la o activitate sau chiar operatie ce se regaseste in cadrul: - proiectarii unei masini, procedeu tehnologic, post / loc de munca ; - exploatarii si mentenantei unei masini, instalatii, post / loc de munca, procedeu tehnologic etc. - altor activitati proprii sau colaterale 4.Raspunderea fiecarui participant la procesul de munca - Fiecare dintre participantii la procesul de munca se regaseste pe o pozitie diferita in structura de personal a intreprinderii, stabilita in functie de modul de organizare a acesteia, de activitatile prevazute, precum si de gradul de competenta profesionala , responsabilitatea functionala si organizatorica a lor. Raspunderile si responsabilitatile pe linie de SSM, derivate din aceste analize de risc, se vor diferentia pentru fiecare titular al unui post de munca din unitate, in baza stabilirii relatiilor de munca ce privesc: - personalul de executie ce participa la activitatile din intreprindere privind: - conceperea unor masini, post de munca, procedeu etc - exploatarea si mentenanta unor masini, instalatii, post / loc de munca, proces tehnologic etc. - activitati conexe: transport, mentenanta, aprovizionare, desfacere, terti etc.; - personalul tehnic de supraveghere a activitatilor; - personalul de conducere a locurilor de munca, respectiv a sectoarelor operationale; - servicii functionale; - echipa de conducere. Toate aceste raspunderi si responsabilitati vor fi precizate si integrate in „activitatea de baza” pentru fiecare angajat, indiferent de functia lui, in „FIsA POSTULUI”, iar modul de remunerare a acestuia va tine cont, in mod egal, de felul in care isi indeplineste sarcinile de munca respective. 18. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN CAZ DE ELECTROCUTARE Fenomenele care apar in organism ca urmare a trecerii curentului electric definesc conceptul de electrocutare sau soc electric. Electrocutarea se manifesta prin vatamari de diferite grade, pâna la deces, consecintele acesteia depinzând de trei factori si anume: - intensitatea curentului electric; - timpul cât trece curentul electric prin corp; - traseul sau calea strabatuta de curentul electric prin corp. in functie de intensitatea curentului care strabate corpul omenesc se produc urmatoarele efecte, prezentate gradat: - intre 0,5 si 2 mA- se situeaza pragul de senzatie, care variaza de la persoana la persoana; - intre 2 si 3 mA- senzatie usoara de tremur, intepatura; - intre 3 si 10 mA- convulsii, soc electric; - intre 10 si 18 mA- senzatie dureroasa, contractii musculare; - intre 18 si 25 mA- dificultati in respiratie; - intre 25 si 75 mA- soc electric sever; - intre 75 si 200 mA- fibrilatie ventriculara daca curentul trece prin inima in perioada de re-polarizarea muschiului cardiac; - intre 200 si 1000 mA- apar, in plus, la punctele de intrare si iesire din organism; - intre 1000 si 4000 mA- arsurile sunt grave, extinse. Valorile curentilor de mai sus si efectele lor au fost grupate in zone de pericol astfel: - curentul care trece prin corp este mai mic de 10 mA ~ pericolul de deces este redus; - curentul care trece prin corp este mai mare de 10 mA, dar mai mic de 200 mA ~ pericolul de paralizare a functiilor sistemului nervos este foarte probabil, pot aparea stop respirator si stop cardiac; - curentul care trece prin corp este mai mare de 200 mA ~ probabilitatea decesului este ridicata si agravata de efectele termice ale curentului electric. Efectele cele mai probabile de paralizare a functiilor sistemului nervos le provoaca intensitatile curentului tip industrial (380/220V). Timpul de expunere, respectiv de trecere a curentului electric prin corpul omenesc este foarte important, mai ales in raport cu intensitatea curentului. Cu cât timpul este mai scurt, valoarea curentului la care omul reuseste sa se desprinda de instalatia electrica este mai mare si invers. Din motive de protectie, limitele timpului de deconectare a instalatiilor electrice de joasa tensiune trebuie sa fie de 0,2 secunde pentru tensiuni pâna la 250 V si de 0,1 secunda pentru tensiuni pâna la 500V. Traseul strabatut de curent in corp este de asemenea important, considerându-se ca foarte periculoase caile : mâna stânga-picior drept(axa inimii) si mâna dreapta-marginea bazinului. Caile cele mai „favorabile” sunt: mâna-cot sau umar; picior stâng-picior drept; sold-laba piciorului. in cazul accidentelor prin electrocutare este evident ca numai intâmplator se poate beneficia de ajutor calificat. Din acest motiv, succesul primului ajutor depinde de componenta celor prezenti in momentul producerii accidentului. In practica se intâlnesc doua situatii: - accidentatul nu se poate desprinde de instalatia electrica; - accidentatul s-a desprins de instalatia electrica, nefiind in contact cu aceasta si nici in imediata apropiere. In ambele situatii, persoana (salvatorul) care actioneaza pentru acordarea primului ajutor, trebuie sa constate cu operativitate situatia concreta si sa hotarasca modul de actionare, astfel incât sa nu-si pericliteze integritatea corporala sau chiar viata, expunându-se aceluiasi risc. Masuri de acordare a primului ajutor. 1. Prima operatie in succesiunea actiunii de acordare a primului ajutor, in caz de accidentare prin electrocutare, este scoaterea accidentatului de sub actiunea sau influenta curentului electric. Pentru a scoate accidentatul de sub actiunea curentului electric din instalatiile cu tensiune de lucru sub 1000 V se va proceda astfel : Daca accidentatul este in contact cu instalatia electrica si se afla undeva la inaltime: a) analizati situatia cunoscind faptul ca dupa intreruperea tensiunii, muschii se relaxeaza, existand posibilitatea caderii accidentatului, luati masuri preventive de evitare a acestei consecinte; b) sprijiniti accidentatul cu proptele izolante sau organizati atenuarea caderii prin prinderea victimei ori prin plasarea pe sol a unor suproturi groase la locul eventualei caderi (ex. paie, materiale textile, crengi etc.); c) actionati pentru intreruperea tensiunii prin deschiderea intrerupatorului de alimentare, in lipsa acestuia prin deschiderea separatorului, scoaterea sigurantelor, scoaterea din priza dupa caz; d) daca scoaterea de sub tensiune a instalatiei necesita timp, defavorizând operativitatea interventiei, scoateti accidentatul de sub tensiune prin utilizarea oricaror materiale sau echipamente electroizolante care sunt la indemâna, astfel incât sa se reuseasca indepartarea accidentatului de zona de pericol. Dupa scoaterea accidentatului de sub tensiune si in afara pericolului generat de acesta, se va determina starea clinica a victimei printr-o examinare rapida, deoarece tot ce urmeaza sa se faca in continuare depinde de aceasta stare. Daca accidentatul este constient, contactul verbal trebuie realizat sub forma intrebarilor, concomitent cu actiunea de calmare, de linistire a victimei: „aseaza-te” respectiv „culca-te si stai linistit, respira adânc si regulat”; „cum s-a intâmplat accidentul?”; „te supara ceva?”; „ai ameteli?”; „ai greata?”; „ai cumva dificultati in respiratie?”; „te supara inima?” in timpul intrebarilor se cauta vizual eventualele semne exterioare ale starii de rau: culoarea pielii, in mod special culoarea fetei (paloare sau roseata excesiva); transpiratia fetei si a palmelor; prezenta si caracteristicile respiratiei si ale pulsului. 2. Daca din circumstantele producerii accidentului nu rezulta vatamari si leziuni care ar contraindica intr-un mod evident miscarea sau deplasarea accidentatului (ex: cadere cu grave leziuni si vatamari, fracturi, hemoragii), asezati accidentatul intr-o pozitie care sa permita examinarea sa, adica in pozitie culcat pe spate pe o suprafata plana si suficient de rigida, cu recomandarea de a nu fi miscat inutil, deoarece pot exista eventuale vatamari „ascunse” pentru care miscarea ar fi contraindicata. 3. Desfaceti hainele la gât, piept si zona abdominala, apoi verificati starea respiratiei si existenta pulsului. 4. in cazul lipsei functiilor vitale, fara a mai tine seama de eventualele interdictii de miscare a accidentatului, acestuia i se va face respiratie artificiala sau reanimare cardio-respiratorie. Odata inceputa reanimarea cardio-respiratorie (R.C.R.) trebuie continuata pâna când se obtine o revenire spontana a pulsului si respiratiei sau pâna când victima este preluata de alte persoane calificate in acest sens. Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicala, deoarece ulterior pot surveni tulburari de ritm cardiac 5. Indiferent de metoda de respiratie artificiala folosita, prin acordarea primului ajutor trebuie respectate urmatoarele: - curatati si mentineti caile respiratorii deschise prin extensia gâtului; - pozitionati accidentatul pe o suprafata plana si rigida, de preferat la nivelul podelei; - controlati pulsul la carotida dupa primele minute sau dupa 12 cicluri complete. Daca exista puls reluati respiratia artificiala si verificati pulsul din când in când. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN CAZUL HEMORAGIILOR Prin hemoragie se intelege – revarsarea sângelui in afara vaselor sanguine, ca urmare a ruperii, taierii, inteparii sau zdrobirii acestora, deci a deschiderii sistemului circulator printr-un proces distructiv, la orice nivel al sau. Cele mai frecvente cauze ale hemoragiilor sunt traumatismele. Hemoragiile determina reducerea cantitatii de sânge circulant, pierderile mari de sânge (peste o treime din cantitatea totala de sânge din corp), putând provoca instalarea socului hemoragic, cu consecinte grave. Semnele si simptomele hemoragiilor Acestea variaza mult in functie de gravitatea lor , adica de cantitatea de sânge pieduta si viteza de curgere. Semne si simptome ale hemoragiilor, care indica totodata si instalarea progresiva a socului: Piele livida (paloare), rece si transpirata; Puls accelerat (100-140 batai per minut) ce slabeste treptat; Ameteli, dureri de cap, vâjâieli in urechi; Sete, greata; Neliniste si teama; Respiratie intretaiata, care il face pe ranit sa caste, sa ofteze sau sa se inece (asa numita „foame de aer”); Lesin. Hemoragiile pot fi clasificate in functie de mai multe criterii: - Dupa vasul de sânge: - arteriala: sânge rosu deschis, oxigenat, care tâsneste ritmic, odata cu bataile inimii; - venoasa: sânge rosu inchis, incarcat cu bioxid de carbon, care curge in valuri (in jet continuu) inundând rana; - capilara: sânge rosu in cantitate mica, care musteste sau picura; deseori se opreste de la sine prin formarea unui cheag. - Dupa locul in care curge sângele: - externe – la suprafata corpului; - interne – intr-o cavitate interna: - in cavitatea toracica; - in sacul pericardiac (care inveleste inima); - in cavitatea abdominala; - sângele se scurge in tesuturi; iesind cu presiune - din vasele de sânge isi formeaza o cavitate - anormala prin strivirea tesuturilor (hematon). - exteriorizate – hemoragii produse intr-un organ care comunica cu exteriorul: direct, atunci sângele este rosu, curat, proaspat; hemoragia s-a produs aproape de orificiul natural din care el curge: - din nas; - din gura; - din ureche; - din rect; - din uretra. la distanta fata de orificiul prin care se exteriorizeaza si atunci sufera unele modificari, in functie de care se poate deduce locul hemoragiei: - din plamâni - sânge rosu, viu cu bule de aer, apare odata cu tusea; - din stomac - sânge rosu cafeniu, negru, ca zatul de cafea; apare prin varsaturi; mai rar din nas, faringe, esofag, plamâni (inghitit, digerat si apoi varsat); - prin rect - dar sângele provine din segmente superioare ale tubului digestiv (esofag, stomac, intestin); sângele negru ca pacura, amestecat omogen cu materiile fecale, cu aspectul unei paste moale, negre lucioase; - din uter - sânge rosu sau rosu cafeniu; nu trebuie confundata cu menstruatia; - prin uretra - sângele fiind amestecat cu urina si indicând o leziune a rinichilor, uretrelor vezicii urinare sau uretrei. Oprirea unei hemoragii (hemastaza) reprezinta un act de prim ajutor ce trebuie executat, chiar si provizoriu, cu cea mai mare urgenta, pâna la internarea in spital. Pentru realizarea unei hemastaze in hemoragiile externe, in functie de vasul de sânge afectat, de volumul sângerarii si de localizare se pot utiliza urmatoarele metode: A. Pansamentul compresiv Se foloseste in hemoragiile capilare si hemoragiile venoase mici, dar nu se utilizeaza daca in rana se afla corpuri straine ascutite. Pansamentul compresiv se realizeaza prin asezarea unui strat gros de comprese sterile peste primele comprese cu care se acopera rana (sau a unei bucati de panza curata impaturita la dimensiunile ranii) care apoi se strâng cu un bandaj compresiv. Prin aceasta manevra, vasul este comprimat in exclusivitate in locul ranit, in timp ce sângele continua sa circule in zona prin vasele intacte. Pansamentul compresiv se aplica in special in situatii in care garoul nu poate fi utilizat. Daca pansamentul compresiv este folosit la nivelul unui membru, trebuie urmarita extremitatea acestuia pentru a constata o eventuala racire, coloratie violeta sau disparitiei a pulsului, caz in care trebuie slabita putin compresiunea; de asemenea, se recomanda ca membrul ranit sa fie ridicat pentru a favoriza circulatia venoasa. B. Compresiunea manuala Se realizeaza prin apasarea arterei afectate pe un plan osos situat intre inima si artera. in hemoragiile fruntii si ale pielii capului se vor presa arterele teporale situate de ambele parti ale fetei, inaintea urechii si deasupra pometilor obrajilor. in hemoragiile mari ale fetei si gâtului, compresiunea se realizeaza pe artera carotida pe fata antero-laterala a gâtului spre baza acestuia; in adâncime se simte un plan osos, iar artera se simte batând. in hemoragiile umarului si bratului se apasa artera subclaviculara patrunzând cu degetul mare deasupra claviculei si comprimând artera pe arcul osos al primei coaste. in hemoragiile bratului si cotului se comprima artera auxiliara patrunzând mai multe degete in apropierea axilei, pe fata interioara a bratului. in hemoragiile antebratului se comprima artera humerala, la brat artera trece prin fata interioara a bratului având dedesubt dur al osului humerus. in hemoragiile mâinii se comprima cu ambele degete mari arterele radiala si cubitala pe fata anterioara a antebratului in dreptul pumnului la nivelul locului unde se ia pulsul. in hemoragiile membrului inferior se comprima artera femurala la diferite niveluri in functie de localizarea ranii: la locul unde se indoaie coapsa pe abdomen, se apasa cu pumnul strâns imediat deasupra stinghiei; se apasa cu amândoua degetele mari sau mai multe pe fata antero-interioara a coapsei, având dedesubt osul femur; daca hemoragia este mai jos de genunchi, se comprima artera care trece prin gropita dinapoia genunchiului; in anumite cazuri poate fi comprimata si artera aorta abdominala prin apasarea cu pumnul in partea de jos a abdomenului. Hemastaza realizata prin compresiune manuala a unei artere reprezinta o masura temporara si de prima urgenta, având calitatea de a opri sângerarea imediat, dar ea nu poate fi folosita decât putin timp; persoana care o executa oboseste repede iar manevrele respective nu se pot realiza in timpul transportului. De aceea, intre timp, se va pregati un garou si oprirea sângelui se va completa prin metoda urmatoare C. Compresiunea circulara a tesuturilor Reprezinta compresiunea realizata prin strângerea circulara a membrului care sângereaza, cu ajutorul unui garou, pâna la oprirea hemoragiei. in absenta unui garou se pot utiliza: un tub, o banda de cauciuc (80-100 cm lungime) sau chiar o curea, frânghie, cravata, fâsii textile sau de plastic etc. Dar in nici un caz sfoara sau snur subtire ori sârma. Pentru aplicarea garoului se respecta urmatoarele reguli: garoul trebuie folosit doar in ultima instanta sau pe timpul curatirii si pansarii plagii; garoul se utilizeaza numai in cazul ranirii membrelor; compresiunea se realizeaza dupa ce membrul ranit este ridicat in sus câteva secunde pentru a se goli de o parte din sângele venos; garoul nu se aplica direct pe piele ci pe un invelis textil (pânza, vata etc.); locul aplicarii garoului difera dupa tipul hemoragiei: când aceasta este venoasa, sângele curgând la periferie spre inima, garoul se plaseaza sub nivelul plagii (daca sângerarea continua, inseamna ca este afectata o artera); când hemoragia este arteriala se aplica proximal (deasupra plagii), sângele curgând de data aceasta de la centru spre periferie; garoul se infasoara la radacina membrului, ceea ce duce la compresiunea trunchiurilor vasculare principale si la oprirea intrarii sângelui arterial in membrul respectiv; garoul se aplica acolo unde vasul de sânge este mai la suprafata trecând totodata peste un plan osos; la radacina bratelor-la patru laturi de deget sub axila, la radacina coapsei - la nivelul stinghiei in alte locuri, pentru o eficienta crescuta, este necesar sa se aplice un rulou textil intre piele si garou deoarece vasele sunt ascunse in defileele formate de masele musculare; daca garoul nu este din cauciuc sunt necesare urmatoarele masuri suplimentare: se face un prim lat de pânza, strâns la radacina membrului respectiv; in nod se introduce un bat sau creion si se rasuceste la 180 grade pentru cresterea compresiunii circulare; capatul rasturnat in jos al batului se fixeaza cu un al doilea la de pânza. Aplicarea corecta a garoului duce la oprirea sângerarii imediat daca este afectata o artera sau dupa 2-3 minute in cazul unei vene. Membrul devine palid si se raceste treptat. Daca se invineteste sau innegreste inseamna ca arterele sunt libere, fiind blocata numai circulatia venoasa. Garoul nu poate fi mentinut mai mult de 20 minute, de aceea trebuie notate ora si minutul aplicarii sale pe un biletel atârnat de garou. tesuturile lipsite de oxigen incep sa fie afectate, pâna la producerea unei cangrene (in functie de timpul scurs). in aceasta limita de timp trebuie sa se faca hemastoza definitiva. Daca acest timp se depaseste, in timpul transportarii victimei spre spital, se slabeste usor garoul (fara a-l scoate) timp de 5-6 minute la un interval de 15-20 minute, dupa care, de fiecare data se strânge din nou; pe timpul slabirii sale se apasa pansamentul cu palma, comprimând plaga. Desfacerea definitiva a garoului se face lent, prin decompresiune progresiva, timp de 4-5 minute. Din cauza riscurilor pe care le implica, specialistii nu mai recomanda utilizarea garoului in hemostaza decât pe perioada executarii toaletei si pansarii ranii sau in cazuri extreme. 3. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN FUNCtIE DE TIPUL PLAGII SI LOCALIZAREA ACESTEIA Contuzii, vânatai. Contuziile sau vânataile produc o patrundere a sângelui in tesuturile inconjuratoare. Primul ajutor urmareste sa reduca alimentarea cu sânge a zonei respective si sa diminueze durerea si inflamatia. - Cea mai buna solutie consta in aplicarea de comprese reci sau a unei pungi cu gheata (in reprize de 15 minute), culcarea persoanei si ridicarea membrului ranit. - O compresa se poate realiza prin inmuierea unui prosop in apa rece, stoarcerea lui de excesul de apa si infasurarea acestuia in jurul partii afectate. Se mai poate turna din când in când apa rece peste compresa sau aceasta poate fi inlocuita cu alta. - Punga cu gheata poate fi pregatita astfel: se umple o punga de plastic sau cauciuc cu gheata sparta apoi se scoate aerul din ea si se inchide bine ca sa nu se scurga apa. Punga se inveleste intr-un prosop si se aplica cu atentie pe rana, in reprize de 15 minute. Se schimba gheata daca este necesar. Nu se aplica punga cu gheata direct pe piele. 2. Plagi minore cu sângerari. Plagile minore cu sângerari mici cum ar fi juliturile, taieturile mici si zgârieturile minore, pot fi spalate cu apa de la robinet si sapun daca sunt murdare. Apoi sterse cu tifon steril si acoperite cu pansament special preparat sau improvizat. 3. Plagi grave cu sângerare abundenta. Plagile grave cu sângerare abundenta necesita o apasare continua si directa. Daca rana este mai mare si marginile sunt desfacute, poate fi necesara apropierea marginilor sale inainte de a se apasa. S-ar putea sa fie timp doar pentru extragerea unor corpuri straine din rana. Corpurile straine infipte nu trebuie scoase. 4. Plagi cu un corp strain infipt. Plagile cu un corp strain infipt necesita o atentie deosebita pentru ca acel obiect poate sa comprime vasele de sânge retezate in adâncimea ranii. Nu modificati pozitia si nu scoateti obiectele ce sunt adânc in rana, din cauza pericolului de sângerare. Daca obiectul este mic si nu iese prea mult din rana, acordati primul ajutor astfel: - Se va acoperi usor rana si obiectul cu pansament, având grija sa nu se apese pe obiect; - Se va face un bandaj circular destul de mare ca sa acopere toata rana; - Se va pune acest bandaj pe pansament si se va asigura ca obiectul nu este presat; - Se va infasura acest bandaj cu o fasa ingusta. Daca obiectul este lung si a ramas prea mult afara din rana, procedati: - Se va face un pansament in jurul obiectului comprese pentru a acoperi rana; - Se va pune in jurul obiectului comprese pentru a-l impiedica sa se miste; - Se va fixa compresele cu un bandaj ingust având grija sa nu se exercite presiune asupra obiectului infipt. 5. Plagi prin strivire. Reprezinta vatamari grave ale membrelor sau ale intregului corp produse de materiale grele ca nisip, zidarie, utilaje sau altele de acelasi fel. tesuturile sunt distruse pe intindere mare iar organele interne pot fi rupte. Plagile prin strivire pot fi agravate si prin fracturi. Chiar daca ranitul nu prezinta semne si simptome de soc la scoaterea de la locul accidentului, primul ajutor trebuie acordat imediat pentru a impiedica instalarea si agravarea socului, astfel: - Se protejeaza victima fata de alte circumstante posibile de accidentare; - Se opreste sângerarea (sângerarile); - Se aplica pungi de gheata pe zona ranita; - Se acorda primul ajutor pentru prevenirea socului. 6. Plagile palmei Plagile palmei produc de obicei sângerari abundente pentru ca zona este foarte vascularizata. Pentru o rana de-a lungul palmei (transversala), se va acorda primul ajutor astfel: - Se acopera rana cu un pansament gros; - Se indoaie rana cu un pansament ca sa forteze pumnul si sa apese pe rana; - Se bandajeaza mâna inchisa cu un bandaj triunghiular cu centrul pe interiorul incheieturii pumnului, se aduce capetele de jur imprejurul dosului mâinii ca sa se incruciseze in diagonala peste degete si legati in jurul incheieturii; - Se ridica mâna si se sprijina intr-o esarfa. Pentru o rana de-a lungul palmei (longitudinala), se va acorda primul ajutor astfel: - Se pune pansamentul pe rana si se bandajeaza mâna cu degetele intinse. O fasa aplicata in jurul mâinii va mentine rana inchisa; - Se va ridica si sprijini mâna cu o esarfa. 7. Sângerari din limba sau obraz. in acest caz se foloseste un pansament steril sau o cârpa curata si se apasa pe rana cu degetul cel mare si un alt deget pâna inceteaza sângerarea. 8. Sângerari la nivelul scalpului. Sângerarile la nivelul scalpului (pielii paroase a capului) pot fi serioase daca sunt complicate cu o fractura a craniului sau prin existenta unui obiect infipt. La acoradrea primului ajutor in astfel de cazuri se va evita apasarea sau infectarea ranii Pentru acordarea primului ajutor se va proceda astfel: - Se va curata rana de murdarie - Se va aplica un pansament gros, steril care sa fie destul de mare pentru a depasi marginile ranii si se va bandaja; - Daca exista un obiect infipt se va aplica un pansament compresiv in jurul lui. 9. Sângerari din nas. in sângerarile nasului se va acorda primul ajutor astfel: - Se aseaza ranitul in pozitie sezând cu capul inclinat usor in fata; - Se pune ranitul sa-si strânga narile intre degetul mare si aratator timp de aproximativ 10 minute, respirând pe gura; - Se desfac articolele de imbracaminte la gât si piept; - Se indeamna victima sa respire pe gura si sa nu-si sufle nasul câteva ore dupa ce sângerarea s-a oprit, pentru ca cheagul format sa nu se desprinda; - Daca sângerarea nu s-a oprit, se va duce accidentatul la spital. 10. Plagile abdomenului. Pot fi inchise sau deschise. cele inchise sunt acelea in care tesuturile abdominale interne sunt afectate dar pielea a ramas intacta. Metoda de pansare a unei rani abdominale este diferita dupa cum organele interne au iesit in afara sau nu. In astfel de cazuri se va proceda astfel: - Daca organele nu sunt iesite in afara, se va aplica un pansament pe rana si bandajati strans; - Daca organele ies in afara, nu se va incerca introducerea acestora. Se va acoperi rana si organele iesite cu un pansament umed mare sau cu un prosop moale umed si apoi bandajati fara sa strangeti; - Nu se va da bolnavului nimic pe gura; - Daca ranitul tuseste sau vomita, sprijiniti abdomenul cu bandaje late. 11. Ingrijirea segmentelor amputate Partile amputate complet sau partial trebuie conservate indiferent de conditia in care se afla si duse la spital impreuna cu ranitul. Sunt sanse mari ca aceste parti sa poata fi reatasate daca li se acorda atentia cuvenita si aduse in timp util la spital. - In situatia unei parti amputate partial se va proceda astfel: Se va mentine partea amputata partial cat mai aproape posibil de pozitia anatomica normala; Se va acoperi zona cu pansamente sterile, se va banadaja si sprijini; Se va pune o punga cu gheata sau alta compresa rece impermeabila pe rana, dar si peste bandajele ce acopera rana. - Pentru a asigura ingrijirea partii amputate complet se va proceda astfel: Se inveli intr-un pansament curat si umed si se va pune intr-o punga de plastic impermeabila. Se sigileaza punga si se va atasa un bilet cu data si ora cand s-au efectuat aceste operatii. Daca nu exista posibilitatea umezirii pansamentului, se va folosi un pansament uscat si curat; Se va pune apoi intr-o alta punga de plastic sau alt container umplut partial cu gheata sfaramata; Aceasta se va duce impreuna cu ranitul la cel mai apropiat spital. Nu incercati sa curatati partile amputate si nu folositi antiseptice 12. Sângerari interne Sângerarile interne sunt rezultatul unui traumatism cum ar fi fractura inchisa, strivirea sau o rana impusa, dar si al unor anumite stari ce nu sunt legate de vreo ranire prealabila. Sângerarea interna poate râmane ascunsa sau se poate exterioriza. Daca sângerarea este serioasa, pot aparea semnele si simptomele socului. - Sângerarile interne ascunse pot exista in urmatoarele conditii: fracturi ale calotei craniene; fracturi inchise ale oaselor lungi; lovituri puternice ale abdomenului, mai ales in zona ficatului sau a splinei si lovituri puternice ale toracelui, mai ales sunt foarte serioase iar semnele si simptomele socului vor aparea progresiv. - Sângerarea interna devine evidenta si poate fi recunoscuta daca: sângele curge din ureche sau nas poate aparea la un ochi injectat sau invinetit in cazul ranirilor la cap; se elimina spuma insângerata la tuse in traumatismele toracelui; se poate observa sânge in materialul vomitat. Sângele este rosu aprins daca sângerarea din stomac este recenta, brun granulat precum boabele de cafea râsnite mai mari (zat de cafea) daca sângerarea este mai veche; sângerarile la nivelul superior al intestinelor vor da scaunului o culoare neagra ca pacura ori smoala, iar cele la nivelul inferior vor da o culoare rosie; urina devine rosiatica sau maronie in cazul sângerarilor rinichilor sau vezicii urinare. Scopul primului ajutor in sângerarile interne este sa previna si sa intârzie instalarea starii de soc si sa asigure asistenta medicala cât mai curând. Primul ajutor se va acorda astfel: se aseaza ranitul in pozitia culcat cu picioarele ridicate la 15-30 cm daca ranile o permit si se va avertiza ranitul sa nu se miste; daca este in stare de inconstienta se va pune in pozitie de recuperare; nu sa va da nimic pe gura ranitului; se desfac articolele de imbracaminte strânse din jurul gâtului, pieptului sau taliei; se va tine ranitul la o temperatura confortabila si se va proteja de temperaturi extreme; se va transporta ranitul la spital cât mai curând posibil, daca nu poate fi adus medicul la persoana accidentata. 13. Sângerari din urechi. Sângerarile din urechi pot fi insotite si de o eliminare a unui lichid galbui. Acest simptom indica o fractura craniana, ceea ce este foarte grav. Pentru acordarea primului ajutor se va proceda astfel : se va anunta medicul imediat si se va incepe acordarea primului ajutor; se pune un pansament steril lejer pe ureche; se culca ranitul pe partea afectata sprijinind capul si gâtul, cu partea superioara a corpului usor ridicata; se va controla respiratia. Nu incercati sa opriti curgerea sau alte lichide. Nu acoperiti urechea cu tifon 4. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN CAZUL LEZIUNILOR LA OCHI Functiile ochiului sunt atât de complexe iar structura lui este atât de delicata incât el poate fi vatamat cu usurinta chiar si de particula de praf. De asemenea, o lezare suplimentara poate fi produsa ca urmare a unui prim ajutor acordat incorect. Cel care acorda primul ajutor trebuie sa ia masurile de prevedere necesare pentru a evita agravarea leziunilor deja existente, in timpul acordarii primului ajutor. Aplicarea in practica a masurilor de prevenire a accidentelor si de asigurare a sanatatii si securitatii la locul de munca trebuie sa determine evitarea lezarii ochilor. Consecintele lezarii ochiului pot fi foarte grave ajungând pâna la tulburari de vedere sau orbire! inainte de a intra in problemele de acordarea primului ajutor incercati sa reflectati la urmatoarele probleme: Ce se intâmpla daca nu purtati ochelari de protectie atunci când efectuati operatii de polizare, perforare, taiere sau aschiere in materialele dure, casante? Ce se intâmpla daca depozita substante corozive pe un raft inalt? Ce se intâmpla daca in cazul imprastierii unor astfel de substante, ochii nu sunt protejati? Ce se intâmpla daca ochii nu sunt protejati impotriva flamei arcurilor de sudura? Particule de nisip, particule abrazive sau resturi de gene se pot localiza pe globul ocular sau sub pleoapa, producând o stare de discomfort si inflamarea tesutului conjunctiv. Inflamarea cauzata de particulele aflate sub pleoapa da ochiului un aspect caracteristi

Curs ssm 80 ore 2

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to Curs ssm 80 ore 2

Similar to Curs ssm 80 ore 2 (20)

Curs ssm 80 ore 2