Județul Gorj are o suprafață de 5.602 km² și o populație de 387.407 locuitori, fiind situat în sud-vestul României, în bazinele hidrografice Jiu și Gilort. Relief variat, cu munți, dealuri și o climă temperat-continentală, județul este bogat în resurse naturale precum lignitul, grafitul și ape minerale. Turismul este promovat de atracții precum rezervații naturale, trasee montane și complexul sculptural al lui Constantin Brâncuși din Târgu Jiu.

1. Judeţul Gorj Intocmit DUMITRU AURELIAN Proiect

2. Agenda Suprafa ță și populație Hartă județ Prezentare generală Relief Climă Resurse naturale Hidrografie Vegetație și faună Turism

3. Supraf eţe: T â rgu-Jiu : 102 km patrati Jude ţul Gorj : 5.6 02 km p ă tra ţ i Populaţia: T â rgu Jiu : 97.591 pers. Jud eţul Gorj : 387.407 pers. P r imăria Sediul Prefecturii şi al Consiliului Judeţean Zona statuii lui Tudor Vladimirescu

4. Judeţul Gorj

5. Judeţul Gorj PREZENTARE Judeţul Gorj se întinde pe o suprafaţă de 560.174 ha (5.602 km2), 387.407 locuitori (2002). Este amplasat în sud-vestul ţării, în bazinele hidrografice Jiu si Gilort. Teritoriul judeţului Gorj a fost o parte a regiunii istorice a Provinciei Oltenia de Nord. Acest judeţ a fost vreme îndelungată o unitate administrativă distinctă. Din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea judeţul a fost o parte distinctă a formaţiunii politice condusă de Litovoi. Teritoriul pe care îl acoperă astăzi a fost numit judeţul Jaleş, în documente datând din 1385, când a fost sub conducerea lui Dan I şi din 1387, de-a lungul domniei lui Mircea cel Bătrân. Doar la sfârşitul secolului al XV-lea putem vorbi de Gorj ca un judeţ. Gorjul se învecinează cu judeţele: Hunedoara (la nord), Vâlcea (în partea de est), Dolj (la sud), Mehedinţi şi Caraş- Severin (la vest). Reşedinţa judeţului este municipiul Târgu – Jiu.

6. Judeţul Gorj RELIEF Relieful judeţului Gorj este variat şi poate fi împărţit în trei unităţi fizico - geografice. Acestea sunt : părţi din Carpaţii Meridionali, reprezentaţi de munţii Godeanu, Vâlcan şi Parâng, Subcarpaţii Getici între râurile Motru şi Olteţ, dealurile sudice care se întind de-a lungul Platoului Getic. Altitudinile oscilează de la 2.519 m în Masivul Parângu Mare la 100 m în Valea Jiului din sudul judeţului. Relieful muntos ocupa 29% din suprafata judetului, Subcarpatii 34%, iar Piemontul Getic 37%.

7. Judeţul Gorj CLIMA Clima judeţului este temperat- continentală, cu influenţe submediteraneene în partea de nord - vest şi nord– est. In munţi, ierni friguroase, cu strat gros de zăpadă, veri răcoroase şi bogate in precipitaţii. Dealurile au un climat mai de adăpost. Temperatura medie anuală a aerului este de 10 ° C pe munţii înalţi. Luna cea mai ploioasă este iunie, iar cea cu cele mai puţine precipitaţii, februarie. Durata medie a stratului de zăpada este de 50 zile in depresiuni si 200 zile în munţii înalţi, unde atinge grosimi de 1-2 m.

8. Judeţul Gorj BOGĂŢII ALE SOLULUI ŞI ALE SUBSOLULUI Resursele naturale ale judeţului Gorj au fost determinate de evoluţia formelor de relief. Acestea se găsesc în subsol sub forma unor depozite sedimentare. Cele mai importante resurse sunt : lignitul, antracitul, grafitul, gazele naturale, petrolul, materialele de construcţii (granitul pentru construcţii, argila refractară, calcarul). Gorjul este cunoscut şi prin existenţa izvoarelor de ape minerale cu importante proprietăţi terapeutice, de la Ţicleni şi Săcelu sau Glogova şi Bălăneşti, neexploatate încă. Resursele subsolului sunt completate cu importante bogăţii ale solului, între care pădurile de fag, răşinoase, stejar şi alte esenţe de arbori, la care se adaugă păşunile din zonele de munte şi deal, atât de necesare creşterii animalelor.

9. Judeţul Gorj HIDROGRAFIA JUDEŢULUI Este reprezentată de râurile : Jiu, Gilort şi afluenţii lor, Râurile Olteţ şi Cerna. Există câteva importante lacuri glaciare : Gâlcescu, Tăuri, Slăveiul, Mija, Pasărea şi Godeanu. VEGETA Ţ I A ŞI FAUNA Vegeta ţ ia forestier ă include p ă duri de foioase, de amestec ş i de conifere; la peste 1.600 m - p ăş uni alpine, cu arbu ş ti t â r â tori (jnepeni), tuf ă ri ş uri ş i st â nc ă rie. Fauna: cerb, cerb lopătar, căprior, urs, mistreţ, pisica sălbatica, capra neagră, cocoşul de munte, veveriţa, jderul etc.

10. Judeţul Gorj TURISMUL Prin poziţia sa geografică, judeţul Gorj este în întregime o zonă turistică presărată cu locuri pitoreşti, munţi împăduriţi, pante stâncoase, peşteri şi minunate monumente ale naturii, cum ar fi: rezervaţia speologică de la Cloşani, pasul Jiului, cheile Olteţului, cheile Sohodolului, Peştera Muierilor, Peştera Polovragi. În judeţul Gorj se află peste 25 de trasee turistice montane pedestre, între care şi două trasee turistice europene de lung parcurs (E3 şi E7), trei zone de alpinism (Cheile Sohodolului – Runcu, Cheile Galbenului – Baia de Fier, Cheile Olteţului – Polovragi), cinci zone speologice ce alcătuiesc cel mai mare potenţial speologic din România, o staţiune de schi (Rânca), precum şi perimetre de vânătoare şi pescuit ce atrag anual un mare număr de turişti. Un punct de maximă atracţie pentru turiştii din lumea întreagă este Complexul Sculptural al marelui artist de renume mondial Constantin Brâncuşi, din municipiul Târgu-Jiu. De asemenea, nu putem să nu amintim monumentele istorice şi de arhitectură, presărate în întreaga regiune, motiv pentru care această zonă a ţării s-a transformat într-un veritabil muzeu. Inventarul acestora se rezumă la: 34 de monumente şi situri arheologice; 298 monumente şi ansambluri de arhitectură; 5 clădiri memoriale; 39 de monumente şi ansambluri de artă plastică şi cu valoare memorială; 7 zone istorice urbane şi rurale.

11. PORTUL POPULAR Se remarcă prin formă şi ornament, prin sobrietate şi eleganţă. Costumul femeiesc se compune din cârpă de in sau bumbac, cămaşă lungă până la glezne şi două catrinţe sau zăvelcă. Costumul bărbătesc din căciulă, cioareci, cămaşă din pânză şi şubă din dimie albă. O notă originală aduce costumul schileresc. Desigur, portul popular a căpătat un caracter festiv, fiind purtat de sărbători şi la anumite ocazii sau manifestări culturale.