Descrie potentialul turistic, obiectivele turistice

1. Potential turistic al
orasului Tg Jiu-
Gorj

2.  Municipiul Târgu Jiu este situat in
sudul Romaniei, in Depresiunea
Târgu Jiu - Campu Mare, pe cursul
raului Jiu, la 210 m altitudine,la
intersectia paralelei 45° latitudine
nordica cu meridianul de 23°
longitudine estica. Tg-Jiu se afla
pe aceeasi paralela cu orasele
Torino din Italia, Bordeaux din
Franta, Mineapolis din Statele
Unite ale Americii. Este asezat in
zona geografica a Subcarpatilor
Getici, in Depresiunea Tg-Jiu -
Campu Mare, una din cele mai
intinse depresiuni subcarpatice
intracolinare, intre Subcarpatii
Gorjului in nord si Dealul Bran, in
sud, la confluenta Amaradiei
Pietroasei cu Jiul. Se intinde pe o
lungime de 13 km. de la nord la
sud si 10 km. de la est la vest, pe
ambele maluri ale Jiului. Ocupa o
pozitie centrala in cadrul
Judetului Gorj si se invecineaza la
nord cu comunele: Stanesti,
Turcinesti si cu orasul Bumbesti-
Jiu; la est cu comunele: Balanesti
si Scoarta; la sud cu comunele:
Danesti si Dragutesti, iar la vest
cu localitatile: Balesti si Lelesti.
Declarat municipiu in 1968, in prezent are
aproximativ 98000 locuitori, 8 localitati in
subordine administrativa (Bârseşti, Drăgoeni,
Iezureni, Polata, Preajba Mare, Romaneşti,
Slobozia, Ursaţi) si este resedinta judetului
Gorj.

3.  Prima mentionare a localitatii dateaza din 1406 intr-un act al domnului
Mircea Cel Batran sub numele de Jiul, insa se pare ca asezarea exista inca din
perioada daco-romana. Mai tarziu in 1429 intr-un hrisov al domnului Dan II
localitatea apare sub numele de Târgu Jiului. Asezarea se dezvolta in perioada
respectiva primind statutul de oras in 1597. Ulterior devine cel mai important
targ din zona Subcarpatilor Getici fiind locul unde veneau cei mai vestiti
negustori pentru a-si vinde bunurile.
 Repere importante in istoria orasului Târgu Jiu sunt luptele intre boieri
condusi de Staico Bengescu si trupele lui Nicolae Mavrocordat (primul domn
fanariot) respectiv cedarea intregii zone imperiului austro-ungar de catre
Imperiul Otoman prin tratatul de la Passarowitz. Orasul este prins frecvent in
luptele dintre cele doua imperii astfel incat in 1739 si 1788 a suferit pagube
importante cu ocazia unor astfel de inclestari.
 Orasul Târgu Jiu incepe sa se dezvolte in secolul 19 cand cunoaste o perioada
de liniste, odata cu inceperea primului razboi mondial insa aceasta liniste este
spulberata si localitatea si imprejurimile devin teatrul de lupta al armatei
romane si al fortelor austro-ungare. In aceste lupte moare generalul Ion
Dragalina (comandant al armatei romane) si se remarca prin vitejie Ecaterina
Teodoroiu care a primit si supranumele de Eroina de la Jiu.
 In prezent orasul Târgu Jiu este un important centru economic si cultural ce
si-a inscris definitiv numele in patrimoniul cultural al Romaniei prin lucrarile
lui Constantin Brancusi care sunt adevarate simboluri ale orasului de pe Jiu.

4. Printre obiectivele turistice ale municipiului se
află
 Monumente şi ansambluri de factură
religioasă
 Case memoriale
 Instituţii de învăţămînt şi ale administraţiei
publice
 Monumente şi ansambluri de artă plastică
ridicate în memoria unor personalităţi care
punctează momente sau evenimente
însemnate din istoria municipiului
 Muzeu de istorie,muzeu de artă,muzeul
arhitecturii gorjene
 Activităţi culturale devenite tradiţionale

5. •

● Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel este cea mai
frumoasă biserică din oraşul Târgu – Jiu. Ridicată pe locul
unei alte biserici ce data din anul 1777, avea să fie
reconstruită între anii 1927 – 1938 şi inaugurată o dată cu
complexul executat de Brâncuşi, 7 noiembrie 1937;
● Biserica Sfântul Nicolae şi Sfântul Andrei, din
Târgu – Jiu, (strada 11 Iunie nr. 48) a fost începută pe locul
unei alte biserici, pe la anul 1795 de către protopopul Andrei
Schevofilax cu soţia sa Maria, Stanca Crăsnaru, soţia
slugerului Gheorghe Crăsnaru, Pitarul Grigorie Crăsnaru şi
alţii;Decoratia exterioara se compune din ocnite rotunde sus
şi dreptunghiulare jos,turn patrat,picturi
Biserica catedrala (domnească) sau a negustorilor,
(Biserica Mihail şi Gavril) înălţată in 1748-1764 în
apropierea unei alte biserici.E ctitoria negustorilor Dobre
Sîrbu şi Radu Cupeţu.Planul este în formă de cruce.La
începutul sec. 18 funcţiona pe lîngă biserică,în chilii,o şcoala
în slavonă si greacă întreţinută din venituri provenite de la
bîlciuri Tg. Cărbuneşti şi Tg.Jiu
● Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului
din cartierul Vădeni, municipiul Târgu – Jiu, a fost ridicată
între anii 1694 şi 1695 de marele Ban Cornea Brăiloiu şi
zugrăvită de fiul său Dositei, monah, în 1732 – 1733, când s-a
executat şi montat pisania;A fost conceputa ca o
fortareata,impresioneaza prin masivoitate şi bogatia picturii
din interior.Are forma dreptunghiulara,prezinta un pridvor
cu arcade in arc frînt şi stîlpi de zid
Biserica Sfinţii ApostoliBiserica Sfinţii Apostoli
Petru şi PavelPetru şi Pavel
Biserica catedralaBiserica catedrala
(domnească(domnească

6. Case memoriale sec.18
Casa Grigore Iunian Casa Catană Casa
Gănescu
Casa Moangă Casa Ecaterina Teodoroiu Casa Iosif
Keber

7. Prefectura
Primăria
Teatrul Elvira Godeanu Lic.Tudor
Vladimirescu

8. Un loc aparte în istoria şi cultura judeţului îl ocupă Monumentele
de artă cu valoare memorială, dintre care cele mai semnificative
sunt:
● Cişmeaua (Fântâna) Sâmboteanu, construită la
sfârşitul sec. al XVIII-lea de către clucerul Ianache Sâmboteanu,
fost ispravnic al judeţului Gorj;
● Monumentul lui Constantin Brâncuşi realizat în anul
1976 de sculptorul Ion Irimescu cu ocazia sărbătoririi
centenarului marelui sculptor, în faţa Casei de Cultură a
Sindicatelor;
● Bustul lui Alexandru Ştefulescu, operă a sculptorului
Vasile Blendea, inaugurată în 1937. Alexandru Ştefulescu (1854-
1910), învăţător şi revizor şcolar, publicist, arheolog, numismat,
a fost un animator de prestigiu al vieţii culturale a oraşului
aducând totodată o contribuţie preţioasă la cunoaşterea
trecutului judeţului Gorj – în faţa şcolii generale nr.4 din
municipiul Târgu-Jiu;
● Bustul generalului Gheorghe Magheru, - Str. General
Magheru – colţ cu str. Eroilor – model de dăruire în lupta pentru
libertatea şi prosperitatea ţării. Boier cu rang de demnitar, Gh.
Magheru şi-a ales calea armelor, devenind şeful pandurilor
olteni. A fost realizat în 1972 de Vasile Năstăsescu;
● Monumentul Ecaterina Teodoroiu – Piaţa Victoriei, în
faţa sediului Prefecturii şi a Bisericii Sfinţii Voievozi; Realizat din
piatra in 1933 de catre Milita Petrascu in cinstea Ecaterinei
Teodoroiu numita si Eroina de la Jiu care si-a jertfit viata pentru
apararea tarii, pe frontul din Moldova si cea care a luat parte si
la luptele de la Targu Jiu, in primul razboi mondial.
● Statuia lui Tudor Vladimirescu – la întretăierea străzilor
Unirii cu strada Geneva şi bulevardul Republicii, în părculeţul cu
acelaşi nume, operă a sculptorului gorjean Constantin Bălăcescu,
statuia a fost ridicată în anul 1898 din iniţiativa unui grup de
studenţi de pe meleagurile judeţului, condus de istoricul Grigore
Tocilescu. Locul unde este situată statuia semnifică momentul
Monumentul Ecaterina Teodoroiu
C-tin Brâncuşi Statuia lui
Tudor

9. Rodica Popescu cu a
ei creatie
Misu Pop cu a lui creatie
"Autoportret"
Constantin Lucaci cu a
lui creatie "Compozitie"
Corneliu Baba cu a lui
creatie "Portret de fatã"
Înfiintat în anul 1984, Muzeul de Artã târgujian functioeazã,
în noul sediu aflat în Parcul Central, din aprilie 1993, nu
departe de binecunoscutele opere ale marelui Constantin
Brîncusi.
Aceastã institutie oferã considerabile posibilitãti de regãsire a
esentelor si valorilor perene ale artei noastre. Aici ne putem
reculege, într-o liniste desãvârsitã a cãror vechime si valoare
artisticã este considerabilã. Într-una din sãlile muzeului ne
putem întâlni cu spiritul artistic academist al secolului trecut,
prin portretele realizate de doi mari artisti gorjeni - IOSIF
KEBER (picturã de sevalet, picturã religioasã) si VASILE
BLENEA (sculpturã, picturã). O serie de pictori, deveniti
clasici ai spatiului artistic românesc, GHEORGHE
PETRASCU, HENRI CATARGI, AUREL JIQUIDI,
SCHWEITZER CUMPÃNA, MARGARETA STERIAN,
ALEXANDRU CIUCURENCU, sunt si ei prezenti, prin operele
lor, în muzeu.Din aceeasi generatie face parte si RODICA
POPESCU, din lucrãrile cãreia muzeul dispune de o
substantialã donatie. Fac parte din patrimoniul muzeului si
lucrãrile ceva mai tinerilor VASILE TOLAN, SORIN
DUMITRESCU, SEMPRONIU ICLOZAN sau TITU
DRÃGUTESCU.
Din actuala generatie de artisti gorjeni, în prezenta expunere
se aflã si câteva remarcabile lucrãri în sticla ale
binecunoscutilor de acum VALER NEAG si MIHAI TOPESCU.
Muzeul târgujian de artã oferã însã vizitatorului si alte
surprize si îi dãruieste ceva infinit mai important si anume
posibilitatea regãsirii prin artã.
Muzeul de
Artã

10. Muzeul judetean Gorj "Alexandru Stefulescu" a fost
înfiintat la 16 iulie 1894, are un patrimoniu de peste
20.000 de obiecte a caror tipologie diversificata surprinde
istoria judetului Gorj de-a lungul secolelor, din erele
preistorice pîna în prezent, atestînd fapte, evenimente,
figuri de personalitati care dau continut memoriei istoriei
locale.

11. Lui Brancusi i s-a cerut sa ridice un monument al eroilor romani cazuti in primul
razboi mondial. Aici, artistul a codificat in ansamblul sculptural, eternitatea
intregului sau popor. Din punct de vedere etnologic, monumentele de la Targu-Jiu
sunt reprezentarea cosmica a vietii umane, pornind de la nastere, simbolizata de
Masa Tacerii si incheind cu trecerea in nefiinta simbolizata de Coloana Infinitului
(o stilizare a stalpilor funerali din sud-estul Romaniei). Distanta dintre ele, care
reprezinta timpul vietii umane este intrerupt de Poarta Tacerii, simbolul casatoriei
si inceperii unui nou ciclu al vietii.
In jurul Mesei Tacerii, Brancusi a dispus
12 scaune simbolice la distanta egala unul
de altul. Numele de "scaune" de fapt
ascunde o realitate sacra: clepsidrele, una
pentru fiecare simbol solar, masoara
trecerea timpului. De la masa destinului,
plasata de Brancusi pe malul raului, care
nu se intoarce niciodata (folclor), timpul
dat vietii umane decurge de la Est la Vest,
marcat de diferite praguri, si apoi, de la
Pamant la Cer, timpul etern, ilustrat de
romburile ciclice ale Coloanei fara Sfarsit
este o analiza etnologica propusa de Ion
Ghinoiu.
Concentrandu-se asupra formei pure,
Brancusi a eliberat sculptura din
pictorialismul secolului 19 si a pregatit
drumul pentru sculpturile abstracte ale
secolului 20., Sculptura lui Brancusi si
ideile sale despre arta continua sa
provoace si sa inspire artistii

12. De largă audienţă se bucură activităţile culturale devenite tradiţionale:
 Decada culturii scrise (la Târgu-Jiu şi în judeţ în 19-25 martie;
 Festivalul „Al. C. Calotescu Neicu” (Târgu-Jiu şi Turceni în zilele de sâmbătă şi
duminică de la sfârşitul lunii aprilie);
 Salonul de primăvară al plasticienilor gorjeni (Târgu-Jiu, 1-30 aprilie);
 Festivalul de poezie „T. Arghezi” (Târgu-Jiu şi Târgu-Cărbuneşti la sfârşitul
lunii mai);
 1-31august-Tabăra internaţională de sculptură „Constantin Brincuşi” , Tg.Jiu
 10-12 august_Festival Naţional de muzică Folk”Poarta Sărutului” -Tg.Jiu
 Festivalul de film „Imagini document” (Târgu-Jiu şi în judeţ, în partea a doua a
lunii septembrie)(Gorjfest –Salon si tabără de fotografie artistică şi film
documentar)
 25 sptmbrie-5 octombrie-Festival Internaţional de teatru-Tg.Jiu
 Festivalul naţional de umor „Ion Cănăvoiu” (Târgu-Jiu şi în judeţ, în săptămâna
a doua din lună octombrie);
 Salonul de toamnă al plasticienilor gorjeni (Târgu-Jiu, în luna noiembrie);
 „Brâncuşiana” - program complex de valorificare a creaţiei brâncuşiene (Târgu-
Jiu, noiembrie)
 Sărbătorile iernii. Colinde. (Târgu-Jiu, cu ocazia sărbătorilor de iarnă).
 La acestea se adaugă stagiunile de spectacole ale Teatrului „Elvira Godeanu”,
Ansamblului Artistic Profesionist „Doina Gorjului”, Societăţii muzicale „Lyra
Gorjului”.

13. Municipiul Tg Jiu are o capacitate de cazare în hoteluri de 600
locuri,săli de conferinţe şi agrement,adăpostite de Complexul hotelier
Gorjul,Hotel Parc, Sport, Energeticianul,Anna ,Laguna, Europa ,Casa
Tineretului,Brâncuşi,Centru de agrement pt.tineret
Hotel Gorj
Hotel Brâncuşi

14. Analiza S.W.O.T a potenţialului
turistic din Tg Jiu
Puncte tari
 Existenţa operelor marelui sculptor Constantin Brâncuşi
 .Existenţa unui traseu de motocros ce necesită reamenajarea, traseu
ce poate fi introdus în circuitul competiţiilor naţionale
 Aşezarea geografică ce permite legătura directă cu nordul ţării prin
defileul Jiului şi cu localităţile situate pe partea de sud a Carpaţilor
Meridionali
 Distanţele reduse şi accesibilitatea maximă către obiective turistice
din judeţul Gorj
 Capacitatea de cazare, alimentaţie publică şi alte spaţii anexe
necesare unei circulaţii turistice diversificate
 Existenţa municipiului la intersecţia Drumului European E79 cu
Drumul Naţional DN 67 şi trecerea râului Jiu prin mijlocul municipiului
 Existenţa unor Agenţii de Turism

15. Puncte slabe
 Lipsa unor programe de promovare a potenţialului turistic
 Înexistenţa unor terenuri de tenis performante având în vedere
potenţialul uman existent
 Nevalorificarea potenţialului turistic al lacurilor de acumulare
 Lipsa unor programe de promovare a potenţialului turistic
 Inexistenţa unor pachete de servicii turistice
 Slaba legătură cu organismele acreditate la nivel naţional în
vederea unei mai bune colaborări pentru valorificarea turistică a
zonei.

16. Excursii cu plecare din Tg jiu
 Tg-Jiu – Cheile Sohodolului – Hobiţa ( Casa
memorială Constantin Brâncuşi) – Tismana
(Mănăstirea Tismana, Schitul Cioclovina,
Hidrocentrala subterană, păstrăvăria).
 Tg-Jiu- staţiunea Săcelu – Novaci- Rânca – Baia
de Fier (Peştera Muierii) – Polovragi (peştera şi
mănăstirea).
 Tg-Jiu – Curtişoara (Muzeul etnografic în aer liber)
– Bumbeşti Jiu – Lainici (mănăstirea)- Defileul
Jiului – Petroşani ( Muzeul mineritului) – Cabana
Rusu.

17. Autor-prof.Dumitrescu Aurora
Colegiul Comercial Virgil Madgearu
Tg Jiu
 Bibligrafie
internet