Agresivitatea jocurilor din internet

2. Din ce în ce mai mulţi specialişti atrag
atenţia asupra pericolului jocurilor video la copii
şi ridică un semn de întrebare în ceea ce
priveşte legatura dintre jocurile video şi
violenţa la copii.
Statisticile relevă faptul că, 97% dintre
copiii cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani din
Statele Unite se joacă pe calculator. Industria
jocurilor video pentru acasă depăşeşte 11
miliarde de dolari, iar în primele 10 poziţii
dintre cele mai bine vândute jocuri video se află
exclusiv jocuri care conţin elemente de violenţă,
potrivit unor date din 2008.

3. Jocurile video au fost declarate vinovate pentru
creşterea nivelului infracţional la copii în Statele Unite, de
la violenţă, pînă la cazurile de bullying (agresare fizică sau
verbală) şi până la atacurile armate (atât arme de foc, cît
şi arme albe). Criticii condamnă jocurile video pentru
încurajarea violenţei si pentru inocularea în cei mici a ideii
că violenţa este cheia rezolvării conflictelor.
Partizanii jocurilor video spun că de fapt acestea
sunt o forma de defulare şi că, prin exprimarea ei prin
jocurile video, persoanele respective nu mai sunt violente
şi in viaţa de zi cu zi. Aceste păreri sunt contrazise de un
studiu realizat in 2008, la care au participat elevi de
gimnaziu. Potrivit acestuia, 60% dintre baieţii care jucau
jocuri video destinate adulţilor au avut cel putin un episod
de violenţă la şcoală, spre deosebire de 39% dintre baieţii
care nu se jucau astfel de jocuri.

4. În jocurile video, victimele dispar după ce sunt
omorâte, iar jucătorii au vieţi multiple, ceea ce
desensibilizeaza jucătorii în viaţa reală şi accentuează
comportamentul agresiv şi în realitate, nu numai în joc.
Jocurile video violente pot contribui la asocierea
plăcerii şi a senzaţiei de fericire prin abilitatea de a crea
neplăceri şi suferinţe celorlalţi. Copiii mici pot fi confuzi şi
să fie violenţi în viaţa de zi cu zi fără să realizeze că acest
lucru e ceva rău, ci pur si simplu pentru că imită un
comportament văzut în jocurile video.
Prin faptul că se joacă la nesfârşit anumite jocuri,
jucătorul începe să se identifice inconştient cu personajele
imaginare de acolo, să-şi formeze automatisme pe care să
nu le mai poată controla în viaţa reală şi de aici se ajunge
la exprimarea violenţei şi de-adevăratelea. Este ca la
condusul maşinii: şoferul este învăţat şi repetă de atâtea
ori mişcarea de a-şi pune centura de siguranţă încît, la un
moment dat, nu o mai face conştient, ci din automatism,
imediat ce se urcă în maşină.

5. În timpul unui studiu din 2004, realizat cu 150
de copii de clasa a V-a, din Statele Unite, s-a
observat că jocurile video violente duc la reducerea
capacităţii de empatie. Acest lucru s-a observat doar
la jocurile violente, celelalte tipuri neinfluenţînd
abilitatea copiilor de a se pune în pielea celorlalţi.
O altă consecinţă a jocurilor video a fost expusă
de Asociaţia Medicilor şi Asociaţia Psihologilor din
Statele Unite. Potrivit reprezentanţilor celor două
organisme, expunerea la violenţă a tinerilor prin
prisma jocurilor video îi face pe aceştia să se teamă
să nu devină victime ale violenţei celorlalţi şi atunci
să se manifeste prin violenţă ca o formă preventivă
de apărare împotriva celorlalţi.

6. Înainte de a citi argumenetele pro, să
nu uită că acolo unde este o
industrie de miliarde se recurge şi
la minciună şi la corupţie şi la multe
alte tertipuri numai pentru a
menţine această industrie. Acesta
poate fi şi cazul jocurilor video.

7. La atîtea acuzaţii, producătorii jocurilor video nu au
stat cu mîinile în sîn şi au adus şi ei, bazîndu-se pe alte
studii, contraargumente. Iată numai cîteva dintre ele.
În timp ce popularitatea jocurilor video este în
continuă creştere, vînzările în perioada 1995-2008 crescînd
de mai bine de patru ori, delicvenţa juvenilă a scăzut în
aceeaşi perioadă de la 71,9%, la 49,3%.
Potrivit unui raport furnizat în 2004 de serviciile
secrete americane, care au studiat fenomenul atacurile
armate în şcoli produse de copii, unu din opt copii ar fi
fost influenţaţi de jocurile video, restul fiind amatori de
filme sau cărţi violente.
De asemenea, un studiu realizat in 2007, scoate la
iveală faptul că 45% dintre baieţii care joacă jocuri video,
fac acest lucru pentru a elibera furia, în timp ce 65% se
folosesc de jocurile video pentru a se relaxa.

8. Jocurile video îi pot ajuta pe copii să
înţeleagă în mediul virtual care ar fi
consecinţele faptelor lor de natură violentă şi
astfel sa fie mai puţin dispuşi să devină violenţi
în realitate întrucît ştiu că există pericolul rănirii
cuiva sau chiar a uciderii unui om.
În anul 2005, în Statele Unite s-au
înregistrat 2279 de crime comise de către
adolescenţi (27,9 per un milion de cetăţeni), în
comparaţie cu 75 în Japonia (3.1 per milion de
cetăţeni). Cu toate acestea, vînzările de jocuri
video per cap în Statele Unite sunt de 5,20 de
dolari, faţă de 47 de dolari în Japonia. Acest
lucru demonstrează că nu poate fi stabilită o
legătură directă între jocurile video şi violenta.

9. Vă prezentăm o listă cu
jocurile agresive care sunt
cel mai des accesate de copii
şi adolescenţi:

35. Maturii nu pot interzice copiilor jocurile pe
calculator, deoarece asta va produce frustrare,
certuri şi supărare din ambele părţi. Grafica
frumoasă, acţiunea ce o oferă jocurile nu poate
fi înlocuită cu nimic... Atunci ce facem?
Soluţia: ALTE JOCURI DE PE INTERNET!
Există foarte multe jocuri în care nu predomină
violenţa: jocuri de aventuri, cu tematică
religioasă, de logică, simulatoare etc.
Vă prezentăm o listă de jocuri nonviolente:

46. Sistemul torentelor nu se bazează pe o soluţie centrală de distribuţie
a fişierelor de muzică, film sau programe, ci numai pe un sistem de
depistare a adreselor acestor fişiere, adrese salvate pe computerele
utilizatorilor programului. În momentul în care un utilizator se conectează la
un site tracker pentru a descărca un anumit fişier, site-ul îl adaugă pe acest
utilizator într-o lisă unde sunt trecute toate sursele disponibile pentru
descărcare. Să presupunem că vrei sa descarci un episod din serialul Lost. În
loc să descarci fişierul cu show-ul propriu-zis, dai jos mai întîi un fişier de
mici dimensiuni, denumit "torrent". In momentul în care lansezi acest fişier,
BitTorrent îi caută pe toţi ceilalţi utilizatori care au descărcat acest torent.
Apoi fişierul, iniţial pe care vrei să-l obţii este "spart" în fragmente şi
partajat de toţi userii care au descărcat torentul asociat. Ceilalţi utilizatori
nu vor descărca întregul fişier numai dintr-o sursă, ci pot obţine doar
anumite porţiuni, astfel încît procesul de download se desfăşoară mai rapid.
Utilizatorii formează o reţea descentralizată care funcţionează mult mai
eficient decat dacă schimbul de fişiere s-ar face numai de la utilizatorul A la
B.
Dacă dorim sa descarcam jocuri, filme, cărţi, programe, utilizînd
tehnolohia peer to peer avem nevoie de de un program de procesare a
fişierelor .torrent, spre exemplu BitTorrent, îl putem găsi pe google scriind,
"download bittorrent". După ce e instalat putem descărca informaţia dorită,
dar mai întîi trebuie să o găsim pe vreun sait de torrente.
În cazul dat sait de torrente cu jocuri ar putea fi spre exemplu
http://games-portal.org .