1. din culise tendinţe
INOVAŢIA ÎN
industria turistica
R
R
ecent, am avut această revelaţie
destul de tristă şi anume în
industria turistică din România nu
prea se inovează. Încercând să-mi
dovedesc contrariul, am demarat
cercetările.
CE ÎNSEAMNĂ SĂ INOVEZI?
Conform DEX, INOVAŢIE înseamnă
„Schimbare, introducere a ceva nou într-un
sistem, într-o practică, într-o activitate,
într-o operaţie tehnică etc.”. Prin urmare,
dacă aţi fost tentaţi să credeţi că inovaţia
se limitează la tehnologie, nu e chiar aşa,
inovaţia înseamnă mult mai mult decât
avans tehnologic. Celebrul Michael Porter
spunea că „Innovation is considered a
major source of competitive advantage
and economic growth”.
Aş zice că vorbim de inovare
în cazul companiilor sau
persoanelor care
lansează/dezvoltă un produs
sau un serviciu care are un
impact major asupra
industriei, ajută o companie
să-şi rezolve o problemă, să
se diferenţieze de competiţie
sau să răspundă unei nevoi a
publicului său ţintă.
Din punctul meu de vedere,
cuvântul cheie aici este
„diferenţiere”. Inovăm ca să
fim diferiţi, ca să ne detaşăm
de concurenţă şi să nu-i mai
simţim o vreme respiraţia în
ceafă. Elementele importante pentru
mine, care fac diferenţa sunt: produsul,
distribuţia, resursa umană,
procese/proceduri, experienţa livrată
consumatorului. Mai puţin relevantă
pentru discuţia de acum este promovarea
şi total irelevant este preţul.
N° 58 36 | 37
CINE POATE GENERA INOVAREA?
O minte deschisă la inovare, care eventual
să îşi bazeze strategia de business pe
acest proces. Altfel spus, inovează:
<
Companiile mari, cu bugete
(consistente) alocate pentru R&D
(research and development – cercetare şi
dezvoltare) şi, foarte important, cu un
bun management al procesului de
inovare (evaluarea şi incubarea ideilor).
Adeseori preocuparea de a implementa
tot ce e nou şi de a copia concurenţa ne
consumă tot timpul şi tot bugetul, aşa că
inovării nu-i mai rămâne nimic...
<
Start-up-urile. Costurile mari de
intrare în zona de inovaţie tehnologică
limitează accesul companiilor noi în acest
sector, prin urmare mult mai accesibile ar
INO
VA
ȚI
INOVAREA COSTĂ?
DA. Costurile sunt mari dacă vorbim de
tehnologie, prin urmare varianta cea mai
la îndemână este aceea de a achiziţiona
soluţii software „la cheie” de la
companiile specializate şi nu
de a aloca procente uriaşe
din buget inovaţiei. Excepţie
fac probabil jucătorii din
comerţul online, care
utilizează soluţii hibrid
(module dezvoltate intern
pe platforme consacrate).
NU. Costurile sunt reduse
sau chiar zero dacă acţionăm
în afara sferei tehnologice,
cu condiţia să fim preocupaţi
de asta.
E
fi celelalte zone: de produs, de resursă
umană, de proceduri. Totuşi, start-upurile inovează puternic şi nu rare sunt
cazurile în care la o anumită perioadă de
timp după lansare sunt ofertate şi
achiziţionate de către giganţii de la
punctul anterior.
CONSTATĂRI VIZAVI DE
PROCESUL DE INOVARE ÎN
TURISM LA NIVEL GLOBAL:
1. Constatări generale:
Bătălia cea mai mare se
dă la nivel de inovaţie tehnologică:
interfeţe superprietenoase de
booking/plată online, module de
comparare a tarifelor, aplicaţii pentru
telefoanele mobile de rezervare a cazării
„on the move”, soft-uri prin care hotelurile
licitează pentru cazarea ta, dezvoltarea de
www.horeca.ro

3. din culise tendinţe
module de social travel planning etc.
O altă bătălie mare se dă în sectorul
B2C, pentru a captura direct şi ireversibil
end-user-ul: tehnologiile dezvoltate
facilitează contactul direct cu
consumatorul final, intermediarii
(agenţiile de turism offline în speţă) sunt
treptat excluşi din acest dialog. Exemple:
rezervarea camerei de hotel preferate, pe
modelul rezervării locului preferat în
avion, instrumentul de channel
management. În cea mai mare parte, în
travel se preiau tehnologii inovative din
2. Exemple de inovare în alte
domenii decât cel tehnologic
Cel mai notoriu exemplu de inovare
pe produs este conceptul „all
inclusive”, cu toate up-grade-urile
survenite de-a lungul ultimilor 60 de
ani de când a fost lansat prima dată pe
piaţă. Un alt exemplu de produs
îmbunătăţit poate fi conceptul de
„boutique hotel”.
Cel mai de impact exemplu de
inovare pe distribuţie este crearea
canalului de distribuţie/vânzare online.
E clar, avem şi noi premianţii noştri la nivel
de tehnologie, cu cele mai notorii exemple
de agenţii de turism online: Paravion, Vola,
Esky, care dezvoltă continuu soluţii proprii
pe platforme consacrate. Dar ce se-ntâmplă
cu produsele, cu procesele, cu standardul
de personal, cu relaţionarea cu clientul?
Remarcăm, cu ocazia Galei Premiilor de
Excelenţă în Turism, că nu există o
categorie în cadrul căreia să se premieze
„inovaţia în turismul românesc” şi poate
părea o superficialitate a organizatorilor.
Poate e mai mult de-atât, să fie oare o
superficialitate a industriei?
Pe de altă parte, se pare că la nivel de
tehnologie există ceva iniţiativă:
1.
MDRT şi-a anunţat intenţia încă
din vara trecută de a organiza conferinţa
România, Travel 2.0, conferinţă dedicată
conştientizării importanţei mediului online
printre reprezentanţii industriei de turism
din România.
2.
La Cluj, spre finalul anului 2012,
va fi evenimentul „Travel Tech 2012
România” pentru cei interesaţi de noile
tehnologii aplicabile în turism.
LA FINAL, UN GÂND ŞI O PROPUNERE:
Gândul: Poate că marile companii nu
inovează pentru că nu o consideră o
variantă de a-şi eficientiza businessul, nu o
iau în calcul ca şi strategie de business sau
pentru că resursele sunt limitate sau
pentru că sunt prea multe de copiat
pentru a aloca resurse inovării etc. Poate că
start-up-urile, mai preocupate se pare de
asta (la nivel global, nu local), nu au încă o
voce suficient de puternică pentru a fi
auzite, remarcate, susţinute.
exterior şi se adaptează domeniului (de
exemplu aplicaţii pe mobil).
Există segmentul de produse/servicii
noi al cărui lansare/dezvoltare a fost
facilitată de către apariţia unor produse
cu adevărat revoluţionare, cum este
canalul de distribuţie online.
Cei mai interesaţi de inovaţie
tehnologică păreau a fi furnizorii direcţi
de servicii: hoteluri/unităţi de cazare, linii
aeriene – dar se pare că agenţiile de
turism online recuperează gap-ul.
N° 58 38 | 39
Un altul ar fi conceptul de „home based
agent” întâlnit în Mare Britanie şi
Statele Unite.
Programele de marketing affiliates
aş zice că sunt tot o inovaţie, însă încă
nu m-am hotărât dacă ţin de distribuţie
sau de promovare.
Zborurile low-cost.
Turismul românesc inovează? Sau doar
copiază/implementează modele de
succes din exterior, de la concurenţă etc.?
Propunerea mea este să continuăm să
încurajăm avansul tehnologic, dar să
începem să stimulăm şi inovaţia extratehnologică, chiar dacă potenţialul este
incomparabil mai mic. Cum? Să-i dedicăm
un eveniment, o bursă a proiectelor
inovatoare în turism, unde să-i punem la
masă pe cei care vor inovaţie, dar nu ştiu
cum să o facă şi pe cei care au proiecte, dar
nu au resurse.
Andrada CRÂNGUŞ, Turism Market
www.horeca.ro