Haas centre prelucrare scolarizare romana

Caiet de scolarizare
pentru centre de prelucrare
Ver 1.3
Haas Automation Inc.

1
Sinoptic
Cuprins Pagina
Sinoptic 2
Tabel cu functii G 3-5
Tabel cu functii M 6
Notiuni de baza in programare 7
Sistemul de coordonate si punctul zero piesa 8
Coordonate absolute si incrementale 9
Programare din deplasarea sculei G00/G01 10
Interpolare circulara in sensul orar G02 11
Interpolare circulara contra sensului orar G03 12
Exemplu de interpolare circulara 13
Corectia de raza a sculei G40 / G41 / G42 14
Regula pentru compensarea razei sculei 15
Corectia de lungime a sculei 16
Stabilirea si introducerea corectiei lungimii de scula 17
Stabilirea si introducerea punctului zero al piesei 18
Pozitii cumulate in ciclul de gaurire 19
Ciclul de gaurire 20-34
Ciclu – sablon gaurire 35
Frezare circulara , ciclu buzunar circular G12/G13 36-37
Ciclu general de frezare buzunar G150 38
Gravare din text G47 P1 39
Gravare din numerotare G47 P0 40
Scalare G51 41
Deservire 42-44
Supravegherea incarcarii pe scula 45
Supravegherea timpului de folosire a sculei 46
Principalii parametrii folositi (Settings) 47
Exemplu de programare 48
Exemplul 1,Interpolare dreapta, absoluta si incrementala 49
Exemplul 2,Interpolare dreapta, interpolare circulara 50
Exemplul 3,Centrare, gaurire,filetare 51
Exemplul 4,Cercuri coplete, tangentiale cu intrari si iesiri 52
Exemplul 5,Frezare,centrare, gaurire, filetare, gauri in cerc 53
Exemplul 6,Frezare filete 54
Rotunjire colturi si taiere sau fasonare colturi (dupa Softw. 11.14) 55

2
Tabel cu Functii G
Cod Grupa Functie Format Modal
G00 01 Avans rapid G0 X.. Y.. Z.. x
G01* 01 Avans G1 X.. Y.. Z.. x
G02 01 Interpolare circulara in sens orar G2 X.. Y.. R.. x
G2 X.. Y.. I.. J.. x
G03 01 Interpolare circulara contr.sens orar G3 X.. Y.. R.. x
G3 X.. Y.. I.. J.. x
G04 00 Temporizare in 1/1000 Secunda G4 P30 o
Temporizare in Secunde G4 P30. o
G09 00 Stop exact G9 G0/1/2/3 X.. Y.. Z.. o
G10 00 Setare (programare) Offset G10 L.. P.. G.. X..Y.. o
G12 00 Frezare buzunar circular sens orar G12 D.. I.. K.. L.. Q.. F. .Z.. o
G13 00 Frezare buzunar circular cont.ses orar G13 D.. I.. K.. L.. Q.. F.. Z.. o
G17* 02 Sectiune plana XY G17 x
G18 02 Sectiune planaXZ G18 x
G19 02 Sectiune planaYZ G19 x
G20 06 Selectare masurare in INCH G20 x
G21* 06 Selectare masurare in MM G21 x
G28 00 Pornire la punctul de referinta G28 X Y Z o
Pornire de la punctul de referinta si intre pozG28 X..Y.. Z.. o
G29 00 Pozitionare prin punctul de referinta G29 X.. Y.. Z.. o
G31# 00 Stergere drum ramas de parcurs G31 X.. Y.. Z.. F.. o
G35# 00 Masurare automata a diametrului sculei o
G36# 00 Introducerea automata a punctului zero o
G37# 00 Masurarea automata a lungimii de scula o
G40* 07 Anularea corectiei de raza a sculei G1/0 G40 X.. Y.. x
G41 07 Compensarea de raza a sculei stanga G1/0 G41 X.. Y.. D.. x
G42 07 Compensarea de raza a sculei dreapta G1/0 G42 X.. Y.. D.. x
G43 08 Compensarea lungimei de scula + G43 H.. Z.. x
G44 08 Compensarea lungimei de scula - G44 H.. Z.. x
G47 00 Gravare Text G47 P0 I.J.R.X.Y.Z.E.F.(....) o
Gravare din secventa G47 P1 I.J.R.X.Y.Z.E.F.( ## ) o
G49* 08 Anulare compensarii lungimii de scula G49 x
G50*# 11 Anulare scalare G50 x
G51# 11 Scalare G51 X.. Y.. Z.. P.. x
G52 00 Pozitionarea unui sistem local de coordonateG52 X.. Y.. Z.. (doar absolut) x
Anularea unui sistem local de coordonate G52 X0 Y0 Z0 x
G53 00 Selectarea sist.coordonate masinii G53 X.. Y.. Z.. o
G54* 12 Selectarea sist. de coordonate piesa 1 G54 x
G55 12 Selectarea sist. de coordonate piesa 2 G55 x
G60 00 Pozitionare doar in directia plus G60 G0 X.. Y.. o
G61 13 Exact stop( modal ) G61 X.. Y.. Z.. x
G64* 13 Anulare Exact stop(G61) G64 x

3
G65# 00 Chemare Macro-subprogram G65 P... A.. B.. .. .. o
G68# 16 Rotirea sistemului de coordonate G91/90 G68 X.. Y.. R.. x
G69* 16 Anularea rotirii sist. de coordonate G69 x
G70 00 Prelucrarea circulara a unei gauri G70 I.. J.. L.. o
G71 00 Prelucrarea unui arc de cerc intr-o gaura G71 I.. J.. K.. L.. o
G72 00 Prelucrarea in linie a unei gauri G72 I.. J.. K.. o
G73 09 Ciclu de gaurire rupere span G73 Z.. R.. Q.. P.. F.. L.. x
Ciclu de gaurire rupere span, eliminare span G73 Z.. R.. Q.. K.. P.. F.. L.. x
Gaurire degresiva cu rupere span G73 Z.. R.. I.. J.. K.. P.. F.. L.. x
G74 09 Ciclu de filetare, filet stanga G74 Z.. R.. F.. L.. x
G76 09 Gaurire fina G76 Z.. R.. (P..Q)..F..L.. x
G77 09 Ciclu gaurire sens invers G77 Z.. R.. (I..J.) Q.. F.. L.. x
G80* 09 Anulare ciclu gaurire G80 x
G81 09 Ciclu gaurire,centrare,gaurire G81 Z.. R.. F.. L.. x
G82 09 Zencuire G82 Z.. R.. P.. F.. L.. x
G83 09 Gaurire cu eliminare span (Standart) G83 Z.. R.. Q.. P.. F.. L.. x
Gaurire cu eliminare span ( degressiv) G83 Z.. R.. I.. J.. K.. P.. F.. L.. x
G84 09 Filetare pe dreapta G84 Z.. R.. J.. F.. L.. x
G85 09 Alezare ,gaurire G85 Z.. R.. F.. L.. x
G86 09 Alezare, gaurire (Spindel stop ) G85 Z.. R.. F.. L.. x
G87 09 Gaurire manuala G86 Z.. R.. P.. F.. L.. x
G88 09 Gaurire manuala (temporizare) G88 Z.. R.. P.. F.. L.. x
G89 09 Alezare, gaurire (temporizare ) G89 Z.. R.. P.. F.. L.. x
G90* 03 Masurare absoluta G90 G0/1/2/3 X.. Y.. Z..A.. x
G91 03 Masurare incrementala G91 G0/1/2/3 X.. Y.. Z..A.. x
G92 00 Asezarea sistemului de coordonate G92 X..Y..Z.. o
G93 05
G94* 05 Avans in mm pe minut G94 G01 X.. F.. x
G98* 10 Corespunde pozitia Z ca G98 G81 Z.. R.. F.. L.. x
plan de retragere la cicl. gaurire
G99 10 Corespunde pozitia R ca G99 G81 Z.. R.. F.. L.. x
plan de retragere la cicl. gaurire
G100 00 Anulare imagine in oglinda G100 X0 [ Y0 ] x
G101 00 Imagine in oglinda G101 X.. [ Y.. ] x
G102 00 Iesire coordonate la RS-232C G102 X..Y..Z.. o
G103 00 Limitarea blocurilor pe buffering G103 P(0-15) x
Anularea limitarii bloc. pe buffering G103 (G103 P0) x
G107 00 Interpolare cilindrica (ptr. 4 axe) G107 A..Y..R.. x
G110 12 Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 7 G110 x

4
G136# 00 Centrarea automata a piesei
G141 07 3D+ Corectia razei de scula
G143# 08 Corectia lungimii de scula la a 4-a Axa
G150 00 Ciclu de frezare buzunare G150 X..Y..Z..R..J..K..P..Q..D..G41/2..F o
G174 00
G184 00
G187 00
G153 09
G154 09
G161 09
G162 09
G163 09
G164 09
G165 09
G166 09
G169 09
* = Aceste functii G sunt active dupa cuplarea comenzii numerice, respectiv dupa Reset.
# = Aceste functii G sunt optional
x = Aceste functii sunt modale, si sunt active atata timp cat printr-o alta functie din aceeasi grupa va
fi selectata. Doar o functie G care face parte din aceeasi grupa poate fi activa.
o = Aceste functii G sunt valabile doar ca fraza , in blocul in care sunt puse

5
Tabel cu functii M
Coduri M Functii Eficacitatea in bloc-: Inceput Sfarsit
M00 Stop program x
M01 Optional Program Stop x
M02 Sfarsit de program, fara salt inapoi la inceput de program x
M03 Pornire arbore ( dreapta, in sens orar ) x
M04 Pornire arbore in sens invers (stanga, contra sens orar) x
M05 Spindel Stop x
M06 Schimbare de scula x
M08 Pornit lichid de racire x
M09 Oprit lichid de racire x
M10 Cuplat frana la a 4-a axa
M11 Decuplat frana la a 4-a axa
M12 Cuplat frana la a 5-a axa
M13 Decuplat frana la a 5-a axa
M16 Schimbare de scula la fel ca M06
M19 Orientare arbore standart
M19 P..# Programare orientare arbore (optional valori P si R )
M21-M28 Adaos la functii M ( Optional )
M30 Sfarsit de program, cu salt inapoi la inceput de program
M31 Pornit eliminator de span – mers inainte-
M32 Pornit eliminator de span - mers inapoi -
M33 Oprit eliminator de span
M34 Pozitionare duza lichid de racire in jos
M35 Pozitionare duza lichid de racire in sus
M36 Semnal pregatire pornit, pentru schimbatorul de palete
M39 Rotirea magaziei de scule M39 T..
M41 Treapta de viteze1
M42 Treapta de viteze 2
M50 Schimbare de paleta
M75
M76 Schimbarea afisajului pe ecran (display) nu este posibila
M77 Schimbarea afisajului pe ecran (display) este posibila
M78 Semnal (alarma) la atingerea tastelor
M79 Alarma ( semnal ) cand nu a fost introdusa atingerea tastelor
M82 Eliberare de scula , doar in scopuri de service
M86 Prinderea sculei doar in scopuri de service
M88 Pornire racire interioara (prin arbore)
M89 Oprire racire interioara (prin arbore)
M95 Temporizare in ore sau minute M95 (hhminmin)
M96 Salt conditionat la semnalul de intrare
M97 Chemare sub-programe locale (urmeaza prpozitia) M97 P..
M98 Chemare sub-programeM98 P..
M99 Sfarsit, intoarcere de sub-program,

6
Notiuni de baza
Construirea unui program
Un program CNC de prelucrare este alcatuit din unul sau mai mule blocuri de comanda, un bloc este
asemanator cu o linie de text
Ex.: N20 G90 G1 X20. Y30. F300 M3 Text NC ( bloc )
Cuvinte NC
Bloc numar Functie ajutatoare
Introd. distante Viteza
Drum conditionat (increment)
Introducere masurare ( absolut)
Interpolare:
La aceasta functie scula urmeaza si executa o linie dreapta , atunci se numeste Interpolare dreapta
Cand scula urmeaza si executa o linie curba, atunci aceasta functie se numeste Interpolare circulara
Dispunerea axelor si a parametrilor de interpolare in, sistemul de coordonate dreptunghiular
( cartesian )
Pozitia planurilor in sistemul de coordonate a directiilor circulare
+X (I)
+Y (J)+ Z (K)
-X
-Y
-Z
G17G18
G19
G2
G2
G2

7
Sistemul de coordonate si punctul zero al piesei
Pe avansul motoarelor se gasesc Encodere , pentru a se putea stabili pozitia mesei respectiv a sculelor
La o intrerupere accidentala a curentului electric se pierde referinta intre pozitia masinii si pozitia in
care se afla in momentul intreruperii curentului. Pentru a se putea restabili aceasta ordine , este
necesara refacerea referintei masinii. La trecerea prin punctele de referinta, comanda ( CNC ) a masinii
primeste un semnal ca un punct determinat si raportat , a fost recunoscut.
Pentru a se pozitiona, respectiv masura, fata de sistemul de coordonate al masinii, trebuie sa
existe in blocul respectiv functia G53 Ex.: G0 G53 X.. Y..
Pentru a se pozitiona, respectiv masura, fata de sistemul de coordonate al piesei trebuie sa
existe si sa fie ales punctul zero corespunzator. Ex: G54 G90 G0 X.. Y..
1Acest punct se numeste punct de referinta sau punctul zero al masinii.
2. Acest punct caracterizeaza punctul zero al sistemului de coordonate al masinii
3. La acest punct se vor referii toate punctele zero de referinta ale piesei, respectiv
de la acest punct se vor defini toate punctele zero ale piesei
Punctul zero al
masinii,respectiv punctul
de referinta in planul XY
Ex. X–300.
Ex. Y-250.
Punctul zero al piesei
Ex.: G54
Piesa
Masa masinii
Observatie:
Punctul de referinta , respectiv punctul zero al masinii, este punctul zero absolut
din sistemul de coordonate al masinii.
Punctul zero al piesei , este punctul zero absolut din sistemul de coordonate al
piesei.

8
Coordonate dreptunghiulare– absolut ( G90 )
40
30
20
10 30 45 60
Coordonate dreptunghiulare - incremental ( G91 )
Programarea incrementala se refera la toate masuratorile de la ultima pozitie programata a sculei.
Ea da deasemenea distanta de la ultima pozitie la pozitia actuala unde va merge scula .
Dezavantaj: O masuratoare, respectiv o pozitionare daca a fost gresit introdusa, atunci
urmatoarele masuratori vor fi decalate la suma erorilor !!
Programarea absoluta se refera la toate masuratorile pe actualul punct zero al piesei Fiecare
pozitie pe o piese este bine stabilita prin propriile coordonate absolute
Avantaj: O masuratoare respectiv o pozitionare daca a fost gresit introdusa, restul masuratorilor
nu vor fi influentate .
Punctul zero al
piesei
7
Punctul zero
al piesei
7
13
10
10
10
20 15 15

9
Programarea de deplasare a sculei
Prin constructie, masina poate deplasa scula sau masa masinii, pe care este fixata piesa.
Avans rapid G0 Aceasta functie deplaseaza scula in avans rapid de la pozitia de asteptare (punctul de
start) la pozitia unde trebuie sa ajunga ( punct final )
Este bine sa fim atenti, ca scula dupa ce este in punctul final , sa nu se deplaseze in linie
dreapta la punctul final, dand posibilitate axelor sa se deplaseze cu o miscare de deviere
Format: [G90] G91 G0 X60. Y20. [Z..] [A..]
Interpolare dreapta G1 Aceasta functie deplaseaza scula cu ultimul avans introdus de la pozitia de
Start la pozitia finala ( punct final ) pe drumul cel mai scurt
Format: [G90] G91 G1 X60. Y20. [Z..] [A..] F..
Traseu scula
Pozitie finala
(punc final)
Pozitia de asteptare
( Start punct )
Traseu scula
Pozitia finala
(punct final)
Pozitia de asteptare
( Start Punct )
La programarea deplasarii, ca idee de baza ne vom gandi ca se deplaseaza scula, dar in realitate masa
masinii este cea care se deplaseaza..

10
Interpolare circulara in sens orar G02 (CW)
Aceasta functie deplaseaza scula, cu ultimul avans introdus ,de la pozitia de asteptare (punctul de
start) la pozitia finala ( punct final ), urmand un traseu circular in sesul orar.
Format: G90 [G91] G02 X.. Y.. [Z..] R.. F.. Definire circulara cu raza indicata
G90 [G91] G02 X.. Y.. [Z..] I.. J.. F.. Definire circulara cu indicarea lui I si J
G90 G02 I-20. F.. Ex.: Cerc complet cu punctul de start la 0°
G90 = Masurare indicata absolut
G91 = Masurare indicata incremental
G02 = Functie circulara si directia de rotire
X = Indicarea punctelor finale in X
Y = Indicarea punctelor finale in Y
Z = Indicarea punctelor finale in Z
R = Raza cercului pozitiva la cerc pana la 180°
negativa la cerc peste 180 °
I = Indicarea de la punctul de start la centrul cercului dealungul axei X,
intotdeauna incremental, totusi atentie la semnul dinainte. Daca valoarea este = 0
atunci I poate fi lasat liber.
J = Indicarea de la punctul de start la centrul cercului dealungul axei Y
atunci J poate fi lasat liber.
F = Avans
Atentiune: Cercurile complete se pot executa numai cu programarea lui I si J !
I
Start
Final
J

11
Interpolare circulara contra sensului orar G03 (CCW)
Aceasta functie deplaseaza scula, cu ultimul avans introdus ,de la pozitia de asteptare (punctul de
start) la pozitia finala ( punct final ), urmand un traseu circular in sesul orar.
Format: G90 [G91] G03 X.. Y.. [Z..] R.. F.. Definire circulara cu raza indicata
G90 [G91] G03 X.. Y.. [Z..] I.. J.. F.. Definire circulara cu indicarea lui I si J
G90 G03 I-20. F.. Ex.: Cerc complet cu punctul de start la 0°
G90 = Masurare indicata absolut
G91 = Masurare indicata incremental
G03 = Functie circulara si directia de rotire
X = Indicarea punctelor finale in X
Y = Indicarea punctelor finale in Y
Z = Indicarea punctelor finale in Z
R = Raza cercului pozitiva la cerc pana la 180°
negativa la cerc peste 180 °
I = Indicarea de la punctul de start la centrul cercului dealungul axei X,
atunci I poate fi lasat liber.
J = Indicarea de la punctul de start la centrul cercului dealungul axei Y
atunci J poate fi lasat liber.
F = Avans
Atentiune: Cercurile complete se pot executa numai cu programarea lui I si J!
I
Start
Final
J

12
Exemple de interpolare circulara
Cerc Cerc
Cerc Cerc
R20.
G90 G03 X0 Y-20.R-20.
G91 G03 X-20. Y-20. R-20.
G90 G03 X0 Y-20. I-20. [J0]
G91 G03 X-20. Y-20. I-20. [J0]
X0 Y0
R20.
G90 G02 X20. Y0. R20.
G91 G02 X40. Y0. R20.
G90 G02 X20. Y0. I20. [J0]
G91 G02 X40. Y0. I20. [J0]
X0Y0
R20.
G90 G02 X30. Y10. R20.
G91 G02 X40. Y0. R20.
G90 G02 X30. Y0. I20. [J0]
G91 G02 X40. Y0. I20. [J0]
X10 Y10
R20.
G90 G03 X-10. Y10. R20.
G91 G03 X-40. Y0. R20.
G90 G03 X-10. Y10. I-20. [J0]
G91 G03 X-40. Y0. I-20. [J0]
X10 Y10
R20.
G90 G02 X10. Y30. R20.
G91 G02 X20. Y20. R20.
G90 G02 X10. Y30. I20. [J0]
G91 G02 X20. Y20. I20. [J0]
X10 Y10
R20.
G90 G03 X0. Y20. R20.
G91 G03 X-14.142 Y34.142 R20.
G90 G03 X0. Y20. I-14.142 J14.142
G91 G03 X-14.142 Y34.142.
I-14.142 J14.142
X0 Y0
Punct start: X14.142 Y-14.142
R20.
G90 G03 X20. Y0. I-20. [J0]
G91 G03 X0 Y0 I-20. [J0]
G90 G03 I-20.
G91 G03 I-20.
X0 Y0
complet
R20.
G90 G02 X10. Y30. [I0.] J-20.
G91 G02 X0 Y0 [I0] J-20.
G90 G02 J-20.
G91 G02 J-20.
X10 Y10
complet
R20.
G90 G03 X0. Y-20. [I0] J20.
G91 G03 X0 Y0. [I0] J20.
G90 G03 J20.
G91 G03 J20.
X0 Y0
complet
G90 G02 X-10. Y10. I20 [J0]
G91 G03 X0 Y0. I20. [J0]
G90 G03 I20.
G91 G03 I20.
R20.
X10 Y10
complet

13
Corectia de raza a sculelor G40 / G41 / G42 ( Fanuc, Typ A )
Corectia de raza a sculei este o functie,care stabileste automat raza si verticalitatea sculei pentru o
programare automata a liniei respectiv a conturului. Offsetul de scule serveste la inmagazineaza datelor
referitoare la scule.Valoarea efectiva, este suma de la raza sculei (geometrie ) si uzura acesteia. Cu
D…..in offsetul de scule se poate ajunge la corectia de scula ( Nr. ) corespunzatoare.
.
G41:Scula merge in stanga conturului in raport cu directia de mers
G42: Scula merge in dreapta conturului in raport cu directia de mers
Contur programat
Punctul de mijloc al
cursei frezei la G42
G1 G42 X.. Y..
Alegerea corectiei de raza
G1 G40 X.. Y.. D.
Renuntarea la
corectia de raza
Contur programat
Punctul de mijloc al
cursei frezei la G41
G1 G40 X.. Y..
Stergerea corectiei de
raza
G1 G41 X.. Y..D..
Alegerea corectiei
de raza

14
Reguli pentru corectia de raza a frezei
La prima deplasare dupa definirea unui G41 sau G42 corectia de raza a frezei alese, se poate efectua cu
succes doar intr-o singura miscare liniara ( G1/ G0 ).
Aceasta miscare va fi denumita alegerea corectiei.
Dupa alegerea corectiei, ( G41 / G42 ), scula va avea punctul de mijloc perpendicular pe punctul de
pornire, transpus pe raza, a urmatorului contur al elementului .
Inainte de alegerea corectiei, scula se afla cu punctul ei de mijloc , perpendicular , pe punctul final, al
ultimului element de contur, inaintea inlocuirii razei.
Cand alegerea corectiei trebuie sa urmeze o miscare liniara, marimea trebuie sa fie ca raza a frezei.
La contururile care nu sunt legate (nu sunt in sir ), corectia razei a fiecarui contur, trebuie / nu trebuie
aleasa.
Alegerea corectiei
Intotdeauna inainte de inceperea delpasarii sculei pe un contur , corectia razei trebuie sa fie de
fiecare data aleasa (activata )
Anularea corectiei
Intotdeauna inainte de inceperea delpasarii sculei, care nu este pe contur , trebuie anulata aceasta
corectia de raza
G41 G41 G41
G41
G42 G42
G42
G42
G42-G40
G41-G40
G42-G40
G41-G40
G42-G40
G41-G40
G41-G40
G42-G40

15
Corectia lungimii de scula
Offsetul de scule serveste la introducerea lungimii de scula..
Valoarea efectiva este suma de la lungimimea sculei( Geometrie ) si uzura.
Cu H...in offsetul de scule va fi posibila alegerea lungimii de scula ( Nr.)
Corectia lungimii de scula este activa atata timp cat corectia de lungime este selectata (G43 H.. )
Format: [G0] G43 H.. Z..
1. Piesa va fi atinsa cu scula, drumul parcurs de la punctul zero al masinii, pana la punctul de atingere
( A ) se introduce in offsetul de scule (negativ). A se vedea pagina urmatoare.
Decalare punctului zero a axei Z - valoare - 0.
2. Un alt mod este acela de a atinge cu scula, un ceas palpator ( taster de masura ), drumul parcurs de
la punctul zero al masinii pana la punctul de atingere ( B ) se introduce in offsetul de scule
(negativ). A se vede pagina urmatoare.
Punctul de decalare a axei Z este diferenta de inaltime de la taster la piesa ( C ). Atentie: La
introducerea manuala se va avea grija la semnul din fata.
Introducerea decalarii punctului zero: Cu scula, sau cu un taster 3 D, se va atinge piesa
cursorul se pozitioneaza in offset pe coloana Z pe punctul zero corespunzator
Se apasa tasta alaturi de corectia lungimii sculei , respectiv valoarea tasterul 3-D cu
semnul din fata inversat, dupa care se apasa tasta
3.Lungimea sculei va fi determinata cu ajutorul unui aparat de prereglare ( positiv, D ).
Decalarea punctului zero , este diferenta de inaltime de la varful arborelui si piesa ( E )., unde
E = G - F . La fiecare masina G ramane constant si trebuie stabilit o singura data!
Introducerea decalarii punctului zero: La fel ca la punctul 2.
Lungimea sculei poate fi introdusa in diferite moduri !!
B
Masa
D
C
A
E
Taster de
masuraF
G
Punct zero masina
Piesa
PART
ZERO
SET WRITE
ENTER

16
Stabilirea si introducerea corectiei lungimii de scula
1. Schimbarea in arbore a sculei dorite, pentru aceasta apasati tasta , cu ajutorul tastaturii
introduceti T..... dupa care apasati tasta
.
2. In modul - atingeti scula cu ajutorul rotii de mana.
3. Intrati in OFFSET (Corectia lungimii de scula) , daca este necesar pozitionati cursorul in coloana
geometrie, pe locul numarului corespunzator de scula
4. Tastati . Corectia lungimii de scula (vezi A sau B ) va fi automat inregistrata si memorata.
5. Dupa care tastati , pentru schimbarea urmatoarei scule in arbore.
6. Incepand de la punctul 2, se repeta aceeasi operatie pentru fiecare scula in parte pentru memorarea
datelor in offset
MDI
DNC
ATC
FWD
HANDLE
JOG
Tool
OFSET
MESUR
MDI
DNC
ATC
FWD
Inainte de a se putea masura scula se avea grija ca punctul zero activ al axei Z sa fie = 0 , !!!
( G54 – G59 )
B
Masa
C
A
Taster de
masura
Punct zero masina
Piesa

17
Determinarea si introducerea punctului zero piesa (Decalarea punctului zero)
Desenul unei piese corespunde cu o forma de element, ca un punct zero absolut raportat ( Punct zero)
.De obicei un colt al piesei, un centru, sau o gaura ( scobitura )
Daca desenul piesei nu este masurat just NC , atunci alegeti o pozitie sau un colt al piesei , ca punct
zero, de unde urmatoarele masuratori sa se poata determina in continuare.
Introducerea punctelor zero ale piesei
1. Preluarea datelor despre scula cu un taster cu muchie, Taster 3-D-, sau o scula prinsa in arbore
2. In modul cu ajutorul tasterului respectiv a sculei se atinge piesa.
3. Accesare OFFSET (Decalare punct zero.) si cu ajutorul cursorului in coloana axei respective
(X sau Y) se pozitioneaza punctul zero (G54 , G55 s.a.m.d.)
4. Se apasa tasta . Decalarea punctului zero se inregistreaza ( salveaza ) automat
4. Mai ramane de scazut sau de adaugat raza sculei de palpare ( cu care s-a atins piesa ),in acelasi
timp de tastat valoarea pozitiva sau negativa a razei. Dupa aceea se apasa tasta
Valoarea razei la atingerea axei X : partea stanga = pozitiva, partea dreapta = negativa
Valoarea razei la atingerea axei Y : spate= negativa, in fata = pozitiva
Atentiune: Decalarea punctului zero pentru axa Z- depinde de modul de intrare a
corectiei lungimii de scula !!
A se vedea corectia lungimii de scula !!
PART
ZERO
SET
WRITE
ENTER
HANDLE
JOG
Punctul zero al masinii
Respectiv punctul de
referinta in planul Z Y
Ex. X–300.
Ex. Y-250.
Punctul zero al piesei
Ex.: G54
Werkstück
Masa masinii
Decalarea punctului zero
+raza de atingere a sculei
Piesa

18
Ciclu de gaurire
Ciclurile de gaurire sunt pentru simplificarea programarii.. Cand ciclul de gaurire este selectat,el
ramane activ pana cand printr-un G80, G01 sau G0 il va dezactiva.
Cand ciclul de gaurire este activ, acesta va fi executat de fiecare data cand urmeaza o pozitionare
,respectiv o deplasare pe axa X sau Y. aceasta deplasare va fi automat executata in avans rapid.
Ciclurile de gaurire sunt prezente doar in axa Z respectiv in planul G17.
Daca un ciclu de gaurire dintr-o propozitie nu are definite coordonatele pe X si Y atunci acesta va fi
executat pe pozitia momentana.
Daca la un ciclu de gaurire se introduce L 0, atunci ciclul de gaurire nu se va executa pe aceea pozitie.
Functia G98 corespunde, ca la sfarsit de ciclu, scula sa se intoarca in aceeasi pozitie pe axa Z, ca
inainte de activarea ciclului ( G43 H.. Z.. )
Functia G99 corespunde, ca la sfarsit de ciclu, scula sa se intoarce pe pozitiea R introdusa.
Alcatuirea ciclurilor de gaurire
Gaurire cu rupere de span G73 X.. Y.. Z.. R.. P.. Q F.. L..
Gaurire cu rupere de span si descarcare G73 X.. Y.. Z.. R.. K.. Q.. P.. F.. L..
Gaurire degresiva cu rupere de span G73 X.. Y.. Z.. R.. I.. J.. K.. P.. F.. L..
Filetare stanga G74 X.. Y.. Z.. R.. F.. J.. L..
Alezare fina, perforare G76 X.. Y.. Z.. R.. P.. Q.. [ I.. J..] F.. L..
Perforare de jos G77 X.. Y.. Z.. R.. P.. Q.. [ I.. J..] F.. L..
Gaurire standard, centrare G81 X.. Y.. Z.. R.. F.. L..
Adancire, adancire frontala G82 X.. Y.. Z.. R.. P.. F.. L..
Gaurire cu rupere de span (Standart) G83 X.. Y.. Z.. R.. P.. Q.. F.. L..
Gaurire cu rupere de span (Degressiv) G83 X.. Y.. Z.. R.. P.. I.. J.. K.. F.. L..
Filetare dreapta G84 X.. Y.. Z.. R.. F.. J.. L..
Alezare, retragere cu avans G85 X.. Y.. Z.. R.. F.. L..
Alezare, retragere in avans rapid G86 X.. Y.. Z.. R.. F.. L..
Alezare manuala inapoi G87 X.. Y.. Z.. R.. F.. L..
Alezare manuala cu temporizare, manual inapoi G88 X.. Y.. Z.. R.. P.. F.. L..
Alezare, adancire cu temporizare, avans rapid inapoi G89 X.. Y.. Z.. P.. P.. F.. L..

19
G73Gaurire cu rupere de span ( I )
[G90] G73 X = Pozitia de gaurire in X
Y = Pozitia de gaurire in Y
Z = Adancimea finala a gaurii
R = Plan de referinta
Q = Adancimea pana la ruperea spanului
P = Temporizare la baza gaurii
F = Avans
L = Numarul de gauri
Desfasurare:
Parcurgerea de la pozitia de masurare la planul de referinta in avans rapid.
Gaurire cu timp de eliminare Q im Avans.
Dupa fiecare eliminare , ridicare in axa Z pana la suma ( A ).
Temporizare la gaurirea finala cu suma P.
Retragere in avans rapid, pana pe pozitia de masurare (G98) sau pe planul de referinta(G99).
Indicatie:
Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET
Daca la P va fi introdus un punct zecimal,atunci timpul este o secunda , alt fel 1/1000 Secunde.
Daca G91este activ, atunci marimea lui Z si R va fi parcursa incremental.
Q este mereu pozitiv.
Retragerea la ruperea spanului (A) este in Setting 22 reglat la ( 0.25 mm )
Retragerea la planul R poate fi introdusa la Setting 52 ( 0 )
Plan de referinta
Poz. de masurare Ex. G43 H1 Z3.
Punctul zero Z piesa
Adanc. Finala Z
Q
Z
A
Q
Q

20
G73 Gaurire cu ruperea spanului si descarcare( II )
[ G90]G73 X = Pozitie de gaurire in X
Y = Pozitie de gaurire in Y
Q = Adancimea pana la ruperea spanului
K = Adancimea pana la eliberare span
P = Temporizare la bazagaurii
F = Avans
L = Numarul de gauri ( repetari )
Desfasurare:
Gaurire cu timp de eliminare Q in Avans.
Dupa fiecare eliminare , ridicare in axa Z pana la suma ( A ).
Dupa o gaurire totala ( K ) scula se va deplasa spre planul de referinta , ptr. a elimina spanul
Temporizare la gaurirea finala a sculei cu suma P.
Indicatie:
Q este mereu pozitiv.
Plan referinta
Pozitia de masurare, zEx. G43 H1
Z3
Punct zero Z piesa
Adanc. Final Z
Q
Z
A
Q
Q
K
Q
Q
K
Q

21
G73 Gaurire degresiva cu ruperea spanului( III )
[ G90]G73 X = Pozitie de gaurire in X
Y = Pozitie de gaurire in Y
I = Adancimea primei taieri
J = Reducerea taierii la fiecare pas
K = Adancimea minima de taiere
F = Avans
L = Numarul de gauriri ( repetari 0
Desfasurare:
Adancimea primei taieri I in Avans.
Dupa fiecare taiere , ridicare in axa Z ptr. ruperea spanului pana la suma ( A ).
Urmatoarele taieri vor fi reduse in raport de valoarea J
Daca taierea este mai mica decat K, atunci taierea va fi limitata la K.
La gaurirea finala temporizarea sculei in sec. P.
Indicatie:
I , J , si K sunt mereu pozitiv.
Plan referinta
Pozitia de masurare, Ex. G43 H1
Z3
Punct zero Z piesa
Adanc.finala Z
Z
A I
I-J
I-3J
I-2J
K
K
K

22
G74 Filetare stanga [ G90]G74 X = Pozitia de gaurire in X
Z = Adancimea filetului
J = Multiplicare de rotatii la retragere
F = Avans
L = Numarul de gauriri ( repetari )
Desfasurare:
Pornire arbore, rotire stanga
Gaurire pana la adancimea filetului Z.
Rotire arbore dreapta, si iesire pana la planul de referinta
Retragere in avans rapid,pe pozitia de masurare (G98).
Indicatie:
Arborele va fi pornit automat prin functia G74
Avansul se numara prin rotatii x pasi filet
J este valabil doar la optiunea fara mandrina de compensare
J esteun multiplicator de rotatii la iesirea tarodului ,ca intreg si fara introducerea unui punct.
Daca J este omis atunci valoarea din Setting 120 este valabila.
Plan referinta
Poz.de masurare, Ex. G43 H1 Z5.
Punct zero Z piesa
Z
Adancime filet

23
G76 Alezare [ G90]G76 X = Pozitia de gaurire in X
Z = Adancimea gaurii
P = Temporizare
Q = Valoare schimbabila la retragere
[ I ] = Valoare schimbabila la retragere in X
[ J ] = Valoare schimbabila la retragere in Y
F = Avans
L = Numarul de gauriri (repetari )
Desfasurare:
Parcurgerea de la planul de referinta in avans rapid.
Gaurire pe adancimea de gaurire Z.
Temporizare la gaurirea de baza.
Orientare arbore.
Mutarea sculei in afara pozitiei de mijloc pe Q sau I si J.
Retragere la pozitia de masurare (G98) sau planul de referinta (G99).
Mutarea sculei pe pozitia de mijloc.
Pornire arbore
Indicatie:
Directia de schimbarea valorii Q este posibila in Setting 27.
Adanc. gaura Z
Plan referinta
Poz.de masurare, Ex. G43 H1 Z5.
Punct zero Z piesa
Z

24
G77 Alezare de jos
[ G90]G77 X = Pozitia de gaurire in X
P = Temporizare
Q = Valoare schimbabila la retragere
[ I ] = Valoare schimbabila la retragere pe X
[ J ] = Valoare schimbabila la retragere pe Y
F = Avans
Desfasurare:
Orientare arbore
Parcurgerea la planul de referinta in avans rapid.
Pornire arbore
Gaurire pana la adancimea Z.
Temporirare la gaurirea de baza.
Orientare arbore.
Retragerea la pozitia de masurare (G98) sau plan de referinta (G99).
Pornire arbore
Indicatie:
Directia de schimbarea valorii Q este posibila in Setting 27.
Adancimea gaurii
Z
Plan de referinta
Poz. de masurare, Ex.G43 H1 Z5.
Punct zero Z piesa
Z

25
G81 Gaurire ( Standard )
F = Avans
Desfasurare:
Gaurire in avans pe adancimea gaurii Z
Indicatie:
Plan de referinta
Poz.de masurare.G43 H1 Z3.
Punct zero Z piesa
Adanc. gaurii Z
Z

26
G82 Adancire, chamfrenare
P = Temporizare
F = Avans
Desfasurare:
Gaurire in avans pe adancimea gaurii Z
Temporizare la gaurirea de baza P
Indicatie:
Plan referinta
Punct zero Z piesa
Adanc. finala Z
Z

27
G83 Gaurire cu eliminare span ( Standard )
I = Prima descarcare
J = Suma in descrestere ptr. descarcare
K = Valoare de descarcare mica
F = Avans
Desfasurare:
Gaurire cu valoare de descarcare Q in Avans
Dupa fiecare valoare de descarcare, ridicare in axa Z la punctul de referinta ptr. eliminarea spanului.
Temporizare la sfarsitul gauririi cu valoarea P .
Daca descarcarea este mai mica decat K, atunci ea va fi limitata la K.
Temporizarea sculei la sfarsitul adancimii gaurii , dupa suma P.
Indicatie:
I, J si K sunt mereu positiv.
I, J, K si Q nu au voie sa fie programati in acelasi bloc.
Pozitia de siguranta dupa fiecare eliminare de span (A) se afla in Setting 22 reglat la ( 0.25 mm )
Planul de retragere R se poate regla prin Setting 52 ( 0 )
Plan referinta
Poz. masurare Ex. G43 H1 Z3.
Punct zero Z piesa
Adanc. finala Z
Z
A I
I-J
I-3J
I-2J
K
K
K

28
G84 Filetare pe dreapta [ G90]G84 X = Pozitia de gaurire in X
J = Multiplicator pentru rotire la extragere ( iesire )
F = Avans
Desfasurare:
Pornire arbore, rotire dreapta
Gaurire pana la adancimea filetului Z.
Rotire arbore stanga , si iesire la planul de referinta.
Iesire ( extragere ) in avans rapid pana la pozitia de masurare (G98).
Indicatii :
Arborele va porni automat prin functia G 84.
Avansul va fi calculat prin rotatie x pas filet
J este optional si valabil, doar la filetare fara mandrina de compensare.
J este un multiplicator de rotire la iesirea tarodului, doar ca numaratoare completa fara introducerea
unui punct.. (. )
Daca J este abandonat , atunci este valabila valoarea din Setting 120 ( filetare fara mandrina de
compensare )
Plan referinta
Punct zero Z piesa
Z
Adancime filet

29
G85 Alezare, gaurire
F = Avans
Desfasurare:
Parcurgerea de la pozitia de masurare pe planul de referinta in avans rapid.
Alezare in avans pana la adancimea Z.
Alezare inapoi pana la planul de referinta.
Retragere in avans rapid pana la pozitia de masurare (G98).
Indicatie
Plan referinta
Poz. de masurae Ex. G43 H1 Z5.
Punct zero Z piesa
Z
Adancime filet

30
G86 Alezare, gaurire [ G90]G86 X = Pozitia de gaurire in X
F = Avans
Desfasurare:
Oprire arbore
Retragere in avans rapid pana la pozitia de masurare (G98) sau pe planul de referinta(G99).
Indicatie:
Plan referinta
Poz.de masurare Ex. G43 H1 Z5.
Punct zero Z piesa
Z
Adancime filet

31
G87 / G88 Gaurire + manual
F = Avans
P = Temporizare la terminarea gauririi
numai la ciclul G88
Desfasurare:
Arbore-Stop, Avans-Stop
Comanda activeaza automat roata de mana
Dupa necesitate , arborele poate fi pornit manual cu tasta ‘CW‘
Deasemenea dupa necesitate se poate gaurii mai adanc cu ajutorul rotii de mana ( A ) , sau se poate
retrage scula .
Avansul incremental pentru roata de mana poate fi selectat.
Apasarea tastei ciclu start
Retragere in avans rapid pana la pozitia de masurare (G98) sau pe planul de referinta (G99).
Indicatie.
Atentie:
Daca se foloseste roata de mana, trebuie avut grija ca , avansul prin comanda numerica sa nu fi fost
pozitionat pe roata de mana .
Plan referinta R
Poz.de masurare Ex G43 H1 Z3.
Punct zero piesa in Z
Adanc.gaurii Z
Z
A

32
G89 Alezare, gaurire
F = Avans
P = Temporizare
Desfasurare:
Temporizare pe adancimea Z
Alezare inversa in avans, pana la planul de referinta.
Retragere in avans rapid pana la pozitia de masurare (G98).
Indicatie.
Plan referinta
Poz de masurare Ex. G43 H1 Z5.
Punct zero piesa Z
Z
Adancime filet

33
Ciclu sablon de gaurire
Exista trei moduri de ciclu gaurire sablon. Gaurire in cerc, gaurire in arc de cerc si gaurire in
linie.
Aceste cicluri nu sunt modale, si vor fi utilizate doar legate de ciclii de gaurire.
Scula trebuie sa se afle in centrul cercului la gaurirea in cerc, respectiv pe punctul de start al unei
pozitii de gaurire in linie ,care a fost pozitionata anterior, sau aceasta intrare trebuie sa se afle in X
sau Y din acel ciclu..
La inceput va fi definit un ciclu de gaurire cu functia L0 , si legat de el un ciclu sablon de gaurire .
X = Punctul central al gauririi in cerc in X
Y = Punctul central al gauririi in cerc in Y
I = Raza gauririi in cerc
J = Unghiul de start ( positiv, 0 –360° )
Exemplu: G81 Z-15. R1. F200 L0
G70 X0 Y0 I50. J22.5 L8.
G80
X = Punctul central al arcului de cerc in X
Y = Punctul central al arcului de cerc in Y
I = Raza gauririi in cerc
J = Unghiul de start ( positiv, 0 –360° )
K = Unghiul de asezare
Exemplul: G81 Z-15. R1. F200 L0
G71 X0 Y0 I50. J22.5 K45. L8.
G80
X = Punctul de start in X
Y = Punctul de start in Y
I = Distanta intre gauri ( deschiderea )
J = Unghiul liniei de gauri ( 0-360°)
Exemplu: G81 Z-15. R1. F200 L0
G72 X0 Y0 I50. J22.5 L8.
Gaurire in cerc:G70 [X..Y..] I.. J.. L..
Arc de cerc: G71 [X..Y..] I.. J.. K..
Gauri in linie: G72 [X..Y..] I.. J.. L..
X,Y
I
J
X,Y
I
J
K
I
J
X,Y

34
G80
Ciclu de frezare circulara G12-sens orar / G13-contra sensului orar
G90 ( G91 ) G12 X = Pozitia de mijloc a buzunarului circular in X, trebuie introdusa, daca nu a
fost pozitionata antrerior
Y = Pozitia de mijloc a buzunarului circular in X, trebuie introdusa, daca nu a
Z = Adancimea absoluta sau incrementala de la pozitia actuala.
Degajare in adancime la introducerea lui L-cu G91
I = Cerc respectiv raza buzunarului
D = Freza-Raza-Numar de corectie ( Offset-Nr. )
F = Avans pentru deplasarea pe X Y si Z
L = Repetari (reluari )pentru degajare in adancime
Exemplu: Exemplu:
Frezare circulara, cu o degajare in Z Frezare circulara, cu trei degajari in Z
G90 G13 Z-5. I30. D01 F300. G91 G13 I30. Z-5. D01 F300. L3
G0 Z3. G90 G0 Z3.
ZZ
FräserI FräserI
Indicatie:
Avansul pentru degajarea Z este egal (la fel) cu avansul pe X Y, din aceasta cauza , cand materialul
este plin, este necesara efectuarea unei gauri in material.
Dupa efectuarea ciclului, scula ramane la baza buzunarului, din aceasta cauza trebuie introdusa o
fraza ( un bloc ) pentru executarea retragerii.
Daca este programat in G91,atunci scula trebuie sa fie prepozitionata pe suprafata superioara ( de
sus ) a piesei. Daca este programat cu reluare ( repetitie ) L ,atunci degajarea in adancime =
adancimea totala / L.

35
Ciclu de frezare circulara G12-sens orar / G13-contra sensului orar
G90 ( G91 ) G12 X = Pozitia de mijloc a buzunarului circular in X, trebuie introdusa, daca nu a
Y = Pozitia de mijloc a buzunarului circular in X, trebuie introdusa, daca nu a
Z = Adancimea absoluta sau incrementala de la pozitia actuala.
Degajare in adancime la introducerea lui L-cu G91
I = Raza primului cerc, I nu are voie sa fie mai mare decat raza frezei.
K = Raza buzunarului
Q = Raza in crestere.
D = Freza-Raza-Numar de corectie ( Offset-Nr. )
L = Repetari (reluari )pentru degajare in adancime
Exemplul: Exemplu:
Frezare buzunar, cu o degajare in Z Frezare buzunar, cu trei degajari in Z
G90 G12 Z-5. I6. K30. Q4. D01 F300. G91 G12 Z-5. I6. K30. Q4. D01 F300. L3
G0 Z3. G90 G0 Z3.
ZZ
K I
Q
Q
K I
Q
Q
Indicatie:
Avansul pentru degajarea Z este egal (la fel) cu avansul pe X Y, din aceasta cauza , cand materialul
este plin, este necesara efectuarea unei gauri in material.
Dupa efectuarea ciclului, scula ramane la baza buzunarului, din aceasta cauza trebuie introdusa o
fraza ( un bloc ) pentru executarea retragerii.
Daca este programat in G91,atunci scula trebuie sa fie prepozitionata pe suprafata superioara ( de
sus ) a piesei . Daca este programat cu reluare ( repetitie ) L ,atunci degajarea in adancime =
adancimea totala / L.

36
Cicluri de frezare buzunare –generale- G 150
G90 ( G91 ) G150 X = X-Startul pozitiei de gaurire
Y = Y- Startul pozitiei de gaurire
Z = Adancimea totala ( la G90 = pozitia absoluta a fundului buzunarului )
I = Degajare (taiere ) in axa X, cand J nu este introdus
J = Degajare (taiere ) in axa Y, cand I nu este introdus
[K] = Adaus de prelucrare pe partea buzunarului
P = Introducerea unui numar de sub-program in contur
Q = Degajare in adancime
R = Plan de referinta. De la acest plan incepe degajarea in Z
D = Freza-Raza-numar de corectie ( Offset-Nr. )
G41 = Corectie de raza stanga,, trebuie sa corespunda cu directia de contur a
programului
G42 = Corectie de raza dreapta,, trebuie sa corespunda cu directia de contur a
programului
Exemplu:
Pe pozitia X0Y10 este deja efectuata o gaura
.
O0400
T1M06 (FREZAREA UNEI GAURI DE NUT)
G54G90G0X0Y10 S600 M3
G43 H1 Z2. M8
G150 X0 Y10. Z-10. R0 J5.
K0.2 P401 Q5. D01 G41 F300
G0 G90 G53 Z0
G53 Y0
M30
O0401
G01 Y25
X-30.
G3 X-40. Y15. R10.
G1 Y-15.
G3 X-30. Y-25. R10.
G1 X40.
G3 X50. Y-15. R10.
G1 Y15.
G3 X40. Y 25. R10.
G1 X0
M99
Indicatie!
Sub-programul nu are voie sa contina mai mult de 19 elemente de contur.
Trebuie practicata inainte o gaura pentru pozitia de start . ( G83..Z..R..Q..F..)
G90 sunt G91posibile in sub-program.
Prima pozitie dupa punctul de start si ultima poz. a conturului exterior trebuie sa
fie identice ( fara insula )
Cu insula:
Pozitia de plecare si sosire a conturului exterior si a insulei trebuie cel putin sa
se intersecteze cu raza frezei.
Rotirea sistemului de coordonate (G68) nu este posibil !
1
2
3
8
7
6
5
4
10
9
Lung. 80, lat. 50, Adanc. 10mm
Punct.zero este in mijloc
Desfasurare:
Buzunarul si insula se vor ocoli ( fiecare plan).
Daca K este introdus sau K >0, atunci partile buzunarului si a insulei vor fi frezate la
adancimea totala

37
Gravarea unui text ( P0 )
G47 P0 X = Punctul de start al gravarii in X. (punctul stang cel mai de jos al primei litere)
Y = Punctul de start al gravarii in Y. (punctul stang cel mai de jos al primei litere)
Z = Adancimea gravarii ( absolut )
R = Planul de intoarcere ( absolut )
I = Unghiul
J = Factorul de marime in mm ( J1. = 1mm inaltimea scrisului)
F = Avans
(....) = Textul ce urmeaza gravat
Exemplu: G47 P0 X20. Y30. Z-0.2 R1. I90. J4. F300 (TEXIMP. 15)
Observatie: Sunt permise toate literele mari si mici, cifre de la 0 la 9,
urmatoarele semne: ! „ # $ % & `( ) * + , - . / : ; < > ? [ ] ^ _ { }
si semne goale.
20
30
TEXIMP360°CNC
J

38
Gravarea numerelor ( P1 )
G47 P1 X = Punctul de start al gravarii in X. (punctul stang cel mai de jos al primei cifre)
Y = Punctul de start al gravarii in Y. (punctul stang cel mai de jos al primei cifre)
Z = Adancimea gravarii ( absolut )
R = Planul de intoarcere ( absolut )
I = Unghiul
J = Factorul de marime in mm ( J1. = 1mm inaltimea scrisului)
F = Avans
( ### ) = Introducerea datelor , unde datele nu sunt necesare sa fie completate cu 0
sau (Ex. 20 ) = Introducerea numarului de inceput
Exemplu: G47 P1 X20. Y30. Z-0.2 R1. I90. J4. F300 (####)
Observatie:
Numarul de inceput poate fi introdus direct in paranteza, Ex. G47 P1 .... (10).
Pe aceasta pozitie nu va fi gravat nici o cifra, ci doar numarul de inceput va fi pozitionat.
Pentru ca numarul atasat sa fie gravat, este necesar ca blocul urmator G47 P1–sa contina
(###).
La fiecare bloc urmator G47 P1– care contine (###), numarul va creste cu unu si va fi gravat
Acesta este valabil si la terminarea programului cu M30.
Daca numarul de inceput este introdus direct in Variabila #599, atunci acest numar care se gaseste in
blocul urmator G47 P1 , la (###) va fi gravat.
La fiecare bloc urmator G47 P1– care contine (###), numarul va creste cu unu si va fi gravat
Acesta este valabil si la terminarea programului cu M30.
Exemplu, Variabila #599 este declarata pe 10: Gravare
G47 P0 X20. Y30. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (####) 0010
G47 P0 X20. Y40. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (####) 0011
G47 P0 X20. Y50. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (####) 0012
Exemplu, Variabila #599 nu a fost declarata: Gravare
G47 P0 X20. Y30. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (10) fara
G47 P0 X20. Y30. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (####) 0010
G47 P0 X20. Y40. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (####) 0011
G47 P0 X50. Y30. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (1000) fara
G47 P0 X50. Y30. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (####) 1000
G47 P0 X50. Y40. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (####) 1001
20
30
J
5OO

39
Scalare G51
G51 X = Centrul scalarii in X
Y = Centrul scalarii in Y
Z = Centrul scalarii in Z
P = Factor de scalare
Functionare:
Linia de legatura de la originea scalarii la punctele unice ale piesei, respectiv a conturului ,vor fi
prelungite la factorul de scalare
Noile puncte finale vor da fiecare, punctele finale a noii piese.
Piesa originala
Piesa dupa marire, Factor 2
Observatii:
Functia de sclare nu este de utilizat, de Ex. la masurarea rapida pentru comparatie.
La aceasta, corectia de raza a frezei este mai potrivita.
Daca X , Y sau amandoua sunt abandonate, atunci originea scalarii pentru axele abandonate va fi
fiecare in parte pe punctul zero al piesei.
Daca P este abandonat, atunci valabila este valoarea din Setting 71 [1]
G50 P1. = Stergerea ( anularea ) scalarii
Centrul scalarii

40
Deservire
Tasta , Introducere Nr-program ( O...), Tasta
Introducerea disketei , Tasta , Amplasarea cursorului pe programul dorit
Apasarea tastei sau , Introducerea numelui fisierului ,in programul care va fi
salvat, apoi apasarea tastei
( Numele fisierului poate fi Program-Nr. O... sau oricare alt nume ales, format din 8 pozitii)
Introducerea disketei, Tastati , Introducerea numelui programului, Apasati tasta
Tasta , Tasta Va aparea Progr.-Nr. 8999 (DIR LIST), Tasta
Tasta , Tasta , , Tastare Y de la (Yes )
, , Cu ajutorul cursorului selectarea programului dorit, ,
Daca va fi selectat ALL, atunci toate programele salvate vor putea fi citite.
, ,introducerea unui nr. de program sub nr.progr. care va trebui salvat ,
LIST
PROGR
WRITE
ENTER
LIST
PROGR
SELECT
PROGR
WRITE
ENTER
F2
LIST
PROGR
F3
F4 EDIT
LIST
PROGR
LIST
PROGR
SELECT
PROGR
ERASE
PROGR
EDIT
SEND
RS232
WRITE
ENTER
EDIT RECV
RS232
Introducerea unui nou program , respectiv construirea lui :
Salvarea programelor pe disketa :
Introducerea, citirea programelor de pe disketa:
Vedere generala a programelor de pe disketa:
Stergere programe.
Transmiterea de programe( masina ) spre PC ( RS 232C-Port serial)
Transmiterea de programe de la PC la masina ( RS232C-Port serial)
LIST
PROGR
LIST
PROGR

41
Tasta , dupa care se apasa de 2 ori , Tasta
- Simularea este posibila si in bloc cu bloc
- Prin intermediul tastei este posibila afisarea programului NC in timpul simularii
- Afisarea pozitiei este posibila prin apasarea tastei
( drum ramas de parcurs-, deservire-, masina-pot fi afisate cu ajutorul
- Marirea grafica cu ajutorul , micsorare cu
- Cu ajutorul tastelor cursorului grafica poate fi deplasata, a se vedea fereastra mica dreapta jos, care
afiseaza masa de lucru.
In functionare automata selectarea afisarii programului
Introducerea nr. de program, Tastare doar programul care va fi editat trebuie afisat, daca
programul nu este existent , atunci acesta trebuie introdus.
( Parametrul Common SW 1 ‚ENABLE BGEDT‘ trebuie sa fie pe 1. )
In fraza de inceput trebuie sa se afle neaparat un numar de fraza ( bloc ) !!
In functionare automata se introduce un numar de bloc (N.. ) cu care sa inceapa.
Apasarare tastelor corsorului , si apasarea tastei CYCLE START
( Daca nu este in arbore scula potrivita, atunci se va schimba scula necesara, Turatia,
si avansul vor fi automat selectate. Iar deplasarea se va face automat pe pozitie. )
( Setting 36, derularea numerelor de blocuri trebuie sa fie pe ON, pentru ca programul complet sa fie
numerotat ,altfel cursorul sare pe numarul blocului care a fost introdus, fara a mai trece prin
desfasurarea numerelor ).
Pozitionarea cursorului pe pozitia respectiva, Tasta , cu ajutorul rotii de mana se deruleaza in sus
sau jos,Tasta
(Portiunea de program este marcata si copiata). Cu ajutorul cursorului se pozitioneaza pe poz. dorita, se
apasa tasa ( portiunea de program marcata este introdusa )
MEM
SETTING
GRAPH
F4
F3
PAGE
DOWN
CYCLE
START
PAGE
UP
F2 PAGE
UP
PAGE
DOWN
PRGRM
CONVRS
MEM
F4
MEM
Simularea grafica a programului :
Programarea din plan secundar:
Derularea numerelor blocurilor:
Marcarea, copierea si introducerea blocurilor NC
F2
WRITE
ENTER
F2

42
Tasta , ,
Amplasarea cursorului pe pozitia dorita , Tasta , cu ajutorul rotii de mana se deruleaza in sus
sau jos, Taste ( portiunea de program este marcata ).Dupa care se apasa tasta
Pe partea stanga va fi afisat un program pregatit. Impreuna cu apasarea tastei
Cu ajutorul cursorului se selecteaza programul dorit, Se apasa tasta
Sau se introduce nr. de program ( O... ), Cursorul cu sageata in jos
Vor fi afisate doua ferestre cu cate un program fiecare. Cu tasta se poate schimba de la un
program la altul. Exista posibilitatea de a se copia dintr-o fereastra in alta.
Printr-o schimbare scurta a modului de lucru , se poate indeparta ( anula ) fereastra dreapta.
Stergerea blocurilor NC
F2 F2 DELETE
Programarea cu doua ferestre de program
SELECT
PROGR
WRITE
ENTER
EDIT
Stergerea unei bucati dintr-un program
F2
DELETEF2

43
Supravegherea incarcarii pe scula
Alegere: Taste , sau
Pentru stergerea completa a unei coloane, trebuie mutat cursorul pe linia cea mai de sus a coloanei
Respective si dupa aceea apasrea tastei ORIGIN
O valoare poate fi stearsa cu tasta ORIGIN.
Prin Setting 84 se va regla cum sa reactioneze masina la supra-incarcare:
Alarm: Avansul si arborele vor fi oprite
Feed hold : Avansul va fi oprit, arborele continuua sa se roteasca
Ton de alarma: (BEEB) Cand apare o supra-incarcareapare un ton de alarma,totusi masina lucreaza
mai departe
Autofeed: Avansul va fi potrivit respectiv redus , pentru ca incarcarea pe arbore sa se afle in valoarea
scrisa in coloana ‚LIMIT %’
CURNT
COMDS
PAGE
UP
PAGE
DOWN
Incarcare scula
MAX % LIMIT % Loc scula
1 90 100
2 77 0 SPLOAD %
3 23 35
4 28 0 X LOAD %
5 14 0 Y LOAD %
6 50 0 Z LOAD %
7 0 0 A LOAD %
8 0 0
9 0 0
10 0 0
Numarul sculei
Incarcarea maxima admisa a arborelui in %
Incarc. max. a arborelui pana la aparitia alarmei, in %
Actual. incarc a avans. X, in %
Actual. incarc a avans Y, in %
Actual. incarc a avans Z, in %
Actual. incarc a avans A, in %
Incarcare actuala arbore, in %
Linia de sus

44
Supravegherea timpului de utilizare a sculei
Pentru stergerea completa a unei coloane, trebuie mutat cursorul pe linia cea mai de sus a coloanei
Respective si dupa aceea apasrea tastei ORIGIN
O valoare poate fi stearsa cu tasta ORIGIN.
In coloana ‚ALARM’ se poate trece numarul schimbari de scula, pana va aparea o alarma
Daca in coloana ‚IN SP’ este valoarea din coloana ‚ALARM’ masina se opreste si apare o Alarma.
Durata de viata a sculei
VS TIMP TIMP TOTAL IN SP ALARM
1 0:54:37 2:48:57 45 50
2 0:04:31 1:57:30 67 200
3 0:00:00 0:00:00 0 0
4 0:00:00 0:00:00 0 0
5 0:00:00 0:00:00 0 0
6 0:00:00 0:00:00 0 0
7 0:00:00 0:00:00 0 0
8 0:00:00 0:00:00 0 0
9 0:00:00 0:00:00 0 0
Timpul total al avansului unei scule, doar afisare
Timpul total de utilizare, doar afisare
Numarul de schimbari ale unei scule
Gesamteinw. bis Alarm
Randul de sus

45
Principalii parametrii folositi (Settings)
In Setting sunt parametrii folositi, pe care utilizatorul ii poate schimba dupa necesitati.
Setting 82:
Aici se poate modifica limba. (Engleza ,Germana, Franceza , Spaniola, Italiana)
Setting 81: [1]
Acest numar este pentru a vedea care scula ,dupa trecerea prin punctul de referinta cu (Power Up), va
trebui schimbata. Daca este un 0, atunci schimbatorul de scule nu va fi actionat.
Setting 77: [ ON ]
(Scale Integer F) Introducerea avansului este posibil fara punct zecimal.
Setting 53: [ OFF ]
(Jog W/O Zero Return). Inainte de referentierea masinii,dupa cuplarea comenzii numerice,este posibila
deplasarea pe axele masinii cu ajutorul rotii de mana, de Ex. dupa o coliziune.Doar o viteza este posibila
z.B. nach Crash. Nur eine Geschwindigkeit ist möglich.
Setting 2: [ OFF ]
Masina se decupleaza singura dupa citirea M30 daca in Setting 1 este trecut un timp.
Setting 36: [ OFF ]
Program restart (derulare BLOCURI). Pentru a incepe (relua) un program de la mijlocul unui program
dorit atunci acest parametru trebuie sa fie mai intai pus pe ON
Setting 130: [ 1 ]
Multiplicator pentru viteza de intoarcere ( extragere ) la filetare (G84/G74). Daca in ciclu este introdus
un J , atunci acest parametru este ineficace.
Setting 8: [ OFF ]
Protectie de salvare a programelor
Setting 23: [ ON ]
Protectia programelor 9000.Aceasta este o setare ON/OFF. Daca este OFF masina opereaza
normal.Daca este ON ,seria programelor 9000 ( seria macro programelor) sunt invizibile ptr. operator
si nu pot fi incarcate sau descarcate.Nu pot fi listate, editate, sau sterse.
Setting 74 [ ON ]
Cand Setting 74 este setat pe ON,controlul va afisa toate blocurile care sunt executate in program si au
un O si numar 9000 si mai mare de acesta
Setting 75 [ ON ]
Cand Setting 75 este setat pe ON,si controlul masinii opereaza in SINGLE BLOK, acesta va opri
fiecare bloc din seria 9000, si va astepta ca operatorul sa apese tasta CYCLE START
Setting 119 [ aus ]
Protectie –salvare Offset
Setting 120 [ aus ]
Protectie –Macro-Variabile

46
Exemplu de programare
O00001 (Exemplul ) Nr. program. , Text ptr. vizualizarea programului
T1 M06 (Freza ∅10mm) Chemare scula ,schimbare scula ,descriere scula
G54 G90 G0 X-15. Y-65. S900 M03 Alegerea punctului zero piesa , masurare absoluta ,avans
rapid , pornire P6 , introducerea turatiei , rotire arbore
dreapta .
G43 H01 Z3. M08 Alegerea corectiei de lungime scula, pozitionarea axei Z
pe Z3, pornire lichid de racire
G01 Z-5. F500. Deplasare pe axa Z in avans (500mm/min) pe pozitia Z-5.
G01 G41 X0 Y-50. D01 F300. In avans alegerea corectiei de raza a sculei si deplasarea
la P1, alegere in offset scula 1, Introducere avans
Y0 P2 deplasare
X70. P3 deplasare
Y-50. P4 deplasare
X0. P5 deplasare
G0 G40 X-15. Y-65. M09 Avans rapid. Anularea corectiei de raza a sculei,deplasare
la P6, oprire lichid de racire
G0 G53 Z0 In avans rapid deplasare pe sistemul de coordonate al
masinii pe axa Z pe punctul cel mai superior.
G53 Y0 Deplasare mesei in pozitia anterioara
M30 Sfarsit de program
5
70
50
Start
X0/Y0
P1/P5
P2 P3
P4
P6

47
Exemplul 1: A. Interpolare dreapta absolut, cu corectie de raza a sculei
B. Interpolare dreapta incrementala, cu corectie de raza a sculei
Absolut Incremental
O00001 (Exemplul 1) O00001 (Exemplul)
T1 M06 (Freza de ∅10mm) T1 M06 (Freza de ∅10mm)
G54 G90 G00 X-15. Y-65. S900 M3 G54 G90 G00 X-15. Y-65. S900 M3
G43 H01 Z3./ M08 G43 H01 Z3./ M08
G01 Z-5. F500 G01 Z-5. F500
G01 G41 X0 Y-50. D01 F300. G91 G01 G41 X15. Y15. D01 F300.
Y0 Y50.
X70. X70.
Y-20. Y-20.
X40. X-30.
Y-50. Y-30.
X0 X-40.
G0 G40 X-15. Y-65. M09 G0 G40 X-15. Y-15. M09
G0 G53 Z0. G90 G0 G53 Z0
G53 Y0 G53 Y0
M30 M30
5
Start
20
70
40
50
X0/Y0
Plan de lucru:
Frezarea piesei pe contur
Scula: T1: Freza de ∅ 10mm

48
Exmplul 2: Interpolare dreapta, Interpolare circulara
Program:
O00002 (Exemplul 2)
T1 M06 (Freza de ∅ 20mm)
G54 G90 G0 X-20. Y-100. S800 M3
G43 H01 Z3. M08
G01 Z-8. F300
G01 G41 X0 Y-80. D01 F400.
Y0
X20.
G02 X50. Y0 R25.
G01 Y-15.
G03 X65. Y-30. R15.
G01 X130.
G02 X150. Y-50. R-20.
G01 X110. Y-80.
G03 X60. Y-80. R50.
G02 X0 Y-80. R70.
G0 G40 X-25. Y-100. M09
G0 G53 Z0. M05
G53 Y0
M30
8
15
20
50
150
R2030
80
R15
R70
60
110
R50
R25
Plan de lucru:
Frezarea conturului piesei
Scula: T1:Freza de ∅ 20mm

49
Exemplul 3: Centrare, Gaurire, Filetare
Program:
O0003(Exemplul 3)
T01 M06 (NC-Centruitor 14 MM)
G54 G90 G0 X15. Y-15. S1000 M03
G43 H01 Z2. M08
G81 Z-6.3 R1. F120.
X100. Y-45. R-7.
G80
T2 M06 (HSS-Spiral de gaurire
10mm)
G54 G90 G0 X100. Y-45. S900 M03
G43 H2 Z2. M08
G83 Z-25. R-7. I6. J1. K3. F100.
X15. Y-15. R1.
G80
T3 M06 (Tarod de M12)
G54 G90 G0 X15. Y-15. S400
G84 Z-20. R3. F800.
X100. Y-45. R-5.
G80
G53 Z0 M09
G53 Y0 M05
M30
2025
8
Sectiune A -B
15
45
15
100
M12
M12
A
B
Plan de lucru:
Centrare, Gaurire ,Filetare
Scule:
T1: NC-Centruitor Ø14 mm
T2: HSS-Spiral de gaurire Ø10,5 mm
T3: Tarod M12

50
Exemplul 4: Frezare in cerc, cu intrare si iesire tangentiala
Program:
O00004(Exemplul 4)
T1 M06 (Freza Ø20)
G54 G90 G0 X50. Y0 S900 M03
G43 H01 Z-5. M08
G1 X46. F300.
G2 I-46.
G0 X50. Y0
G0 G41 Y20. D01
G3 X30. Y0 R20. F200
G2 I-30.
G3 X50. Y-20. R20.
G0 G40 Y0
Z3.
X0 Y0
G1 Z-5. F40.
G1 G41 X14. Y5. D01 F300.
G3 X0 Y19. R14.
G3 J-19.
G3 X-14. Y5. R14.
G0 G40 X0 Y0 M09
G53 Z0
G53 Y0
M30
∅ 38
∅ 60
77
5
Sectiunea A-B
R46
71
R20
Punctul median al caii frezei
Calea programata
R14
A B

51
Exemplul 5: Frezare, Filetare, Cicluri gauri circulare, Schimbare de scula
Program:
O00005(Exemplul 5)
T1 M6 (Port freza colt 50 MM)
G54 G90 G0 X-75. Y-95. S1200 M3
G43 H01 Z-10. M08
G01 G41 X-44. Y-68. D01 F500.
Y57.
G0 G40 X-75. Y82.
X75.
G1 G41 X44. Y57. D01
Y-68.
G0 G40 X75. Y-95. M09
T2 M06 (NC-Centruitor 16mm)
G54 G90 G0 X0 Y0 S1000 M03
G43 H02 Z3. M08
G98 G82 Z-6.3 R1. P50 F130. L0
G70 I30. J60. L6
X55. Y-52. Z-16.3 R-9.
Y45.
X-55.
Y-52.
G80
T3 M06 (SPIBO 10.2 MM)
G54 G90 G0 X0 Y0 S1200 M03
G43 H03 Z3. M08
G98 G73 Z-25. R1. Q4. F120. L0
G70 I30. J60. L6
X55. Y-52. Z-34. R-9.
Y45.
X-55.
Y-52.
G80
T4 M06 (Tarod M12)
G54 G90 G0 X0 Y0 S500
G43 H04 Z4. M08
G84 Z-15. R4. J2 F875. L0
G70 I30. J60. L6
X55. Y-52. Z-33. R-6.
Y45.
X-55.
Y-52.
G80
G0 G53 Z0
G53 Y0
M30
Sectiunea A - B
101525
30
A B
6xM12
R30
5555
52
45
4xM12
57
68
4444
6464
Plan de lucru:
Frezare partiala in adancime,
Filetare M12
Scule:
T1: Port freza colt ∅50
T2, NC-Centruitor HSS ∅16
T3, VHM-Spiral ∅10,2
T4, HSS-Tarod M12

52
Exemplul 6, Frezare filet
Frezare filet
Scule:
Calculul miscarilor pe Z la intrari si iesiri tangentiale,cu plecari si sosiri in sfert de cerc
Miscare pe Z =
Exemplu, Filet M48 x 2mm, pozitia centrului gaurii la X50. Y50.
( Raza filetului =24, Raza de intrare.=14, raza sculei 10, Adancime filet = 20
T1 M6
G90 G54 G0 X50. Y50 S1500 M3
G43 H01 Z3. M8
G01 Z-30. F300 (Adancime totala)
G91 G01 G41 X10. Y-14. D01 F150.
G03 X14. Y14. Z0.291 R14.
G03 I-24. Z2. L6 ( L=Numarul complet al gangurilor, se adapteaza dupa scula )
G03 X-14. Y14. Z0.291 R14. ( entfällt la scula. 2, este in raport cu piesa )
G1 G40 X-10. Y-14. ( La scula 2, G1 G40 X-24, este in raport cu piesa )
G90 G0 Z3.
G53 G0 Y0
G53 Z0
M30
Raza de intrare x avansari
Raza filetului x 4
14 x 2
24 x 4
Miscarea pe Z = = 0,291
1 2
Raza filetului Raza de intrare
24 14
10

53
Rotunjiri si tesiri de colturi ( dupa Software M 11.14 )
Exemplu de rotunjire colt:
Exemplu de tesire colt:
Intre doua deplasari pe linii drepte, la colt se pot executa rotunjiri ( Cerc tangential ) sau
tesiri
Rotunjirile vor fi programate cu R.
Tesirile vor fi programate cu C.
G91 G1 X53. Y17. ,R20.
X29. Y-20.
X53. Y17.
R20
X53. Y17.
G91 G1 X53. Y17. ,C10.
X29. Y-20.
10.

Haas centre prelucrare scolarizare romana

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

More from ClimenteAlin

More from ClimenteAlin (20)

Haas centre prelucrare scolarizare romana