1. Ana Guțu
Doctor, profesor ULIM
Președinta Comisiei Cultură, Știință, Educație și
Media, APCE
Președinta Comisiei Politică Externă și Integrare
Europeană, Parlamentul RM
ULIM, Symposia bibliotecarum, 19.02.2014

2.  Democratizarea
informației
 Democratizarea cunoașterii
 Democratizarea procesului
decizional

3. 




Eurostat 2012
76% din familii UE au
acces la internet la
domiciliu
60% au utilizat internetul
zilnic
61% au consultat presa
on-line
52% au publicat mesaje
pe rețelele sociale

4. 


Frontiera între discursul public și cel privat
dispare, oamenii se pot exprima în timp real
despre un eveniment, despre o
opinie, atitudine, (Dominique Cardon)
Pe lângă spațiul public și cel privat Jurgen
Habermas deosebește și ”spațiul social”
Informația pe web este produsă de o manieră
liberă, descentralizată, fapt care pune capăt
puterii unor cercuri înguste de producători de
informație.

5. 
Noile tehnologii schimbă paradigma
comunicării :
6
5
1
7
4
2
3

6. 


Din simplu consumator al informației fiecare
poate deveni generator de
informație, comentator și chiar co-autor.
Informația se transformă într-un patrimoniu
popular, accesibil, vizibil și capabil să circule
cu viteza luminii.
Informația se eliberează de sub tutela
”decidenților” media, care dictau până în
prezent ce informație să dea, la ce oră și sub
ce formă.

7. 

Cunoașterea nu mai este percepută ca o sursă
elitistă, deseori inaccesibilă, ci ca un patrimoniu
democratic, la care pot avea acces segmente largi de
populație (biblioteci on-line, surse
autentice, științifice, puse la dispoziția tuturor
cetățenilor).
Noile tehnologii și internetul contestă uneori și
misiunea clasică a universităților – apare
învățământul la distanță – universități
deschise, programe de studii la distanță, școlarizări
la distanță etc.

8. 

Utilizatorul de internet poate deveni el însuși
generator de informație științifică sau
enciclopedică (exemplul Wikipedia)
Profesorii universitari decid asupra accesului
liber la texte de
cursuri, metodologii, prelegeri, resurse
științifice proprii - massive open online
course, MOOC sau cours en ligne ouvert à tous –
CLOM – cursuri on-line deschise și masive
(termen propus de Stephen Downes, canadian, și
George Siemens, mexican, specialiști în
învățământul la distanță).

9. 

Helen Margetts consideră că ”internetul
întărește puterea controlului popular și prin
urmare, întărește democrația”.
Profesorul Helen Margetts consideră că
participarea la rețelele sociale
Facebook, Twitter ș.a., participarea la discuții
sociale pe web încurajează activismul politic
al cetățenilor și îi determină să ia decizii în
materie de opțiuni politice.

10. 



Cu internetul, cetăţenii şi-au consolidat
capacitatea de a se auto-organiza în mişcări şi
au modificat percepţia rolului lor în societatea
modernă:
ei vor să fie mai bine ascultaţi şi revendică o
mai mare influenţă în procesul decizional.
Internetul este teritoriul unde se naşte, creşte şi
moare o nouă voinţă de participare
democratică, el oferă noi mijloace pentru a
concretiza această voinţă.
De fapt, internetul democratizează democraţia.

11. INTERNETUL NU ESTE O LUME FĂRĂ
PROBLEME, DEOARECE EXISTĂ ŞI ALTĂ
PARTE A MEDALIEI, O PARTE OBSCURĂ
CARE NU POATE FI IGNORATĂ.



Pe web adevărul se
confundă cu minciuna
şi informaţia cu
dezinformarea și
manipularea;
gândirea liberă coexistă
cu îndoctrinarea;
disponibilitatea pentru
diversitate merge mână
în mână cu exprimarea
intoleranţei şi urii;
ACELEAŞI INSTRUMENTE CARE CONSOLIDEAZĂ
LIBERTĂŢILE NOASTRE DEVIN PERICULOASE
ATUNCI CÂND UTILIZAREA LOR ESTE
REDIRECŢIONATĂ.



proiectele de colaborare şi
serviciile online se
dezvoltă împreună cu cele
de piratare şi noile forme
de terorism
informatițional;
dezvoltarea activităţilor
economice merge mână în
mână cu criminalitătea
organizată ;
speranţa celor nedreptățiți
de a fi auziţi riscă să fie
supusă cenzurii şi
represiunilor.

12. 

Dacă e nevoie să păstrăm caracterul disponibil
al Internetului şi neutralitatea sa, atunci
trebuie să împiedicăm cu orice preț ca Pânza să
devină o zonă de nesiguranţă, de nerespectare
a drepturilor, o maşină tentaculară ce
funcţionează în afara oricărui control
democratic.
Trebuie să asigurăm respectarea drepturilor
omului şi statului de drept atât pe Pânză, cât şi
în stradă. Nu putem accepta niciun compromis
privind respectul deplin al valorilor noastre
fundamentale.

13. 





Revoluția Twitter Republica
Moldova, 7 aprilie 2009
Primăvara arabă, 2010, 2011, 2012
(Tunisia, Egipt, Livia, Siria)
Mișcarea Ocupy din Time
Square, New-York, SUA,
Greva medicilor în
corturi, Israel, 2011,
Mișcarea Anonimous, împotriva
ACTA
Mișcarea
Indignados, Spania, Puerta del
Sol, 2011 etc

14. 

Democrația lichidă (LiquidFeedback) este un
program gratuit, utilizat de anumite
organizații, inclusiv partide politice, pentru a
afla imediat opinia cetățenilor într-o anumită
problemă.
Democrația ”lichidă” este un fel de formă
tranzitorie între democrația directă (plebiscit)
și democrația reprezentativă (parlamentarism)

15. 

Internetul nu înseamnă nicidecum
stoparea democraţiei reprezentative. În
ciuda celor care pledează pentru o
schimbare radicală a paradigmei
democratice - Internetul nu permite aşa
ceva.
Principiul reprezentării democratice
rămâne a fi pilonul democraţiei.
Concluziile recentului Forum Mondial
al Democraţiei, desfăşurat la Consiliul
Europei, iunie 2013, au confirmat-o.

17. 

Lipsa de încredere a cetăţenilor în instituţiile
democratice nu este o fatalitate: trebuie de
sesizat oportunitatea de a reconecta, datorită
internetului, instituţiile sociale, economice și
politice cu cetăţenii, care s-au îndepărtat de
ele. (în RM – programul e-guvernare)
Deoarece internetul este indispensabil pentru
viaţa democratică, accesul la Internet nu
trebuie să devină o nouă sursă de
discriminare.

18. 

Trebuie de garantat o protecţie eficientă a
libertăţii de informare pe Internet: dar aceasta
înseamnă că trebuie de acţionat pentru a
preveni riscurile de distorsionare a
informaţiei şi de manipulare a opiniei
publice.
Este nevoie de promovat autoreglementarea, dar aceasta nu este suficient.
Iată de ce este propus, printre altele, de luat în
considerare următoarele:

19. 


Stabilirea unei instituţii independente pentru
expertizarea algoritmelor motoarelor de
căutare, care filtrează şi condiţionează accesul
la informaţii şi cunoştinţe pe reţea;
Elaborarea principiilor şi normelor generale
pentru a încadra noile practici de sondaje
semantice;
Elaborarea unei reglementări pentru a
preveni abuzurile contra vieţii private sau de
familie şi anume trolling-ul;

20. 

Trebuie de evitat ca mecanismele de
supraveghere însăşi să pună în pericol
libertăţile fundamentale, scufundându-ne în
scenarii demne de lumea lui George Orwell.
Se propune Comitetului de Miniştri să
lanseze redactarea unei Cărţi albe a
Consiliului Europei privind
„Internetul, Democraţia și politica” şi să
implice toate părţile interesate în procesul de
reflecție asupra:

21. 

Posibilităţii de păstrare a
disponibilităţii şi neutralităţii
internetului, totodată asigurând
respectarea drepturilor
fundamentale, securitatea naţională şi
eficacitatea luptei contra crimei;
Posibilitatea de consolidare, datorită
internetului, a participării populare în
guvernanţa societăţilor noastre.

22. 


Cardon Dominique, La démocratie Internet.
Promesses et limites, Seuil, Paris, 2010.
Habermas Jürgen, L’espace
public, Payot, Paris, 1993
Raportul depus de Profesoara Helen Margetts
despre sesiunea a 2 a reuniunii comisiei din
mai 2013, Lonbdra. Raportul este înregistrat
cu numărul de document AS/Cult/Inf (2013)
04, ne-publicat.

23. 
Raportul și rezoluția ”Internetul și politica”:
http://assembly.coe.int/nw/xml/XRef/XrefDocDetailsFR.asp?fileid=20447&lang=FR&search=dHlw
ZV9zdHJfZnI6UsOpc29sdXRpb24=

24. Vă mulțumesc
pentru atenție!
Ana GUŢU
Doctor, profesor
universitar
•agutu@ulim.md
•www.anagutu.net