Globalizarea este cel mai intins proces de transformare social-istorica din istoria omenirii, cea mai mare provocare a secolului al XXI-lea, antrenand intr-o diretie comuna întreaga societate umanasi intregul spatiu corespunzator planetei noastre. Prezentare Master

1. Patrascu Gheorghe Cristian
AFPD AN II

2. Globalizarea
 Globalizarea este cel mai intins proces de transformare
social-istorica din istoria omenirii, cea mai mare provocare a
secolului al XXI-lea, antrenand intr-o directie comuna
întreaga societate umana si intregul spatiu corespunzator
planetei noastre”.
 Termenul este de origine anglo-saxonă (globalization),
sinonim cu frantuzescul mondialisation, si se gaseste astazi
pe buzele tuturor.

3. Teorii ale Globalizarii
 S-au dat diferite definitii globalizarii, niciuna insă pe deplin
satisfacatoare si aceasta deoarece, afirma Tiberiu Braileanu in cartea
sa Globalizarea: Nenumele nimicului, „este greu sa definesti un
fenomen confuz incă si atat de complex, fiecare autor evidentind o
anumita latura sau dimensiune a sa”.
 George Soros a dat globalizarii o definitie preponderent economica.
Dupa el, globalizarea „reprezinta mişcarea libera a capitalului, insotită
de dominatia crescanda a pietelor financiare globale si a corporatiilor
multinationale asupra economiilor nationale”.
 O defintie asemanatoare da si sociologul Geoge Ritzer, acesta
afirmand că „globalizarea este o perspectiva care pune accentul pe
capacitatea unor state moderne si organizatii in mare masura
capitaliste de a-si spori puterea si influenta pe glob, este cel mai
important si amplu fenomen al prezentului, fiind greu de imaginat un
scenariu in urma caruia sa-si incetineasca ritmul sau sa inceteze”.
 In general, lucrarile care se ocupa de acest subiect au in vedere latura
economica a globalizării. Asadar, este evident că economia constituie
obiectul principal al acesteia.

4. Globalizarea politica
 Globalizarea politica este creatia unui guvern al intregii lumi, care
regleaza relatiile dintre natiuni si garanteaza drepturile nascute din
globalizarea socialo-economica.
 Intre globalizarea economică, pe de o parte, şi globalizarea culturală şi
politică, pe de altă parte, se interpun doar relaţii de interconexiune.
Toate aceste fenomene reprezintă aspecte ale procesului globalizării.
Interconexiunea dintre globalizarea economică şi cea politică relevă,
totuşi, o erodare a statutului de unitate politică primară, a statului-
naţiune.
 Însă atâta vreme cât statul-naţiune îşi poate menţine, prin mecanisme
specifice, identitatea şi cultura naţională, dincolo de orice tendinţă de
deteritorializare globală, rămânem cel puţin în termenii celor două lumi
ale sistemului politic mondial: o lume etatocentrică, în cadrul căreia
actorii naţionali îndeplinesc rolul primar, şi o lume multicentrică,
alcătuită din actori diverşi şi relativ egali.
 Interdependenţele dintre aceste două lumi sunt generate reciproc, în
cadrul procesului de globalizare politică.

5. Guvernanta globala – Notiuni
generale
 Etimologic, termenul de guvernanta provine din grecescul
“kubernan”, care inseamna “a pilota sau a carmui”. Termenul
a fost utilizat pentru prima data de Platon, făcand referire la
proiectarea unui sistem de guvernamant.
 Conform definiţtei data de Concise Oxford Dictionary, acest
termen are acelasi inteles cu cel al cuvantului “guvernare”:
“maniera de a guverna”, “funcţia sau calitatea de a guverna”.
Insa, in anii ’80 ai secolului XX, politologii l-au separat de
intelesul său ingust, integrandu-i în definitie pe actorii
societatii civile.
 Astfel, Rhodes defineste guvernanta ca fiind acele “retele
auto-organizatorice si interorganizationale, caracterizate de
interdependenta, schimb de resurse, reguli ale jocului şi
autonomie semnificativa fata de stat”.

6.  In opinia lui Rosenau, guvernanta globala “include
sisteme de conducere la toate nivelurile activitatii
umane: de la nivelul familiei pana la nivelul
organizatiilor internationale iar exercitarea controlului,
in vederea atingerii obiectivelor, implica repercusiuni
transnationale”.
 Aceste definitii ale conceptului de guvernantă
reprezinta doar cateva exemple de care ne ciocnim
atunci cand evaluăm literatura de specialitate.
 Actualmente, putem afirma ca guvernanta se refera la
ceva mult mai larg decat guvernarea, că implica dirijare
si reguli ale jocului, incluzand chiar toate activitatile din
cadrul unei entitati care intra in sfera managementului.

7.  In particular, Rosenau a folosit termenul de guvernanta
globala cu scopul de a sublinia implicarile unei reorintari larg
raspindite de aptitudini fizice si orizonturi politice.
 In concluzie, ceea ce a analizat si a descris Rosenau, acest
mod de folosire a termenului de guvernanta globala afirma o
tendinta care cuprinde realocarea autoritatii in mai multe
directii.
 În procesul globalizării statele-naţiune au renunţat la unele
drepturi şi libertăţi, dar şi-au extins altele. Mai mult, se poate
considera că, din această perspectivă, statele-naţiuni,
naţiunile şi naţionalismul permit, pe de o parte, conexiunile
dintre contextul global şi diferitele sale niveluri şi, pe de altă
parte, drept „contragreutăţi”, reale sau imaginare, la însuşi
procesul globalizării.
 Finalmente, ceea ce se poate remarca este că atât
tendinţele unificatoare, cât şi cele fragmentare existente în
lumea contemporană trebuie înţelese în directă relaţie cu
condiţia umană globală specifică postmodernităţii.