1. ,,Criza ecologică globală 2050,,
Susținut de președintele CGIM RM
Date de contact parcevschiinicolai@mail.ru
Centrul de Geografie Istorică Militară
din Republica Moldova.
2. Elaborat în baza tezei de doctorat
,,TEORIA JOCURILOR REFLEXIVE ÎN
GEOPOLICĂ ȘI VIAȚA SOCIALĂ,,
Universitatea de Stat din Republica
Moldova,,
4. GEOGRAFIA GÂNDIRII și ECOLOGIA GÂNDIRII
devin imperative pentru gândirea
inteligentă, capabilă să le
deosebească de GÂNDIREA
GEOGRAFICĂ și GÂNDIREA
ECOLOGICĂ.
5. Potrivit istoricilor, în întreaga istorie a omenirii au avut
loc peste 15 mii de războaie, în care au murit până la
3,5 miliarde de oameni. Putem spune că omenirea a
fost întotdeauna în război de-a lungul istoriei sale.
Istoricii au calculat că în ultimii 5,5 mii de ani, oamenii
au putut trăi în pace doar 300 de ani nesemnificativi,
adică se dovedește că în fiecare secol civilizația a trăit în
pace doar o săptămână.
6. ECOLOGIA GÂNDIRII
este o calitate noosferică a gândirii menită prin GÂNDIRE
ECOLOGICĂ să transforme și perfecționeze mediul Terrei sub
orice aspect. Astfel ECOLOGIA GÂNDIRII este un filtru direct
în fața distorsiunilor și deșeurilor informaționale ce au
invadat noosfera, iar GANDIREA ECOLOGICĂ este strategia și
tactica, care se formează la lecțiile de geografie, prin care se
atinge scopul final- supravețuirea omului postmodern în
mediul poluării mozaice.
7. GEOGRAFIA GÂNDIRII
este o calitate noosferică a gândirii, o sinteză globală a
activității sociale, politice și științifice a omului, care aduce
cu sine schimbări geografice globale, impacte culturale și
civilizaționale. La rândul sâu GÂNDIREA GEOGRAFICĂ este
o calitate a gândirii, instrument cognitiv din GEOGRAFIA
GÂNDIRII direcționată spre cunoașterea mediului
înconjurător și mediul social.
8. ECOLOGIA GÂNDIRII
și GEOGRAFIA GÂNDIRII
Ambele notiuni- se intercalează activ,
ca la final să percepem că ECOLOGIA
GÂNDIRII este o parte componentă și
calitate a GEOGRAFIEI GANDIRII, acelui
imens informațional numit NOOSFERĂ.
9. Notiunea reflexiva despre om
”Omul ca specie biologică este o viețuitoare paradoxală. Nici un animal nu
este paradoxal. Mamiferele sunt mamifere, plantele sunt plante și numai omul
nu reprezintă SINELE și ESENȚA sa. Omul permanent se perfecționează, se
depășește pe sine ca specie și acesta este paradoxul. Paradoxul Omului constă
în aceea că el a depășit fizicul existenței sale prin forța găndirii. Un alt paradox
al omului constă în faptul neîncrederii în propriile puteri și corectitudinea
evoluției sale. Omul paradoxal se află în explorare continuă a existenței și
bunei interpretări a evoluției sale, prin involuție și perfecționare a
tehnologiilor autodistrugătoare. Și totuși Omul, prin gândire, a devenit liber în
habitatul Terrei, neavând limite în Percepție, Cunoaștere, Conştientizare și
Reflecție
10. Notiunea reflexiva despre om
”Omul este unica vețuitoare a Terrei, care crează spații virtuale reflexive. Reflexiile
omului reprezintă o «fugă» de la realitatea obiectivă prin literatură, muzică,
pictură, artă vizuală, tehnologii media, tehnologii IT . În final spațiile virtuale
reflexive transformă omul în obiect bio-cibernetic, dependent totalmente de
aceste spații.
”Irenologia ca știință studiază personalitatea HOMO-BELICUS indiferent că este
militar de carieră sau combatant. Indeferent de structura militară tactica din care
face parte sau aparține populației implicate în război. Studiază comportamentul
acestuiea pe câmpul de luptă, câmpul de aplicație, zona de calamitate, poziția lui
în mediul social și militar. Studiază înfluiența reciprocă dintre personalitate și
mediul agresiv, precum și conexiunile apărute în procesul comunicării
polemologice”.
11. Omul/Personalitatea – subiect și obiect al societății
informaționale.
. Prin utilizarea parametrilor matematici are loc ierarhizarea civilizaţiilor, după criteriul cantității de
informații produse de acestea:
Nivelul 0 - capacitatea de procesare a creierului unui individ - 10⁷ biți;
Nivelul 1 - Comunicarea verbală în cadrul unei comunități tribale are cantitatea de informații de 10⁹
biți;
Nivelul 2 - cultura scrisa; Biblioteca din Alexandria, cu 532.800 de suluri-manuscrise, care conțin 10¹¹
biți de informații;
Nivelul 3 - cultura cărții: există zeci de mii de biblioteci, sunt publicate sute de mii de cărți, ziare,
reviste, a căror capacitate totală este estimată la 10¹⁷ biți;
Nivelul 4 - societatea informațională cu volum de prelucrare electronică a informațiilor 10²⁵ de biți.
Tendințele globale în evoluția societății informaționale se caracterizează prin faptul că în 2002
omenirea a produs 𝟏𝟖 ∗ 𝟏𝟎𝟏𝟖octeți de informații (18 exabytes). În ultimii cinci ani omenirea a produs
mai multe informații decât în toată istoria anterioară. Volumul de informații în lume crește anual cu
30%. În medie, în lume sunt produși 𝟐, 𝟓 ∗ 𝟏𝟎𝟖
octeți per persoană pe an.
12. Conferința Santa Fe 2018 a jucat un rol deosebit în dezvoltarea societății
informaționale, dezvăluind prerogativele genezei noii doctrine a
neoglobalismului și contrazicând principiile clasice ale societății
informaționale. Această doctrină prevede apariția unor „societăți
antropologice” sau „enclave antropologice” (de exemplu, Dubai, Regiunea
Administrativă Specială Hong Kong, Silicon Valley, Skolkovo, Bagota estratos,
Columbia etc.), în care elitele și straturile inferioare dintre societăți diferă
semnificativ. unul de altul, practic împărțindu-se în două specii antropologice
și chiar biologice. Elitele vor avea o speranță de viață de 100-120 de ani,
alimentație naturală, educație și formare de elită pe surse fizice de informare,
habitat în enclave ecologice. Straturile inferioare își doresc „bunăstarea”
educației și învățării online, alimente modificate genetic, habitat în zonele
dure.
16. Perspectivele globale 2050
- Lumea a intrat într-o lungă perioadă de tensiuni internaționale în creștere, instabilitate financiară și economică, imprevizibilitate și
incertitudine în redistribuirea forțelor între centrele tradiționale și noi ale puterii economice, influență politică și integrării în diferite
blocuri.
- Din punct de vedere global, confruntarea dintre capitalism și comunism a fost înlocuită de creșterea naționalismului, conflictul
valorilor morale cu o colorație religioasă și psihoistorică. Contradicțiile persistă între diferitele sisteme de viziune asupra lumii.
Țările în curs de dezvoltare vor încetini ratele de creștere, deși vor rămâne principalul motor al economiei mondiale. Experții
prevăd progresul continuu a Chinei, care își va consolida rapid poziția 2028, dar cu o serie de restricții asociate cu ideologia
priorităților politice. De asemenea, SUA își vor menține poziția de lider, în principal datorită dezvoltării inovatoare puternice.
- Pe măsură ce forța de muncă ieftină încetează să mai joace un rol în economia globală, acest lucru poate implica provocări sociale
pentru țările în curs de dezvoltare.Cu toate acestea, în politica socială, multe țări vor căuta rețete pentru a răspunde la provocările
inegalității și sărăciei. Experții se așteaptă la erodarea clasei de mijloc la scară globală cu separarea simultană a unei noi elite.
- Piețele financiare globale în 2035 vor fi mai deschise decât în anii 90 și începutul anilor 2000. New York și Londra vor rămâne
principalele centre financiare, dar va exista o schimbare în favoarea centrelor asiatice. În același timp, dolarul își va păstra rolul
monedei mondiale de decontare, creșterea influenței monedelor regionale, cu excepția euro, nu este așteptată până în 2030 (cu
condiția ca yuanul să își consolideze treptat pozițiile).
18. Lynn Forester de Rothschild și Papa Francisc
202O la o întâlnire la
New York
Coaliția celor 27 a încheiat
acorduri cu Vaticanul privind
eforturile comune de a transfera
umanitatea pe șinele
capitalismului incluziv. CIC
semnează un acord cu Vaticanul
pentru înființarea Consiliului
pentru Capitalism Incluziv
Capital 10 trilioane dolari
20. Saray-Batu, Saray-Berke
язык- тюрки, кыпчакский, уйгурский, монгольский, старотатарский,.
Религия -ислам (с 1320) — государственная религия, тенгрианство, католицизм (для части
населения),православие (для части населения)
Болгар, Сарай-Бату, Сарай-Берке
(1269—1459)
21. Karakoram
Каракору́м (монг. Хархорум) — столица Монгольской империи в 1235—1260 годах.
В настоящее время — город, центр сомона Хархорин аймака Уверхангай Монголии
47° 17′ 57″ N, 102° 33′ 38″ E
1220- 1388
