Documentul descrie caracteristicile stelelor, inclusiv procesul de formare, compoziția chimică și miscarea acestora în univers. Se discută despre etapele evolutive ale stelelor, cum ar fi protostele, gigante roșii și stele neutronice, precum și fenomenele corespunzătoare, cum ar fi supernovele. De asemenea, sunt incluse informații despre norii moleculare și rolul lor în formarea stelelor.

1. M AGIA Ş TIIN Ţ EI PUTERILE SOARELUI REALIZATORI PROIECT: C ondurachi Georgian a L eanc ă S abina Tă bu ş c ă Alexandra T imofte Maria T udor Ioana Liceul de informatica “Grigore Moisil” clasa XI C 2010-2011

2. Ce este o stea? - O stea este în general un anumit tip de corp ceresc din cosmos, masiv ş i strălucitor ; - Are form ă aproximativ sferic ă ; - Este a lc ă tuit ă din plasm ă în oarecare echilibru h idrostatic ş i care a produs în trecut sau înc ă mai produce ş i a st ă zi energie pe baza reac ţ iilor de f uziune atomic ă din interiorul ei .

3. Formarea unei ste le - S e formeaz ă dintr-un nor de materie interstelar ă care se comprim ă pan ă la faz a î n care intervin procese termonucleare in cadrul c ă rora hidrogenul se transform ă in heliu.

4. Formarea unei ste le

5. Masa unei stele M asa stelei este compus ă , in principal, din hidrogen, care la inceput este ş i combustibilul nuclear de baz ă . - La un moment dat ins ă tot hidrogenul din vecin ă tatea nucleului s e transform ă in heliu prin fuziune. - Forta de gravita ţ ie comprim ă tot mai mult steaua ş i concentreaz ă astfel materia, acest proces determinand la r â ndul s ă u o mare cre ş tere a presiunii ş i temperaturii.

6. Masa unei stele

7. Compozi ţ ia chimic ă a unei stelei - C ompozi ţ ia chimică este diferită de la o stea la alta . - O dată "aprinse“ , stelele î ş i iau energia aproape pe tot parcursul vie ţ ii lor din fuziunea hidrogenului cu heliul ( regiunile lor centrale ) . - A cest proces are o durată mai lungă sau mai scurtă, în func ţ ie de masa stelei.

8. Miscarea unei stele Ace a st a se deplasează pe orbite nedeterminate cu viteza de aproximativ 24 km/sec . Soarele se deplasează cu 26 km/sec în direc ţ ia constela ţ iei Hercule, de lângă steaua Vega .

9. Norii moleculari - Norii moleculari sunt nori interstelar i a le c ă r or densitate ş i dimensiune permite formarea de molecule, cel mai frecvent pe bază de hidrogen molecular (H 2 ) . - Masa lor poate fi mai mare decat a soarelui si temperatura materiei este foarte scazuta –250 grade C pana la –260 grade C .

10. Norii moleculari in care se formeaza stele Norii moleculari

11. Protostea O protostea este o masă de gaz care a colapsat dintr-o nebuloasă (numita nor molecular). Dimensiunea imaginii este de 1 an lumină. Protosteaua se află intr-un nor de praf prin care nu trece lumina (in centrul imaginii). Imaginea reprezint ă o parte a unui jet de gaz, emanat de o protostea.

12. - Această protostea, ascunsă de un disc de praf, iluminează discul de materie din care se formează si in acelasi timp in distruge prin acumularea de gaz din el. Ca orice protostea care se respectă, HH30 aruncă jeturi de gaz pe la poli. In timp se pot observa schimbă r i.

13. Dup ă un timp, pe masur ă ce masa ş i presiunea obiectului cresc, protosteaua va colapsa, iar energia emis ă de aceasta se produce doar din cauza mic ş or ă rii stelei (colapsului gravita ţ ional al acesteia). Î n interiorul ei reac ţ iile de fuziune nuclear ă inc ă nu au inceput. Un nor de gaz trece prin aceasta faz ă timp de aproximativ 100.000 de ani.

14. - Cand se formeaz ă o stea, gazul formeaz ă un disc din care se alimenteaz ă protosteaua. - O parte din gaz este ejectat in spatiu cu viteze mari (in cazul de fat ă cu 320 km/s). - Miscarea rapid ă a jeturilor inc ă lzeste gazul din disc iar acesta incepe sa emit ă lumin ă .

15. Gigantele roşii - S tea gigantă roşie, de ma s a intermediară care e află intr-o fază târzie a evoluţiei s telare - Atmofera exterioară e s te umflată şi rarefiată . - Duce la o rază s telară imen s ă

16. Supergigantele ro ş ii - Supergigantele ro ş ii sunt, ca volum, cele mai mari stele din univers, dar nu sunt ş i cele mai mari în ceea ce prive ş te masa lor. Cele mai cunoscute supergigante ro ş ii sunt Betelgeuse ş i Antares. - Stelele pot exploda, dar numai cele de 9 ori mai masive decat Soarele. Astronomii au descoperit doua tipuri de supernove, de fapt doua moduri prin care o stea poate exploda.

17. Aceste stele au o temperatură de suprafa ţ ă foarte scăzută (3.500-4.000 K) ş i diametre enorme. A u un vânt stelar lent ş i dens . - Diametrul celor mai multe dintre gigantele ro ş ii este cuprins între 200 ş i 800 diametre solare. - Dacă o gigantă ro ş ie ar putea fi plasată în centrul sistemului solar, aceasta ar îngloba chiar ş i Pământul.

18. Masa multor supergigante ro ş ii generează destulă presiune pentru a arde elemente mai grele decât carbonul sau oxigenul, ajungând în cele din urmă să ardă toate elementele chimice până la fier. - Aproape de sfâr ş itul vie ţ ii lor supergigantele ro ş ii vor dezvolta straturi de elemente din ce în ce mai grele, straturile mai grele aflându-se mai aproape de nucleu.

19. Steaua neutronic ă Stelele neutronice sunt atât de mici ş i atât de pu ţ in luminoase, încât pot trece neobservate. A stronomii au putut identifica câteva stele neutronice, fiindcă acestea emit radia ţ ii sub forma unor scurte impulsuri periodice. Astronomii le-au numit pulsari. Pulsarii sunt stele neutronice care se învârt foarte repede în jurul propriilor lor axe, emi ţâ nd un fascicul de unde radio sau alte radi aţ ii.

20. Alcatuirea s te lei neutronic e

21. Bibliografie - www.rosa.ro - www.esa.int - www.nasa.gov - www.ro.wikipedia.org - www.astronomy.ro - http://sunearthday.gsfc.nasa.gov/2009/TTT/66_chemistry.php - http://www.astrobiology.com/adastra/ex.astra.html - http://www.suite101.com/content/origin-of-the-chemical-elementsa23458 - http://www.astrobio.net/exclusive/1702/building-life-from-star-stuff

22. Sfarsit