Fenomene fizice in natura

2. Fenomene ale naturiiFenomene ale naturii ::
Roua şi brumaRoua şi bruma
NoriiNorii
Ploaia, fulgerul, tunetulPloaia, fulgerul, tunetul
GrindinaGrindina
CurcubeulCurcubeul
CeaţaCeaţa
Lapoviţa şi poleiulLapoviţa şi poleiul
ChiciuraChiciura
ZăpadaZăpada
AvalanAvalanşaşa
OmulOmul şi naturaşi natura

3. RouaRoua este un fenomeneste un fenomen meteorologicmeteorologic care facecare face
parte din categoria precipitaţiilorparte din categoria precipitaţiilor..
Ea se formează de obicei seara sau în cursulEa se formează de obicei seara sau în cursul
dimineţiidimineţii.P.Prin răcirea aerului,vaporii de apă existenţirin răcirea aerului,vaporii de apă existenţi
la suprafaţa solului se condensează formându-se pela suprafaţa solului se condensează formându-se pe
diferite obiecte de pe sol picături de apădiferite obiecte de pe sol picături de apă..

4. BrumaBruma este formată prin procesul de condensareeste formată prin procesul de condensare
şi ulterior de îngheţare a vaporilor de apă care iauşi ulterior de îngheţare a vaporilor de apă care iau
naştere la suprafaţa solului.naştere la suprafaţa solului.
Ea se formează, de fapt, în loc de rouă în sezonul
rece, când temperatura a atins punctul de îngheţ.

5. NoriiNorii sunt mase desunt mase de vapori de apvapori de apăă din atmosferdin atmosferăă..
Ei fac parte din circuitul apeiEi fac parte din circuitul apei îîn naturn naturăă..
Vaporii de apVaporii de apăă, evapora, evaporaţţi din mi din măăriri şşi oceane,i oceane,
sunt prezensunt prezenţţi peste toti peste tot îîn atmosfern atmosferăă..

7. PloaiaPloaia este o parte importantă a circuitului apeieste o parte importantă a circuitului apei
în natură şi are loc după ce apa care s-aîn natură şi are loc după ce apa care s-a
evaporatevaporat din râuri, lacuri, oceane, ş.a.m. sedin râuri, lacuri, oceane, ş.a.m. se
condensează ajungând picături de apă şi cade pecondensează ajungând picături de apă şi cade pe
pământ, întorcându-se înapoi în pârâuri, râuri,pământ, întorcându-se înapoi în pârâuri, râuri,
lacuri.lacuri.

8. Popular,Popular, ploaiaploaia mai este denumitămai este denumită burăbură dacădacă
picăturile sunt fine şi multe şi este descrisă ca fiindpicăturile sunt fine şi multe şi este descrisă ca fiind
torenţialătorenţială atunci când picăturile de apă sunt mari,atunci când picăturile de apă sunt mari,
multe şi cad cu repeziciune.multe şi cad cu repeziciune.

9. FulgerulFulgerul se producese produce îîntre norintre nori îîncncăărcarcaţţi cu sarcinii cu sarcini
electrice diferite, iar descarcelectrice diferite, iar descarcăărearea îîntre norntre norii şşii
ppăămmâânt provoacnt provoacăă un arc luminos, numitun arc luminos, numit trtrăăznetznet..
Atunci cAtunci câând vedemnd vedem
un fulger nu auzimnu auzim
imediatimediat şşi sunetuli sunetul
produs deprodus de
descdescăărcarercare ((tunetultunetul)),,
deoarece vitezadeoarece viteza
sunetului estesunetului este
mai micmai micăă faţăfaţă de ceade cea
a luminii.a luminii.

10. FormaForma îîn zign zig--zag azag a fulgeruluifulgerului este produseste produsăă prinprin
descdescăărcarea electricrcarea electricăă numai prin zonele cu aernumai prin zonele cu aer
ionizat.ionizat. Un fulgerUn fulger atingeatinge îîn medie lungimea den medie lungimea de
1 – 2 km1 – 2 km,, iariar îîn zonele tropicalen zonele tropicale,, unde umiditateaunde umiditatea
aerului este mai ridicataerului este mai ridicatăă, fulgerul poate atinge, fulgerul poate atinge
2 – 3 km2 – 3 km lungime.lungime.
ÎÎn nori s-au observat fulgere cu o lungime den nori s-au observat fulgere cu o lungime de
5 – 7 km5 – 7 km, iar cu ajutorul radarului pentru fulgere,, iar cu ajutorul radarului pentru fulgere,
unele ce atingunele ce ating 140 km140 km lungime.lungime.

11. GrindinaGrindina este o formă de precipitaţii, particuleleeste o formă de precipitaţii, particulele
de apă din atmosferă căzând pe suprafaţa soluluide apă din atmosferă căzând pe suprafaţa solului
în formă de gheaţă.în formă de gheaţă. Se formează atunci cândSe formează atunci când
picăturile de ploaie traversează straturi de aer cupicăturile de ploaie traversează straturi de aer cu
temperaturi scăzute (subtemperaturi scăzute (sub 0° C0° C).).

12. IInundaţianundaţia este numele dat procesului de revărsareeste numele dat procesului de revărsare
peste maluri a apelor curgătoare sau a lacurilor.peste maluri a apelor curgătoare sau a lacurilor.
InundaţiileInundaţiile pot avea loc în timpul viiturilor, în urmapot avea loc în timpul viiturilor, în urma
ploilor torenţialeploilor torenţiale, topirii bruşte, topirii bruşte a zăpezilora zăpezilor etc.etc.

13. InundaţiileInundaţiile reprezintreprezintăă hazardul cel mai larghazardul cel mai larg
rrăăspspâândit pendit pe TerraTerra, cu numeroase pierderi de vie, cu numeroase pierderi de vieţţii
omeneomeneşştiti şşi cu pagube materiale de mari propori cu pagube materiale de mari proporţţiiii..

14. Anual suntAnual sunt îînregistrate pe glob pestenregistrate pe glob peste 2020 000000 dede
victime,victime, 100 de milioane100 de milioane de persoane fiindde persoane fiind
afectate,afectate, îîn diferite grade, de producerea acestorn diferite grade, de producerea acestor
fenomene.fenomene.

15. CurcubeulCurcubeul, cel mai frumos fenomen din atmosferă, cel mai frumos fenomen din atmosferă,,
a impresionat omenirea din toate timpurile, fiinda impresionat omenirea din toate timpurile, fiind
considerat unconsiderat un "semn ceresc""semn ceresc" care aduce binele,care aduce binele,
paceapacea şşi prosperitatea.i prosperitatea.

16. CurcubeulCurcubeul este un fenomen optic care ia naştereeste un fenomen optic care ia naştere
din cauza dispersiei şi reflexiei luminii solare îndin cauza dispersiei şi reflexiei luminii solare în
picăturile de ploaie.picăturile de ploaie.

17. CeaţaCeaţa este un fenomen meteorologic care constăeste un fenomen meteorologic care constă
îîntr-ntr- o aglomeraţie de particule de apă aflate îno aglomeraţie de particule de apă aflate în
suspensie în atmosferăsuspensie în atmosferă,, în apropierea suprafaţeiîn apropierea suprafaţei
solului. Vizibilitatea orizontală se reducesolului. Vizibilitatea orizontală se reduce subsub
10001000 de metri.de metri.

18. Atunci când vizibiltatea orizontalăAtunci când vizibiltatea orizontală
este cuprinsă întreeste cuprinsă între 1000 m1000 m şişi 5000 m5000 m
avem de-a face cu fenomenul numitavem de-a face cu fenomenul numit
negurănegură sausau pâclăpâclă..
CeaţaCeaţa este mai frecventăeste mai frecventă toamnatoamna
şişi primăvaraprimăvara, când temperaturile sunt mai, când temperaturile sunt mai
scăzute şi vaporii ating starea de saturaţie lascăzute şi vaporii ating starea de saturaţie la
o cantitate mult mai mică în unitatea de volumo cantitate mult mai mică în unitatea de volum
decât în timpul verii.decât în timpul verii. CeaţaCeaţa se formeazăse formează
îndeosebi dimineaţa şi seara.îndeosebi dimineaţa şi seara.

19. LapoviţaLapoviţa este zăpada care s-a topit parţial peeste zăpada care s-a topit parţial pe
parcursul căderii sale spre sol, aerul din jur fiindparcursul căderii sale spre sol, aerul din jur fiind
suficient de cald pentru a topi o parte dinsuficient de cald pentru a topi o parte din zăpadăzăpadă
dar nu suficient de cald pentru a o topi îndar nu suficient de cald pentru a o topi în
întregime astfel încât să producăîntregime astfel încât să producă ploaieploaie..

20. Astfel,Astfel, lapoviţalapoviţa reprezintă un amestec de ploaie şireprezintă un amestec de ploaie şi
ninsoare.ninsoare.
ÎÎn situaţiile în care temperatura solului este sub cean situaţiile în care temperatura solului este sub cea
de îngheţ,de îngheţ, lapoviţalapoviţa poate forma straturi de gheaţăpoate forma straturi de gheaţă
invizibilă pe suprafaţa solului, numiteinvizibilă pe suprafaţa solului, numite gheaţă neagrăgheaţă neagră..
Acelaşi fenomen se produce dacă ploaia îngheaţă laAcelaşi fenomen se produce dacă ploaia îngheaţă la
contactul cu solul (contactul cu solul (poleiulpoleiul ).).

21. ChiciuraChiciura este o formă de precipitaţii produsă prineste o formă de precipitaţii produsă prin
condensarea ceţii pe fulgi de zăpadă, formând uncondensarea ceţii pe fulgi de zăpadă, formând un
bulgăre debulgăre de chiciurăchiciură sau acumsau acumuulându-se pelându-se pe
ramurile copacilor, pe conductorii liniilramurile copacilor, pe conductorii liniiloror electriceelectrice
sau pe alte obiecte de pe sol.sau pe alte obiecte de pe sol.

22. ZăpadaZăpada (numită şi(numită şi omătomăt sausau neanea) este o formă de) este o formă de
precipitaţiprecipitaţii solidei solide,, adicăadică apă îngheţată, aflată înapă îngheţată, aflată în
stare cristalinăstare cristalină într-o multitudine deîntr-o multitudine de fulgi defulgi de
zăpadă.zăpadă.

23. Căderea precipitaţiilor sub formă deCăderea precipitaţiilor sub formă de zăpadăzăpadă sese
numeştenumeşte "ninsoare"."ninsoare".

24. AvalanşaAvalanşa reprezintă o masă importantă de zăpadăreprezintă o masă importantă de zăpadă
care se pune în mişcare şi alunecă pe versantulcare se pune în mişcare şi alunecă pe versantul
unui munte.unui munte.

25. O avalanşăO avalanşă poate duce la valepoate duce la vale milioane de tonemilioane de tone
dede zăpadăzăpadă, precedată de o undă de şoc care, precedată de o undă de şoc care
spulberă şi striveşte orice se află în calea eispulberă şi striveşte orice se află în calea ei..

26. Aceste fenomene se înscriu printre cele maiAceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi reprezintădramatice evenimente ale muntelui şi reprezintă
un pericol pentru populaţia montană dinun pericol pentru populaţia montană din
numeroase ţări ale lumii.numeroase ţări ale lumii.
Extinderea activităţilor turistice şi, în special,Extinderea activităţilor turistice şi, în special,
practicarea sporturilor de iarnă determină opracticarea sporturilor de iarnă determină o
creşterecreştere a riscului impactuluia riscului impactului avalanşeloravalanşelor..

27. Fenomenele naturaleFenomenele naturale
sunt uneori o surssunt uneori o sursăă
dede îîncncâântare:ntare:
eclipseleeclipsele,, stelelestelele
ccăăzzăătoaretoare,, auroreleaurorele
borealeboreale şşii cascadelecascadele
vertiginoasevertiginoase
sunt fascinante.sunt fascinante.
TotodatTotodatăă,, îînsnsăă, ele pot, ele pot
generagenera şşi o teami o teamăă
justificatjustificatăă pe deplin,pe deplin,
ggăăsindu-se la origineasindu-se la originea
catastrofelorcatastrofelor
naturalenaturale. Dovad. Dovadă:ă:
cicloanelecicloanele,, valurilevalurile
seismiceseismice,, eruperupţţiileiile

28. Incapabil sIncapabil săă ststăăppââneasca aceste evenimente,neasca aceste evenimente,
omulomul le poate totule poate totuşşi influeni influenţţa.a.
ÎÎncalzirea climeincalzirea climei datoratdatoratăă crecreşşteriiterii cantităţiicantităţii
de emanade emanaţţii poluante din atmosferii poluante din atmosferăă poate duce lapoate duce la
catastrofe naturalecatastrofe naturale de proporţii inimaginabilede proporţii inimaginabile..