Digital Economy in the Republic of Moldova - through the interaction of Business, People and Governance
•Download as PPTX, PDF•
1 like•177 views
Thesis: Digital Economy in the Republic of Moldova - through the interaction of Business, People and Governance
Recommended
More Related Content
Similar to Digital Economy in the Republic of Moldova - through the interaction of Business, People and Governance
Similar to Digital Economy in the Republic of Moldova - through the interaction of Business, People and Governance (20)
More from Roman Bahnaru
More from Roman Bahnaru (7)
Digital Economy in the Republic of Moldova - through the interaction of Business, People and Governance
- 1. Economia digitală în Republica Moldova – prin prisma interacţiunii Businessului, Oamenilor şi Guvernării Roman BAHNARU roman.bahnaru@gmail.com +37379228897 02 iunie 2017 ASEM, Chişinău
- 2. Scop şi obiective Scopul cercetării - constă în identificarea definiţiei, modelului şi instrumentelor de estimare a economiei digitale, interacţiunea dintre mediul de afaceri, oameni şi guvernare, şi care este impactul digitalizării asupra fiecărei componente în parte, totodată fiind făcută analiza pentru Republica Moldova din punct de vedere a dezvoltării serviciilor fundamentale care stau la baza unei Economii Digitale şi nu în ultimul rînd estimarea economiei digitale asupra economiei naţionale. Realizarea acestui scop a condiţionat următoarele obiective de bază ale cercetării: Examinarea literaturii de specialitate în scopul identificării conceptului de economie digitală; Identificarea elementelor economiei digitale; Stabilirea instrumentelor de estimare a economiei digitale; Elaborarea unei analize a economiei digitale a RM şi aportul la economia naţională. “Digital is not just part of the economy — it is the economy - Business Harvard Review”
- 3. 1. Definiţie Economie Digitală Economia digitală este economia ce funcţionează în primul rînd datorită tehnologiilor digitale (Oxford) Economia digitală este numită Economia Internetului, Noua Economie sau Economia Web Economia digitală - valoarea tuturor activităţilor economice care sunt întreprinse cu/şi ajutorul Internetului (OECD) Economia Internetului Economia Internetului Sisteme de calcul inovaţionale Big Data tehnologii digitale non-internet
- 4. 2. Modelul Economiei Digitale
- 5. 3. Instrumente estimare Economie Digitală Clasificatorul activităţilor economice Indicele Adopţiei Digitale Indicele economiei şi societăţii digitale (DESI) Indicele pregătirii de reţea (NRI)
- 6. 4. Interacţiune Business, Oameni, Guvernare
- 7. 5. Economia digitală şi mediul de afaceri Transformarea afacerii prin noi canale mediaFactori de adopţie scăzută a tehnologiilor digitale de către business
- 8. 6. Legislaţie şi Instituţii LEGISLAŢIE Strategia naţională „Moldova Digitală 2020” Strategia de creștere a competitivității industriei TI 2015-2021 Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informației INSTITUŢII Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (MTIC) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) Întreprinderea de stat Centrul de telecomunicaţii speciale (CTS) Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale (IDSI) Centrul de guvernare electronică (CGE) Centre tehnologice - huburi
- 9. 7. Servicii ale Economiei Digitale Conectarea gospodăriilor la Internet (%) Total Dimensiunea companiei Regiunea Mare Medie Mică Micro Chișinău Nu Chișinău Compania este conectată la Internet 83 96 95 95 79 89 71 Compania NU este conectată la Internet 17 4 5 5 21 11 29 Utilizare Internet de către companii (%) Frecvenţa cumpărăturilor online (mii oameni)
- 10. 8. Estimare Economie Digitală
- 11. 9. Moldova in raitinguri internaţionale
- 12. 10. Indicele pregătirii de reţea Sursa: www.weforum.org (citat 05.04.2017)
- 13. Concluzii În urma obiectivelor stabilite şi cercetării efectuate a fost analizată economia digitală prin definirea economiei digitale, aplicarea unor indicatori statistici specifici şi selectarea instrumentelor de determinare a economiei digitale în Republica Moldova. Noi instrumente sunt necesare pentru a monitoriza economia digitală pentru a face faţă noilor provocări legate de digitalizarea societăţii şi în special a mediului de afaceri: consolidarea structurilor instituţionale - creare Agenţie Digitală îmbunătăţirea metodologiei de măsurare a impactului TIC şi legătura cu perfomanţele macroeconomice definirea şi măsurarea competenţelor necesare pentru o economie a viitorului; promovarea măsurilor TIC pentru scopuri sociale şi impactul economiei digitale asupra societăţii şi mediului de afaceri; Incluziunea, eficienţa şi inovaţia sunt mecanismele principale pentru tehnologiile digitale pentru promovarea dezvoltării, iar dezvoltarea şi implementarea unei foi de parcurs a economiei digitale va duce la o transformare digitală sinergică şi omniprezentă pentru business, oameni şi guvernare.
Editor's Notes
- Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor
- Schimbări revoluţionare au loc la nivel global şi naţional odată cu adopţia tot mai rapidă a tehnologiilor digitale de către business, populaţie şi guvernare. Expansiunea economiei digitale are loc în calitate de conducător al creşterii economice în ultimii ani şi transformării societăţii şi mediului de afaceri ca un tot întreg. Termeni precum ar fi startup, social media, STEM, crowdfunding, R&D, MOOC, BIG Data, e-commerce, e-guvernare, e-business, Smartphone, Smarthome, Smart Society or chiar Smart Nation - sunt termeni comuni/tot mai des utilizaţi de către societate, mediul de afaceri, guvernare sau mediul academic. Conectivitatea este fundamentul economiei digitale, care se transpune prin servicii de acces date de calitate, la preţ accesibil şi la viteze mari (acces la Internet în bandă largă). Disponibilitatea tehnologiei nu înseamnă de la sine că ele vor fi utilizate, serviciile trebuie să fie oferite la preţuri accesibile pentru populaţie, să existe cerere. Ritmul la care serviciile TIC se dezvoltă, ridică provocări majore în măsurarea economiei digitale. Beneficiile consumatorilor, companiilor şi guvernării din economia digitală pot fi cuantificate prin utilizarea conceptului economic numit surplus economic – care reprezintă valoarea obţinută peste preţul plătit pentru digilizare. După cum arată experienţa statelor dezvoltate, tehnologiile digitale pot fi fundamentul pentru a genera beneficii economice pentru populaţie, business şi guvernare. Tehnologiile digitale oferă oportunităţi pentru o creştere economică inclusivă şi sustenabilă în toate sectoarele economiei.
- Internetul, reţelele de bandă largă, aplicaţiile mobile, serviciile şi echipamentele TIC constituie fundamentul economiei digitale. Iar mobilitatea, tehnologiile Cloud, reţelele sociale, reţelele cu senzori şi analizele Big-data sunt unele din cele mai importante trenduri ale economiei digitale în zilele noastre. În comun, aceste tendinţe fac posibil un viitor unde „totul este inteligent” (de ex. case, telefoane, televizoare, societate, business procese, transport, guvern, energie) prin responsabilizarea şi împuternicirea mediului de afaceri, consumatorilor şi a societăţii în întregime. Conceptul de economie digitală a evoluat pe parcursul timpului datorită dinamismului şi dezvoltării tehnologiilor digitale. Conform dicţionarului Oxford – economia digitală este economia ce funcţionează în primul rînd datorită tehnologiilor digitale, în special tranzacţiile digitale efectuate prin Internet. De multe ori, economia digitală este numită Economia Internetului, Noua Economie sau Economia Web. Adesea este percepută ca efectuarea businessului pe pieţe bazate pe Internet. Economia internetului poate fi identificată drept un set larg al economiei digitale. Termenul de economie a internetului a fost definit de către OECD ca “valoarea tuturor activităţilor economice care sunt întreprinse cu/şi ajutorul Internetului” . Din punct de vedere tehnic, economia digitală se extinde un pic mai departe prin a include tehnologii digitale non-internet. Figura arată cum “Big Data” colectare şi analiză solicită calculatoare interconectare în reţea, dar nu neapărat prin intermediul internetului. Deasemenea, inovaţiile prin tehnologii/soluţii non-internet sunt comune, de exemplu inovaţiile în sistemele manuale de design în arhitectură/industria auto au migrat pe sisteme soft generatoare de design.
- Prin faptul că se permite comunicarea şi colaborarea fără fricţiuni, Internetul poate suporta noi modele de livrare, să încurajeze acţiuni colective şi cel mai important aspect – să accelereze inovaţiile. În figura de mai jos sunt prezentate mai multe exemple prin care Internetul promovează incluziunea, inovaţia şi eficienţa. În economia digitală sau economia Internetului aceste trei mecanisme deobicei operează împreună. Pînă la venirea Internetului, unele tranzacţii erau atît de scumpe, încît nu existau pieţe pentru ele. Două categorii de tranzacţii pot fi descrise: prima categorie - cînd părţile care puteau efectua nişte potenţiale tranzacţii pur şi simplu nu cunoşteau de existenţa fiecărei părţi în parte; a doua categorie - este aceea cînd o parte cunoştea mult mai multă informaţie decît altă parte, în literatura economică, astfel de situaţie este cunoscută sub numele de asimetrie a informaţiei dintre vînzător şi cumpărător, şi în lipsa încrederii şi a transparenţei, multe tranzacţii nu aveau loc. Prin reducerea costurilor de achiziţie a informaţiei a devenit posibil ca mai multă informaţie să devină disponibilă şi transparenţă, astfel tehnologiile digitale pot face să fie posibile noi tranzacţii.
- OECD, Eurostat, Marea Britanie - cea mai populară este metoda bazată pe clasificatorul activităţii economice, cu mici deviaţii de la ţară la alta a activităţilor incluse – de obicei se referă la TIC. Pentru Republica Moldova – conform CAEM (Rev.2), la baza căruia este clasificatorul activităţilor economice ale Comisiei Europene – NACE Rev.2, sunt valabile următoarele tipuri de activităţi (bazat pe modelul Eurostat şi OECD) Pot fi aduse argumente pentru mai multe alte activităţi ale economiei pentru a fi considerate ca fiind parte din economia digitală, cum ar fi publicarea, producția video și de televiziune, publicitate și cercetare de piață, activități de proiectare, educaţie, activități de jocuri de noroc, deoarece multe companii care se încadrează în aceste categorii fie își extind afacerea pentru a avea o prezență online, fie s-au mutat în totalitate în mediul online. Dezvoltările și inovațiile din sectorul digital înseamnă că tot mai multe întreprinderi găsesc modalități de a deveni digitale, iar acest lucru la rândul lor face ca măsurarea economiei digitale să fie problematică. Însă pe lîngă instrumentul direct bazat pe clasificatorul activităţilor economice de calculare a impactului ecomomiei digale asupra economiei unei ţări, la nivel global sunt şi alte metode directe/indirecte de estimare a economiei digitale care determină poziţia unei ţări faţă de alta. Deobicei, aceste metode pe lîngă sectorul TIC (venituri ale sectorului TIC), includ şi alte caracteristici specifice naţionale, aspecte legislative/regulatorii şi comportamentale ale populaţiei sau mediului de afaceri, care cuprind partea de cerere şi ofertă a serviciilor digitale, de ex: legislaţia şi reglementările TIC, investiţiile TIC, numărul de tranzacţii ale comerţului online, penetrare smartphones, servicii e-gov, viteza de acces în bandă largă, cheltuieli în cercetare şi dezvoltare (R&D), patente TIC, etc.
- După cum a fost menționat la pct.1.2 al tezei, economia digitală are la bază un model bazat pe platformă, ceea ce permite ca cele 3 mecanisme (incluziunea, eficiență și inovația) să permită beneficii de pe urma tehnologiilor digitale pentru mediul de afaceri, oameni și guvernare. Sursa: Raportul “Digital Dividends, 2016”, www.worldbank.org (citat 5.02.2017) Pentru mediul de afaceri, Internetul promovează incluziunea firmelor în economia globală prin extinderea comerțului, creșterea productivității de capital și intensificarea competiției pe piața de desfacere, care la rîndul său determină inovația. Sunt oferite opertunități oamenilor prin crearea de noi locuri de muncă, valorificarea capitalului uman și creșterea bunăstării consumatorului. Tehnologiile digitale permit accesul cetățenilor la serviciile publice, consolidează capacitățile guvernării și servesc drept platformă pentru cetățeni în abordarea problemelor ce necesită acțiune colectivă. Beneficiile nu sunt automate și nici sigur că vor veni odată cu implementarea tehnologiilor, dar în numeroase cazuri pot aduce cîștiguri semnificative.
- Unul din factorii de creştere economică este competiţia. În figura 2.3 sunt prezentaţi factorii ce explică rata scăzută de adopţie a tehnologiilor digitale de către mediul de afaceri. Cînd companiile adoptă noile tehnologii, modele de business, aceasta forţează şi alte companii să le urmeze. Sunt multe dovezi şi cazuri de afaceri că acest lucru se întîmplă în întreaga economie, însă sunt cîteva probleme care se ivesc datorită economiei digitale. Prima este că odată ce internetul se răspîndeşte rapid în sectorul privat ale unor ţări, adopţia printre companiile ce nu utilizează TIC este mai mică în alte ţări. Companiile mari, bazate intens pe cunoştinţe, orientare spre export, deobicei din mediul urban tind să utilizeze mai intens tehnologiile digitale, cauzele nefiind clare pînă la urmă. Diferenţele în adopţia tehnologiilor poate fi explicată prin venituri, caracteristicile sectoriale – şi în barierele de adopţie. Una din cauze ar fi şi taxele mari pentru serviciile digitale în unele ţări. Sau protecţionizmul pentru anumite sectoare ce permit companiilor cu interese directe (legitime) să păstreze profiturile şi să nu se deranjeze cu privire la noii jucatori de pe piaţă, care sunt mai inovativi, astfel de situaţii fiind de multe ori temporare. A doua este atunci cînd companiile online intră pe terenul companiilor offline, perturbările pot fi mari, iar autorităţile de reglemenare deobicei nu sunt sigure cum să reacţioneze, şi aici nu vorbim de o ţară anume, dar la nivel global. Recent, companiile bazate pe principiul “economie la cerere/ economie colaborativă” Uber şi Airbnb au distorsionat modelul de lucru bine stabilit a industriilor de taxi şi hotelier. Platformele lor de business sunt scalabile la nivel global, răspîndiduse rapid la nivel global, forţînd jucătorii de pe piaţă să apeleze la regulatorii din ţările lor să interzică aceşti noi jucători de pe piaţă care de multe ori nu se supun reglementărilor standard. Iar opţiunea de a interzice lansarea de astfel de servicii trebuie bine examinată din punct de vedere a beneficiilor economice pe care le are economia la general la nivel de stat, la nivelul mediului de afaceri şi beneficiile/inovaţiile aduse consumatorului final. Iar al treilea risc care poate apărea este poziţia potenţială dominantă din partea platformelor online. Istoria economică arată că firmele sunt tentate să obţină poziţie dominantă. Iar firmele online nu sunt o excepţie. Multe companii online domină anumite pieţe (ex.Alphabet/Google, facebook) şi pot cu uşurinţă să cumpere competitori. Dar, privitor la o dimensiune mai mare/largă, astfel de companii prestează serviciile şi produsele sale la costuri reduse sau chiar gratuit, iar profiturile lor permit investirea în cercetare şi dezvoltare (R&D), în final fiind lansate noi servicii/produse inovative. exemple fiind multiple: SA Moldtelecom pe sectorul telefonie pînă la adopţia telefoniei mobile în masă, sau revista informaţională Makler pînă la apariţia portalului www.999.md engleză - on-demand economy/sharing economy Este important de arătat aici modelul ierarhic de transformare a businessului odată cu adopţia şi penetrarea tot mai mult a noilor tehnologii odată cu digitalizarea societăţii. Această nouă ierarhie – individul efectiv, echipa performantă, compania integrată, compania extinsă – toate ascedentente în sus crează un nou model pentru crearea avuţiei şi anume afaceri prin reţele, pentru fiecare din nivele fiind disponibile anumite tehnologii, şi pentru fiecare nivel fiind shimbări fundamentale. La nivel individual persoanele lucrează mult mai efectiv şi eficient, la necesitate cunoştinţele pentru realizarea sarcinilor sunt mai uşor accesibile, mai ieftine sau chiar gratuite (prin intermediul cursurilor online – de ex. MOOC). Departamenele organizaţionale sunt de multe ori o formalitate, iar echipele de lucru (grupurile de lucru) sunt de multe ori mai performante, deoarece includ specialişti din diferite discipline, cu experienţă diferită şi recrutarea pe termen scurt, la necesitate, a experţilor/consultanţilor, chiar şi din exterior. Astfel, echipa orientată pentru realizarea unui proiect anume, cu un manager de proiect (cu certificări gen PMP), poate în timpi mai scurţi şi la costuri mai mici să realizeze sarcini mult mai complexe. Iar prin utilizarea Internetului, echipa poate cuprinde specialişti din toată lumea, doar să răspundă necesităţilor realizării proiectului. Nivelul Companiei integrate se referă la reformare proceselor interne în cadrul întregii companii şi de fapt accentuează modelul organigramei bazată pe procese nu pe funcţii. Iar utilizarea Intranet, la care au acces angajaţii companiei – facilitează accesul la informaţie operativă a tuturor angajaţilor companiei. Iar implementarea standardelor de calitate, cum ar fi ISO 9001, permite ridicarea nivelului calităţii serviciilor companiei la un nivel mai înalt. Nivelul companiei extinse permite dezvoltarea lanţului valoric la cel mai înalt nivel de colaborare cu furnizorii şi partenerii de afaceri. Astfel, utilizarea Extarnet permite facilitarea companiei cu restul partenerilor de afaceri – cel mai important fiind furnizorii şi distribuitorii. Nivelul afacerilor prin reţele este nivelul cel important care este vîrful piramidei şi cel mai important pentru economia digitală – şi aici este de remarcat comerţul online ca tendinţă fundamentală în dezvoltarea economiei digitale, şi aceasta este inclus în multe strategii ale ţărilor dezvoltate. PMP – Project Management Profesionals, https://www.pmi.org/certifications/types/project-management-pmp
- În Republica Moldova nu există pînă la moment un document unic cu referire la economia digitală, deși unele state ale lumii au strategii și planuri anume pe economia digitală (Marea Britanie, Suedia, Tailanda, Australia). Astfel, cînd facem o analiză a legislației (actelor normative) ce au legătură directă cu economia digitală, trebuie să ne referim la peste 10 documente legislative, ce sunt prezentate la capitolul Bibliografie al tezei, însă cele mai relevante acte care au o semnificație primordială sunt prezentate și analizate succint mai jos. Instituții implicate direct în dezvoltarea Econonomiei Digitale Pe slide sunt prezentate cele mai importante instituții din Republica Moldova, ce au un impact direct sau indirect în dezvoltarea economiei digitale.
- Rata gospodăriilor cu conexiune la internet arată că circa 76% din respondenți au declarat că dispun de conexiune la Internet în gospodării, creșterea fiind de 23 p.p. în raport cu anul 2012, cînd a fost realizat primul studiu de acest tip la noi ţară. Se observă că de conexiune la internet dispune o pondere mai pronunțată dintre gospodării, ceia ce conduce la presupunerea că Internetul este utilizat prin intermediul altor dispozitive (tabletă, telefon mobil) Din toate companiile din Republica Moldova, 83% posedă conectare corporativă la Internet. Cea mai mare pondere a utilizatorior corportaivi de Internet se numară printre întreprinderile mari – 96%, şi cea mai mică între întreprinderile micro – 79%. Comparativ cu media, ponderea utilizator corporativi este mai mare in Chisinau - 89% Cumpărăturile pe Internet demult au intrat în obișnuința moldovenilor și deja nu mai sunt o noutate pentru cineva. Acum se pot cumpăra și primi la domiciliu orice ne dorim, iar numărul site-urilor care oferă astfel de servicii crește în fiecare zi. Peste 270 de mii dintre ei fac achiziții online în fiecare lună, 280 de mii de cîteva ori pe an. Produsele care ajung cel mai des în coșul cumpărătorilor sunt hainele și accesoriile, fiind urmate de dispozitive mobile (smartphone, tablete si gadget-uri) și rezervările făcute pentru călătorii. Cele mai puțin atrăgătoare oferte pentru moldoveni sunt cele la asigurări. Doar 23 de mii de internauți declară că îsi fac o asigurare online.
- La moment în Republica Moldova sunt circa 1000 de companii în domeniul TIC, 600 din ele fiind autorizate în domeniul comunicațiilor electronice (de facto activează circa 400), și 400 de companii IT. După cum este menţionat în capitolul 1 al tezei, cea mai simplă şi accesibilă metodă de calculare e economiei digitale a unei ţări, utilizată şi de multe organizaţii internaţionale este metoda determinării cotei veniturilor în baza clasificatorului activităţilor economice. Astfel, prin utilizarea datelor obţinute de la instituţia principală naţională pe statistică (Biroul Naţional de Statistică), în tabelul 3.2 a fost determinat cota parte din PIB al Republicii Moldova a economiei digitale prin cunoaşterea vomumului vînzărilor sectorului TIC, drept unul din cei mai relevanți indicatori. După cum vedem, ponderea economiei digitale a Republicii Moldova raportată la PIB, este aproape de valoarea mediei ţărilor OECD – de 6%, sau media ţărilor UE – de 5%. Numărul angajaţilor în sectorul TIC este un alt criteriu de a vedea care este pondera economiei digitale raportat la forţa de muncă (Tabel 3.3). Tabel 3.3 Angajaţi a Economiei Digitale 2013, 2014, 2015 Angajaţi TIC - 13.736, 13.933,14.086 Total angajaţi în economie - 729.692, 723.549, 717.071 % din total - 1,9%, 1,9%, 2,0% : Elaborat de autor în baza informaţiei de la Biroul Naţional de Statistică Comparînd ponderea angajaţilor economiei digitale din Moldova cu cea din ţările OECD (media de 3,7%), observăm că la noi acest indice este de 2 ori mai mic. https://data.oecd.org/ict/ict-employment.htm#indicator-chart
- Pe slide este prezentată Republica Moldova din punct de vedere a dezvoltării economiei digitale prin prisma diferitor rapoarte elaborare de instituţii internaţionale, precum Forumul Economic Mondial (WEF), Organizaţia Internaţională pentru Proprietatea Intelectuală (WIPO), Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) şi Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor (ITU). După cum vedem, Republica Moldova este în prima jumătate a raitingurilor, conform rapoartelor, cel mai bine fiind situată în raportul Indicele Global de Inovaţii (locul 46 din 128 de ţări)
- Conform “The Global Information Technology Report 2016”, rezultatele Republicii Moldova reflectă o consolidare continuă a economiei digitale, care se extinde în toate sectoarele economiei şi vieţii sociale, Moldova fiind situată pe locul 71 – Tabelul 3.4 (detaliere Anexa 3). Cele mai înalte valori sunt înregistrate la pilonii: Infrastructura (4.2), Impactul social (4.2), Accesibilitatea la TIC (6.1), Abilităţi TIC (5.0), graţie competitivităţii serviciilor internet şi telefonie, tarifelor pentru internet în bandă largă, lăţimii de bandă internaţională garantată. Din cîte vedem, populaţia foloseşte tot mai larg serviciile TIC, iar unii din cei mai slabi indicatori sunt la categoria mediul de afaceri şi anume pilonii: Utilizarea TIC în mediul de afaceri (3.2), Impactul economic (3.1), care este dependent şi în strînsă legătură cu pilonul cu cea mai mică valoare - Mediul Politic şi regulator (3.1) (Tabelul 3.4 şi Figura 3.10).