Comunicare la COLLOQUIA PROFESSORUM, Ediţia a IV-a, TRADIŢIE ŞI INOVARE ÎN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ. Secţiunea BIBLIOTECA UNIVERSITARĂ ÎN CONTEXTUL SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE ŞI A CUNOAŞTERII 11 octombrie 2013

1. Dezvoltarea cunoaşterii şi
gândirii divergente a
studenţilor: intervenţii ale
bibliotecii universitare
Ludmila Corghenci,
dir. adjunct DIB
Colloqua Professorum,
Bălţu, 11 octombrie 2013

2. De ce?
• Trăim timpuri dificile (de acord?)
• Avem nevoie de schimbare a
mentalităţii, de o doza de optimism
în
a
contempla
lumea
înconjurătoare, mediul profesional,
comunitatea…
• Mulţi dintre noi ne blocăm in
gândirea convergenta şi nu reuşim
să vedem alte posibilitaţi care
există in drumul nostru de
dezvoltare/existenţă
• Destinul cursului “Bazele culturii
informaţiei”… drept urmare a
revizuirii/modificării curriculumului universitar
• Gândirea, ca formă a inteligenţei,
este cel mai important proces în
învăţarea studenţilor

3. Reflecţii comparate…
• Este cunoscut rezultatul sistemului
de învăţământ: formarea unui
potenţial specialist cu un volum
preponderent
de
informaţie
factografică, cu un sistem de
gândire convergentă (aceasta poate
fi o sursa de suferinţă, deoarece
împiedica lărgirea orizontului, a
ceea ce este nou si neaşteptat in
viată, în profesie)
• Beneficiile gândirii convergente:
gândirea convergenta se bazează
pe eliminare sau selecţie. Astfel,
folosim
gândirea
convergenta
pentru a dobândi claritate, pentru a
trage concluzii si pentru a selecta
ideile cele mai potrivite.

4. • Miza
bunului
profesionist
–
atitudinea
creativă,
care
se
fundamentează
pe
gândirea
intelectuală
(preponderent
divergentă, o doză mai mică de
gândire convergentă)
• Gandirea divergentă se refera la
ideea de ,,a descoperi direcţii
diferite” ale unei probleme”
• Gândirea
divergentă
este
aptitudinea
intelectuală
de
generare creativă, cu fluență și
viteză, a unor soluții multiple,
originale, neobișnuite, diverse
• J.P. Guilford (fondatorul teoriei
creativităţii) a considerat această
trăsătură cognitivă ca fiind cel mai
important
ingredient
al
creativității;
creativitatea
se
bazează pe gândirea divergentă
• Cele mai importante caracteristici
ale gândirii divergente sunt:
flexibilitatea
mentală,
originalitatea,
fluența
și
inventivitatea. Gândirea divergentă

5. Beneficiile gandirii divergente:
• cu cat grupul de oameni este
mai mare, cu atât exista mai
multe idei
• gândirea divergenta îsi face
loc dincolo de orice limita a
imaginaţiei
• motto-ul gândirii divergente
este: ,,Totul este posibil”,
ideile fiind îmbraţisate in
mod egal
• putem asemăna gândirea
divergenta cu imaginea de
ansamblu pe care deseori nu
reuşim sa o vizualizam
• o
conştientizare
si
o
înţelegere a acestor tipuri de
gândire pot avea un impact
profund si benefic pentru

6. Implicaţii DIB pentru formarea
gândirii divergente
• Curriculum
universitar
revăzut,
modificat, actualizat (în contextul
procesului la nivel universitar)
• Destinul cursului “Bazele culturii
informaţiei”: DIB pus în situaţia de a
revizui
conceptul
funcţional
al
cursului (cu implicaţia Consiliului
Educaţional ULIM)
• 2013 - o nouă orientare conceptuală:
Fundamentarea concepţiei – pe liniile
directorii privind cultura informaţiei
şi a învăţării
• Cum se reflectă acest concept în
activităţile DIB de formare/dezvoltare
a culturii informaţiei şi învăţării?
• Reiterăm: cultura informaţiei şi a
învăţării se constituie pe trei axe:
accesarea, evaluare şi utilizarea
informaţiei (linii directorii IFLA,
declaraţia conferinţei de la Moscova,
publicaţii de autor)

7. Conceptul CI la ULIM
• orientarea procesului – pe
cercetare, pe promovarea
cunoştinţelor şi formarea
abilităţilor de evaluare, utilizare
corectă şi etică a informaţiei
• din Linii Directorii: “Suplimentar
la activităţile de gândire mai
minore (memorarea şi înţelegerea
informaţiei) CI ar trebui să
accentueze procesele de gândire
complexă (aplicarea, sintetizarea
şi evaluarea informaţiei) (p. 48)
• Unul dintre primele rezultate
concrete: elaborarea şi aprobarea
programei analitice a modulului
“Competenţe antreprenoriale în
traducere. Tehnologii
informaţionale aplicate în limbi
străine. Ştiinţa şi cultura
informării”

8. Extrase din PA:
Date despre modul:
• Autorii programei: Ludmila
Hometkovski, dr. în
filologieStela Efros, master în
economieLudmila Corghenci,
Bibliotecar categoria
superioară
• Titulari ai cursului: Ludmila
Hometkovski, dr. în filologie
• Stela Efros, master în
economie
• Ludmila Corghenci,
bibliotecar categoria
superioară

9. Structura modulului
• Competenţe antreprenoriale în
traducere: 20 ore prelegeri; 10
ore seminare
• Tehnologii informaţionale
aplicate în limbi străine: 30 ore
laborator
• Ştiinţa şi cultura informării 20 ore
prelegeri; 10 ore
practicum/seminare
• Total modul: 90 ore
• Destinaţie, termen: anul 1 Licenţă,
sem. 2, specialitatea 223.1 Limbi
moderne

10. Axe logistice ale componentei
modulului:
• Accent pe componenta a 2-a şi a
3-a a CI: evaluarea şi utilizarea
informaţiei
• Metode de predare şi învăţare:
a) metoda clasică (tradiţională)
de transmitere şi dobândire a
cunoştinţelor
–
expunere,
problematizare, demonstraţie,
conversaţie, exerciţiul, etc., b)
metode moderne – metoda
proiectului, studiului de caz,
metoda de simulare etc. c)
metoda interactivă în grup –
jocul cu rolul, brainstorming,
discuţii şi dezbateri; d) metoda
de studiu individual (lectura,
documentarea,
reflecţia
personală,
observarea
sistematică, experimentul); e)
metoda
de
consiliere
şi
orientare etc.

11. • Urmare a parteneriatului cu
Facultatea de Litere concepţia
formării/dezvoltării CI şi a
culturii învăţării este
orientată după cum urmează:
- prioritate: componenta
Accesare – în cadrul
programului “Grija pentru
Noii utilizatori”, semestrul 1
al anului universitar
(cunoaşterea şi formarea
deprinderilor de accesare a
resurselor informaţionale)
- prioritate: componentele
Evaluare, Utilizare – cursul
modular

12. Am finisat în speranţa că maţi ascultat…
Urmează o evaluare a
implementării conceptului
în anul de studii
2013/2014
lcorghenci@ulim.md