Despre tipuri de cutite

1. Ghidul cuţitelor de bucătărie
Ustensilă indispensabilă în bucătărie, cuţitul este practic cea mai veche de unealtă
fabricată şi utilizată ”în bucătărie” chiar şi înainte de apariţia focului. Realizat din metal (fier,
inox, diverse aliaje tratatate termic), ceramică şi mai rar din plastic, cu mâner din lemn, plastic,
cauciuc, silicon sau metal, cuţitul de bucătărie apare într-o multitudine de forme şi dimensiuni, în
funcţie de utilizarea sa pentru operaţiuni specifice în procesul de tăiere, curăţare, tocare sau
fasonare a ingredientelor din bucătărie.
Clasificarea cuţitelor
Cuţite de bază
În această categorie regăsim cuţite de utilitate cotidiană, ustensile care nu trebuie să
lipsească din sertarul nici unei bucătării.
Cuţitul bucătarului
Cuţitul bucătarului – un cuţit universal, numit în SUA şi cuţit francez, în ciuda originii
sale germane. Cu dimensiuni ale lamei între 15 şi 30 de centimetri şi o lăţime a lamei de 2-4
centimetri şi un mâner de 18-22 de centimetri, cuţitul bucătarului este cel mai prezent cuţit în
bucătăriile lumii. Există diferenţă de material, formă şi greutate între cuţitul bucătarului folosit în
Europa de Vest şi Statele Unite şi cele din Japonia de exemplu, însă caracteristicele acestei
ustensile rămân aceleaşi. Un cuţit bine echilibrat ca greutate dintre lamă şi mâner, cu lamă lungă
şi lată şi o largă utilitate, în special în procesul de pregătire a ingredientelor în vederea gătirii.
Cuţitul de legume şi fructe
Cuţitul de legume – pe locul doi ca răspândire, acest cuţit mic, cu lamă şi mâner scurte
(de multe ori cu lama mai scurtă decât mânerul), este unealta favorită a gospodinelor. Folosit de
regulă pentru curăţarea legumelor (ceapă, usturoi, cartofi, castravete, etc), îndepărtarea
seminţelor fructelor şi legumelor, în mâna unei gospodine pricepute se transformă într-un cuţit
cvasi universal în ciuda apariţiei peeler-ului (dispozitiv special de curăţare).

2. Cuţitul de pâine
Cuţitul de pâine – cu o lamă lungă (15-25 de centimetri), de cele mai multe ori dreaptă şi
întotdeauna zimţată (zimţi mari), acest cuţit taie pâinea proaspătă fără să o rupă.
Cuţitul de friptură
Cuţitul de friptură – este utilizat, aşa după cum îi spune şi numele, pentru tăierea cărnii
fripte, în bucătărie sau la masă. Aproximativ la fel de lung ca şi cuţitul bucătarului, cuţitul de
friptură are o lamă mai îngustă decât acesta. De cele mai multe ori cu un aspect asemănător cu
cel al unei baionete, în mod excepţional cuţitul de friptură poate să aibă vârful mai lat şi/sau
răsucit în sus. Cuţitul de friptură se utilizează de cele mai multe ori împreună cu o furculiţă, cu
două braţe lungi care ajută la felierea fripturilor.
A nu se confunda cu cuţitele pentru servire a fripturii, mici şi cu lama zimţată,
comercializate cel mai adesea în seturi de 4-6 bucăţi.
Cuţitul pentru filetare
Cuţite pentru filetare şi dezosare – sunt utilizate pentru fasonarea bucăţilor de carne fiind
mai mult specifice măcelăriilor decât bucătăriilor domestice. Cu lamă dreaptă sau curbată,
zimţată sau netedă, cuţitele de filetat au de fiecare dată lama lungă, subţire şi flexibilă, capabilă
să se curbeze atunci când urmăreşte conturul unui os. Sunt utilizate pentru scoaterea oaselor şi
îndepărtarea pielii de pe carne pentru a obţine fileuri (carne şi peşte).

3. Cuţite speciale
Satâr
Cu funcţii bine definite, uneori exclusive (folosite pentru un singur tip de operaţiune sau
ingrediente), aceste cuţite se regăsesc în bucătăriile profesionale sau cele bine utilate.
Satârul – specific ca formă bucătăriilor orientale, unde de cele mai multe ori are o funcţie
de cuţit universal, satârul este greu, are o formă dreptunghiulară, cu lama foarte lată şi groasă, şi
este folosit pentru tăierea articulaţiilor sau a oaselor.
Cuţit pentru patiserie
Cuţitul pentru patiserie – folosit atât în patiserie cât şi în cofetărie, acest cuţit este
asemănător şi, uneori confundat şi înlocuit, cu cuţitul de pâine. Cu o lamă lungă, dreaptă sau
foarte uşor curbată spre vârf, netedă sau uşor zimţată, acest cuţit este foarte util pentru tăierea
aluaturilor sau porţionarea prăjiturilor.
Cuţitul pentru roşii
Cuţitul pentru roşii – asemănător oarecum cu cuţitul de legume dar cu o lamă mai lungă,
zimţată, acest cuţit este folosit pentru tăierea roşiilor, pe care un cuţit normal riscă să le rupă.

4. Cuţite pentru brânză
Cuţitele pentru brânză – sunt de fapt 3 feluri: pentru brânză tare, brânză moale şi
parmezan. Cuţitele pentru brânză moale au lama decupată, pentru a reduce la minim frecarea cu
brânza. Cele pentru brânză tare au vârful despicat şi sunt folosite şi pentru servire. Un al treilea
cuţit de brânză, asemănător cu o daltă scurtă, în formă de frunză-inimă, este folosit pentru tăierea
parmezanului.
Cuţit pentru stridii
Cuţitul pentru stridii – utilizat exclusiv pentru desfacerea cochiliei stridiilor, acest cuţit
are o lamă scurtă şi tare şi un vârf ascuţit, în formă de baionetă.
Folosirea şi întreţinerea cuţitelor
Ca orice altă ustensilă – în special cele care pot provoca răni serioase – cuţitele necesită o
minimă întreţinere, o utilizare atentă şi o depozitare precaută.
Alegerea cuţitelor
Alegeţi cuţitele în funcţie de destinaţia lor şi de gradul de utilizare. Dacă nu
intenţionaţi să filetaţi prea mult, investiţi mai mult în cuţitul bucătarului şi mai puţin în unul de
filetat.
Alegeţi cuţitele al căror mâner se potriveşte dimensiunii mâinilor dumneavoastră.
Alegeţi cuţite echilibrate ca greutate între mâner şi lamă, în special pentru cuţitul
bucătarului.

5. Căutaţi cuţite cu mâner nealunecos şi lama suficient de înaltă faţă de mâner (sau
cu mâner ergonomizat) pentru a nu vă lovi la mână în timp ce lucraţi.
Lama unui cuţit nou trebuie să fie lucioasă, fără pete, bine ascuţită şi fixată în
mâner.
Utilizarea cuţitelor
Utilizarea corectă a cuţitului
Cuţitele se utilizează de fiecare dată doar de către persoane cu o minimă
experienţă în bucătărie.
Folosiţi pentru tăiere doar mişcarea înainte şi înapoi. Nu loviţi ingredientele decât
dacă aveţi un cuţit special pentru această funcţie (ex.satâr) şi ştiţi ce faceţi.
Nu utilizaţi cuţite a căror lamă nu este bine fixată în mâner.
Nu tăiaţi hârtie, ambalaje sau conserve cu cuţitele de bucătărie.
Nu folosiţi cuţite pătate, ciobite sau cu urme de rugină.
Nu folosiţi cuţite cu mânerul ud sau acoperit cu grăsime.
Spălaţi lama cu buretele de sus în jos (înspre tăiş) şi de la mâner înspre vârf.
Pentru filetare, fixaţi carnea cu palma deschisă deasupra cărnii şi tăiaţi orizontal.
Când tăiaţi legume, nu vă expuneţi buricul degetelor. Ţineţi ingredientul de tăiat
cu cu buricul degetelor spre interior. (vezi foto)

6. Ascuţirea şi întreţinerea cuţitelor
Cuţitele se ascut în mod constant (măcar o dată pe lună).
Pentru ascuţire, folosiţi doar produse fabricate în acest scop: piatră abrazivă şi
piatră pentru lustruire, masat, ascuţitor de tip twinsharp, etc.
După utilizare cuţitele se spală cu un detergent slab şi se şterg cu grijă cu un
prosop.
Nu introduceţi cuţitele în maşina de spălat vase.
Depozitarea cuţitelor
Cuţitele se depozitează doar în spaţii special amenajate: sertare, suporturi, etc.
Nu aruncaţi cuţitele în mod dezordonat într-un sertar, pentru a nu vă expune
accidentelor.
Nu lăsaţi cuţitele la îndemâna copiilor.