povestire sf

1. LEUL DIN COMARRE
Arthur C. Clarke
www.cartipdfgratuite.blogspot.ro
CAPITOLUL UNU
REVOLTA
Era pe la sfâr itul secolului al XXVI-lea i marele Ocean al tiin ei intrase în cele din urm în reflux.ş ş Ş ţ ă
Lunga serie de inven ii care, vreme de aproape o mie de ani, schimbaser fa a lumii se apropia acum de sfâr it.ţ ă ţ ş
Fuseser descoperite toate. Unul câte unul, se împliniser toate marile visuri ale trecutului.ă ă
Civiliza ia era complet automatizat , de i ma ini aproape c nu se mai vedeau deloc. Ascunse înţ ă ş ş ă
interiorul zidurilor ora ului sau îngropate adânc în p mânt, utilaje perfecte sus ineau întreaga povar a lumii. Înş ă ţ ă
t cere, cu discre ie, robo ii satisf ceau toate nevoile st pânilor i lucrau atât de bine, încât prezen a lor p rea laă ţ ţ ă ă ş ţ ă
fel de natural ca ivirea dimine ii.ă ţ
Mai erau înc multe de înv at în domeniul tiin ei pure, iar astronomii, nemaifiind lega i de P mânt,ă ăţ ş ţ ţ ă
aveau destul de lucra pentru înc o mie de ani. Dar tiin ele practice i me te ugurile c rora le d duser na tereă ş ţ ş ş ş ă ă ă ş
nu mai erau acum preocuparea major a omenirii. În jurul anului dou mii ase sute, nu în laborator era loculă ă ş
min ilor luminate.ţ
Oameni cu nume de rezonan erau arti tii i filozofii, legiuitorii i oamenii de stat. Inginerii i mariiţă ş ş ş ş
inventatori apar ineau trecutului. Asemeni acelora care g siser în trecut leacul unor boli de mult uitate, eiţ ă ă
lucraser atât de bine, încât acum nu mai era nevoie de serviciile lor.ă
Aveau s mai treac cinci sute de ani pân când lucrurile s se urneasc din nou.ă ă ă ă ă
***
Priveli tea oferit de studio î i t ia respira ia: imensa camer circular era la aproape patra kilometri deş ă ţ ă ţ ă ă
la baza Turnului Central. Celelalte cinci cl diri gigantice ale ora ului se vedeau pu in mai jos, iar pere ii loră ş ţ ţ
metalici sclipeau în soarele dimine ii, irizând lumina în toate culorile curcubeului. Undeva, mai jos, se vedeauţ
câmpurile asemeni unor table de ah, fermele automatizate, ce se pierdeau în cea a orizontului. Dar de dataş ţ
aceasta, farmecul priveli tii nu mai avea nici o însemn tate pentru Richard Peyton II care se plimba acumş ă
nervos printre blocurile imense de marmur sintetică ă materia prim― a artei sale.ă
Studioul era plin de buc iuria e de roc artificial . Majoritatea erau cuburi nefinisate, îns câtevaăţ ş ă ă ă
c p taser deja forme vagi de animale sau fiin e omene ti, ori siluete abstracte, pe care nici un geometru n-ar fiă ă ă ţ ş
îndr znit s le numeasc . A ezat destul de incomod pe un bloc de diamant de zece toneă ă ă ş cel mai mare din―
câte fuseser vreodat sintetizateă ă fiul artistului― î i privea celebrul p rinte cu o expresie nu tocmaiş ă
prietenoas .ă
Nu cred c― m-ar sup ra prea mult, remarc enervat Richard Peyton II, dac te-ai mul umi s stai deă ă ă ă ţ ă
poman într-un mod onorabil. Sunt oameni care exceleaz în a a ceva i, prin existen a lor, lumea devine maiă ă ş ş ţ
interesant . Dar s - i petreci întreaga via studiind ingineriaă ă ţ ţă iat― ceva ce dep e teputerea mea deă ăş ş
în elegere. Da, tiu, te-am l sat s - i alegi tehnologia ca materie de baz , dar nu ne-am gândit niciodat c o veiţ ş ă ă ţ ă ă ă
lua în serios. Când eram de vârsta ta eram pasionat de botanică dar n-am f― cut niciodat din asta scopulă ă
vie ii mele. Profesorul Chandras Ling e cel care î i d astfel de idei?ţ ţ ă
Richard Peyton III se îmbujora.
De ce nu?― tiu care mi-e voca ia, iar el e de acord cu mine. Doar i-ai citŞ ţ it referatul.
Artistul flutur în aer câteva foi de hârtie: le inea între degetul mare i ar t tor, de parc ar fi fost cineă ţ ş ă ă ă
tie ce insect scârboas .ş ă ă
Sigur c― da, r spunse el, zâmbind cu mali ie: "Dovede te o deosebit pricepere în ale mecaniciiă ă ţ ş ă ―
are contribu ii originale în munca de cercetare subelectronic , et cetera et cetera. Dumnezeule mare, euţ ă
credeam c omenirea a renun at de secole la astfel de juc rii! Vrei s fii un mecanică ţ ă ă de prima clas― ă care―
s se ocupe de robo ii ie i i din func iune? Asta nu-i o meserie pentru b iatul meu care mai e i nepotul unuiă ţ ş ţ ţ ă ş
Consul Mondial.
A― vrea s nu-l mai amesteci atâta pe bunicu' în chestia asta, morm i sup rat Richard Peyton III.ş ă ă ă
Faptul c el era om de stat nu te-a împiedicat pe tine s ajungi artist. A a c de ce a contraveni tradi iei?ă ă ş ă ş ţ
Barba aurie a b trânului începu s tremure cu nervozitate.ă ă
Nu m― intereseaz ce faci, atâta timp cât e vorba de ceva cu care ne putem mândri. Dar de ce obsesiaă ă
asta pentru ma inu e? Avem toate dispozitivele de care avem nevoie. Robotul a fost adus la perfec iune în urmş ţ ţ ă
cu cinci sute de ani: navele spa iale nu s-au mai schimbat de cel pu in tot atâta timp: iar în ceea ce prive teţ ţ ş
sistemul actual de comunica ii, cred c are aproape opt sute de ani. A a c de ce s schiţ ă ş ă ă mbi ceva ce e deja
perfect?
Da' cu c― ât înver unare î i ii pledoaria! replic tân rul. Ciudat lucru ca un artist s spun c ceva eă ş ţ ţ ă ă ă ă ă
perfect! Tat , mi-e ru ine pentru tine!ă ş
Nu despica firu-n patru!― tii foarte bine ce vreau s spun. Str mo ii no tri au construit ma ini care neŞ ă ă ş ş ş
asigur îndeplinirea tuturor nevoilor. Bineîn eles c unele dintre ele ar putea fi cu câteva procente mai eficiente.ă ţ ă
Dar de ce s ne batem capul? Po i men iona o singur inven ie important de care are mare nevoie omenireaă ţ ţ ă ţ ă
acum?
Tân rul oft .ă ă
Ascult― ,tat , începu el calm. Am studiat istoria la fel de bine ca i ingineria. Cu vreo dou sprezeceă ă ş ă
secole în urm , existau oameni care credeau c totul fusese deja inventat i asta se întâmpla înainte deă ă ş

2. descoperirea electricit ii, ca s nu mai vorbim de aparatele de zbor sau de astronomie. Ei pur i simplu nuăţ ă ş
priveau în viitor: min ile lor erau împotmolite în propriul prezent. Acela i lucru se întâmpl i azi. De cinci suteţ ş ăş
de ani lumea tr ie te i gânde te cu creierul trecutului. Recunosc c , în anumite domenii, dezvoltarea a a atinsă ş ş ş ă
apogeul i deci s-a încheiat, dar sunt multe altele în care nici m car n-a început. În ceea ce prive te tehnica,ş ă ş
lumea stagneaz . Nu e nimic r u în asta, pentru c , oricum, informa ia se p streaz .Numai c se pierde timp.ă ă ă ţ ă ă ă
Am ajuns pe Pluto acum nou sute de ani i unde suntem acum? Tot pe Pluto! Când vom porni oare să ş ă
travers m spa iul interstelar?ă ţ
Dar de ce s― ajungem la stele?ă
B iatul scoase un strig t de nemul umire i s ri brusc de pe blocul deă ă ţ ş ă diamant.
Asta nu-i o― întrebare pentru secolul în care ne afl m! Acum o mie de ani, oamenii spuneau: Cine areă
chef s ajung pe Lun ? Da, tiu c e de necrezut, dar ai s g se ti asta în c r ile scrise la vremea aceea. Pentruă ă ă ş ă ă ă ş ă ţ
noi, Luna e acum doar la patruzeci i cinci de minute distan i exist oameni ca Harn Jansen, care lucreaz peş ţăş ă ă
P mânt i tr iesc în Plato City. Am dezvoltat linia de transport interplanetar, dar într-o bun zi ne vom apuca iă ş ă ă ş
de adev ratul transport spa ial. A putea men iona zeci dă ţ ş ţ e alte domenii în care s-a ajuns la un punct mort ― iş
asta din cauz c exist oameni care gândesc ca tine i care se mul umesc cu atât cât au.ă ă ă ş ţ
― i ce-i r u în asta?Ş ă
Peyton î i ridic mâinile într-un gest semnificativ.ş ă
Tat― ,fii serios! Ai fost vreodat cu-adev rat satisf cut de vreun lucru pe care l-ai creat? Doară ă ă ă
animalele sunt mul umite cu ceea ce au deja.ţ
Artistul zâmbi mâhnit.
Poate c― ai dreptate. Dar asta nu m face s -mi schimb p rerea. R mân la ideea mea c vei ajunge s -ă ă ă ă ă ă ă
i irose ti via a, iar bunicul t u e de acord cu mine.ţ ş ţ ă
Se opri o clip i p ru s - i aduc aminte de ceva.ăş ă ă ş ă
De fapt, coboar― pe P mânt special pentru tine, ad ug .ă ă ă ă
Fa a tân rului se crisp .ţ ă ă
Tat― ,uite ce e, i-am spus deja ce gândesc. Nu vreau s-o lu m din nou de la început. Pentru c niciă ţ ă ă
bunicul i nici întregul Consiliu Mondial nu-mi vor schimba hot rârea.ş ă
Era o afirma ie destul de bombastic i Peyton se întreb dac avea într-adev r s fac ce spusese. Tat lţ ăş ă ă ă ă ă ă
s u era tocmai pe punctul de a-i r spunde, când în studio r zb tu un sunet melodios, de joas intensitate. Oă ă ă ă ă
secund mai târziu se auzi o voce monoton .ă ă
Tat― ldumneavoastr vine s v vad , domnule Peyton.ă ă ă ă ă
Î i privi fiul triumf tor.ş ă
Ar fi trebuit s― mai adaug, spuse el, c bunicul sose te chiar acum. Dar î i tiu obiceiul de a disp reaă ă ş ţ ş ă
tocmai când e nevoie de tine.
Tân rul nu r spunse, mul umindu-se doar s -l priveasc în vreme ce ie ea. Apoi pe fa îi ap ru un surâsă ă ţ ă ă ş ţă ă
deta at. Geamul imens de glasit al peretelui din fa al studioului era deschis, i Peyton ie i în balcon. Patruş ţă ş ş
kilometri mai jos, imensul parking de beton sclipea alb în lumina soarelui, punctat doar din loc în loc de
siluetele ca ni te lacrimi uria e ale navelor parcate acolo. Se întoarse i arunc o privire în înc pere. Era goal ,ş ş ş ă ă ă
dar deja auzea vocea tat lui s u care se apropia. Nu mai st tu pe gânduri: se sprijini cu o mân de balustrad iă ă ă ă ăş
î i f cu vânt pe deasupra ei.ş ă
Treizeci de secunde mai târziu, dou persoane î i f cur apari ia în studio privind în jur cu uimire.ă ş ă ă ţ
Celebrul Richard Peyton ― f r num r de ordineă ă ă era un b― rbat c ruia îi puteai da cu u urin aizeci de ani,ă ă ş ţăş
de i asta ar fi însemnat mai pu in de o treime din vârsta sa real .ş ţ ă
Era îmbr cat cu o rob purpurie, ve tmânt purtat doar de dou zeci de oameni pe P mânt i de mai pu ină ă ş ă ă ş ţ
de o sut din întregul Sistem Solar. Autoritatea i prestan a iradiau parc de pe chipul lui: în compara ie cu el,ă ş ţ ă ţ
chiar i propriul s u fiu, atât de demn i de st pân pe sine, avea un aer ters i lipsit de consisten .ş ă ş ă ş ş ţă
Ei bine, unde e?―
Pe naiba! A s― rit pe fereastr . Ei, acum vom putea s discut m nestânjeni i.ă ă ă ă ţ
Cu un surâs viclean, Richard Peyton II î i ridic bra ul i form un num r de opt cifre la comunicatorulş ă ţ ş ă ă
s u personal de la încheietur . R spunsul veni aproape instantaneu. Cu tonuri clare i impersonale, voceaă ă ă ş
automat repeta la nesfâr it: "St pânul meu doarme. V rog nu-l deranja i. St pânul meu doarme. V rog nu-lă ş ă ă ţ ă ă
deranja i..."ţ
Richard Peyton II ap s indignat pe comutatorul aparatului i se întoarse c tre tat l s u. B trânulă ă ş ă ă ă ă
chicoti:
Ce s― -i faci, îi umbl mintea repede. Ne-a f cut figura. Nu putem s -l prindem pân nu hot r tes - iă ă ă ă ă ă ăş ă ş
deblocheze aparatul, iar eu, la vârsta mea, nu m -ncumet s alerg dup el.ă ă ă
Pentru o clip , cei doi se privir în t cere, buim ci i. Apoi, ca la comand , izbucnir amândoi în râs.ă ă ă ă ţ ă ă
CAPITOLUL DOI
LEGENDA ORA ULUI COMARREŞ
Peyton c zu ca o piatr pre de vreo doi kilometri, dup care ap s pe neutralizator. Îl înv lui un curentă ă ţ ă ă ă ă
de aer care îi t ie respira ia. De i nu avea mai mult de dou sute de kilometri pe or , senza ia de c dere eraă ţ ş ă ă ţ ă
extraordinar : cl direa de lâng el p rea c se înal cu o iu eal fulger toare.ă ă ă ă ă ţă ţ ă ă
Sistemul de frânare îi încetini c derea i coborî lin pe ultimii trei sute de metri, aterizând lâng naveleă ş ă
în iruite la baza turnului.ş
Aparatul de zbor era o ma in rie micu ,cu un singur loc, complet automatizat . Sau, cel pu in, a aş ă ţă ă ţ ş
fusese construit în urm cu trei secole, dar actualul ei proprietar îi f cuse atâtea modific ri nepermise, încâtă ă ă ă
nimeni altcineva în lume n-ar fi fost în stare s o mânuiasc f r a- i frânge gâtul.ă ă ă ă ş
B iatul închise neutralizatorulă un dispozitiv nostim care,― în ciuda faptului c din punct de vedereă

3. tehnic era de mult dep it, oferea înc posibilit iinteresanteăş ă ăţ ― i apoi urc în carlinga navei sale. Douş ă ă
minute mai târziu, turnurile ora ului se pierdeau în zare i înaintea lui se derulau cu o vitez de ase mii deş ş ă ş
kilometri pe or pustiile inuturi S lbatice.ă Ţ ă
Schimb direc ia spre vest i, într-o clip , se afla deasupra oceanului. Iar acum nu trebuia decât să ţ ş ă ă
a tepte: nava avea s ajung singur la destina ie. Se l s pe spate i începu s cugete cu am r ciune la propria-ş ă ă ă ţ ă ă ş ă ă ă
i soart , c inându-se de unul singur.ă ă
Era mult mai nelini tit decât ar fi vrut s recunoasc . Se obi nuise de ani de zile cu faptul c familia saş ă ă ş ă
nu-i în elegea interesul pentru tehnic : dar opozi ia asta din ce în ce mai sus inut ,care acum devenise atât deţ ă ţ ţ ă
hot rât era un lucru nou i nea teptat. Nu reu ea s în eleag .ă ă ş ş ş ă ţ ă
Zece minute mai târziu, se ivi din valuri un pilon alb, asemeni s biei legendare Excalibur. Ora ul eraă ş
cunoscut în lume sub numele de Scientia, dar cinicii s i locuitori îi spuneau Clopotni a Liliecilor: fuseseă ţ
construit în urm cu opt secole, pe o insul departe de orice alt rm. Fusese un gest de independen ,c ci peă ă ţă ţă ă
atunci mai persistau înc ultimele urme de na ionalism.ă ţ
Î i conduse nava pe pista de aterizare i se îndrept spre cea mai apropiat intrare. Zgomotul valurilorş ş ă ă
care se izbeau de stânci la mai pu in de o sut de metri distan îl opri o clip -n loc: era sunetul care îlţ ă ţă ă
impresiona întotdeauna. R mase nemi cat un moment i inhal aerul s rat, privi pesc ru ii i p s rile c l toareă ş ş ă ă ă ş ş ă ă ă ă
ce se roteau în jurul turnului. Cu mult vreme în urm , acest petec de p mânt fusese folosit ca loc de odihn ,ă ă ă ă
dar pe atunci omul mai era înc în stare s priveasc uimit ivirea zorilor i s se întrebe dac nu cumva eraă ă ă ş ă ă
vorba de-o zei .ţă
Biroul de Genetic se afla aproape de centrul turnului i ocupa o sut de etaje. Îi trebuiser zece minuteă ş ă ă
ca s ajung în Ora ul tiin ei, i îi mai trebuir înc pe atât pentru a-l localiza pe cel pe care îl c uta. Erauă ă ş Ş ţ ş ă ă ă
kilometri întregi de birouri i de laboratoare.ş
Alan Henson II r m sese unul dintre cei mai buni prieteni ai lui Peyton, de i p r sise Universitatea dină ă ş ă ă
Antarctica cu doi ani mai devreme i studiase genetica i nu ingineria. Ori de câte ori avea vreun necazş ş ― iş
asta se întâmpla adeseori Peyton― î i rec p tasiguran a de sine încurajat de bunul sim lini titor al prietenuluiş ă ă ţ ţ ş
s u. Era normal deci s vin acum în Scientia, mai ales c Henson îi transmisese cu numai o zi înainte un mesajă ă ă ă
prin care îl chema de urgen pân la el. Biologul îl primi cu mult c ldur , i totu i în zâmbetul s u se sim ea oţă ă ă ă ă ş ş ă ţ
und de nervozitate.ă
M― bucur c ai venit: am ni te ve ti care cred c te-ar putea interesa. Dar nu prea e ti în apele tale, ceă ă ş ş ă ş
s-a întâmplat?
Peyton îi povesti t r enia, ad ugând câte pu in i de la el. Cel lalt p str un moment de t cere.ă ăş ă ţ ş ă ă ă ă
Deci au― i început! spuse el. Trebuia s ne a tept mla asta!ş ă ş ă
Ce vrei s― zici? se mir Peyton.ă ă
Biologul deschise un sertar i scoase de acolo un plic sigilat. Extrase din el dou foi de plastic pe care seş ă
vedeau câteva sute de g uri perforate, de m rimi diferite.ă ă
― tii ce-s astea?Ş
Arat― ca o analiz de caracter.ă ă
Corect.― Întâmpl tor, e chiar a ta.ă
Oh! Dar e― ste e ilegal, nu?
N-are a face. Cheia de interpretare e tip― rit pe marginea de jos: începe cu Aprecierea Estetic iă ă ăş
termin cu Facult ile Mintale. Pe ultima coloan e Coeficientul de Inteligen .Vezi s nu i se suie la cap!ă ăţ ă ţă ă ţ
Peyton studie cartela cu mult aten ie. La un moment dat se înro i u or:ă ţ ş ş
Nu-mi dau seama cum de-a― i aflat.ţ
N-are importan― ,zâmbi Henderson. Acum uit -te la analiza astaţă ă ― îi întinse o a doua cartel .ă
P― i, e aceea i!ă ş
Nu chiar, dar aproape.―
A cui e?―
Henderson se sprijini de sp tarul scaunului i î i m sur cuvintele cu grij :ă ş ş ă ă ă
Aceast― analiz , Dick, apar ine str -str bunicului t u de a dou zeci i doua spi pe linie paternă ă ţ ă ă ă ă ş ţă ă―
marele Rolf Thordarsen.
Peyton înm rmuri.ă
Ce?!―
Nu― ipa, c se aude. Dac intr cineva, discut m despre cum era pe vremuri, la colegiu.ţ ă ă ă ă
Ei bine, dac― ne întoarcem în timp ceva mai mult, cu to ii avem str mo iremarcabili. i acum î i daiă ţ ă ş Ş ţ
seama de ce îi e fric bunicului t u de tine?ă ă
Numai c― a amânat cam mult. Preg tirea mea e, practic, încheiat .ă ă ă
Pentru asta nou― trebuie s ne mul ume ti. În mod normal analizele merg în urm cu zece genera ii,ă ă ţ ş ă ţ
cu dou zeci în cazuri speciale. E o munc uria .In Biblioteca Mo tenirii exist sute de miliarde de cartele,ă ă şă ş ă
câte una pentru fiecare b rbat sau femeie care s-au n scut începând din secolul al dou zeci i treilea.ă ă ă ş
Coinciden a asta a fost descoperit acum vreo lun de zile dintr-o pur întâmplare.ţ ă ă ă
Chiar atunci au― început i discu iile. Dar tot nu în eleg despre ce e vorba.ş ţ ţ
De f― apt, ce tii tu despre faimosul t u str mo ?ş ă ă ş
Cred c― nu mai multe decât tie toat lumea. Bineîn eles c nu tiu cum i de ce a disp rut, dac laă ş ă ţ ă ş ş ă ă
asta te referi. A p r sit P mântul?ă ă ă
Nu. Se poate spune c― a p r sit lumea, dar n-a p r sit niciodat P mântul. Foarte pu ini tiu asta,ă ă ă ă ă ă ă ţ ş
Dick: Rolf Thordarsen e cel care a construit Comarre.
Comarre! Peyton opti cuvântul cu buzele întredeschise, savurându-i în elesul i misterul. Deci exist cuş ţ ş ă
adev rat! Chiar dac unii neag asta.ă ă ă
Henson vorbi din nou:
― Nu cred c tii prea multe despre Decaden i. C r ile de istorie au fost redactate cu mult aten ie. Darăş ţ ă ţ ă ţ
întreaga poveste e legat de sfâr itul celei de-a II-a Ere a Electronicii...ă ş

4. La trei sute aizeci de mii de kilometri dep rtare de suprafa a P mântului, Luna artificial careş ă ţ ă ă
ad postea Consiliul Mondial î i continua eterna mi care de-a lungul orbitei sale. Acoperi ul Camerei deă ş ş ş
Consiliu era construit dintr-o plac perfect de cristalit: când membrii Consiliului erau în sesiune, aveaiă ă
impresia c nu se afl nimic între ei i marele glob ce se rotea în dep rtare.ă ă ş ă
Sensul acestui decor era limpede: nici o opinie îngust de grup n-ar fi putut supravie ui într-un asemeneaă ţ
cadru. Aici, i nu altundeva, min ile omene ti trebuiau s - i dea m sura întregii lor capacit i.ş ţ ş ă ş ă ăţ
Richard Peyton cel B trân î i petrecuse întreaga sa via conducând destinele P mântului. De cinci suteă ş ţă ă
de ani, rasa uman se bucura de pace, iar arta i tiin a o puseser pentru totdeauna la ad post de orice nevoi.ă ş ş ţ ă ă
Cei care conduceau planeta puteau fi mândri de munca lor.
Cu toate acestea, b trânul om de stat se sim ea nelini tit. Probabil c schimb rile ce se întrez reau laă ţ ş ă ă ă
orizont î i aruncaser deja umbrele asupra lui. Probabil c sim ea, chiar dac doar în subcon tient deocamdat ,ş ă ă ţ ă ş ă
c cele cinci secole de lini te se apropiau de sfâr it.ă ş ş
Puse în func iune ma ina de scris i începu s dicteze.ţ ş ş ă
Din câte tia Peynton, Prima Er a Electronicii începuse în 1908ş ă ― înainte cu mai bine de unsprezece
secole o dat― cu inventarea triodei de c tre De Forest. În acela i secol fabulos în care a ap rut Na iunileă ă ş ă ţ
Unite, s-au inventat aeroplanul i navele spa iale i s-a descoperit energia atomic , omenirea a fost martoraş ţ ş ă
invent rii dispozitivelor termionice fundamentale care stau la baza lumii de azi.ă
A doua Er a Electronicii venise cu cinci secole mai târziu. Ea fusese ini iat nu de fizicieni, ci deă ţ ă
doctori i de psihologi. Vreme de cinci sute de ani, ace tia înregistraser curen ii electrici care se declan au înş ş ă ţ ş
creier în timpul procesului gândirii. Analiza fusese extrem de complex , dar mai fusese nevoie i de truda altoră ş
genera ii pân s fie dus la bun sfâr it. Când totul a fost pus la punct, s-au creat primele ma ini care puteau citiţ ă ă ă ş ş
gândurile umane.
Dar acesta era abia începutul. O dat ce omul descoperise mecanismul propriului s u creier, drumul eraă ă
deschis. Îl putea reproduce folosind în loc de celule vii tranzistori i circuite integrate.ş
Spre sfâr itul secolului al XXI-lea, au fost construite primele ma ini care gândeau. Ar tau foarteş ş ă
primitive i era nevoie de o sut de metri p tra i de echipament pentru a se putea înlocui munca unui centimetruş ă ă ţ
cub de materie cenu ie. Dar primul pas fusese f cut i nu mai era mult pân la perfec ionarea creieruluiş ă ş ă ţ
mecanic i utilizarea lui pe scar larg .ş ă ă
Putea efectua doar munc intelectual de nivel sc zut i îi lipseau caracteristicile pur umane cum ar fiă ă ă ş
ini iativa, intui ia, sentimentele i emo iile. Cu toate acestea, în condi ii care de obicei r mâneau constante iţ ţ ş ţ ţ ă ş
când limitele acestui creier nu aveau implica ii prea mari, putea face tot ce tia s fac i un om.ţ ş ă ăş
Apari ia creierului de metal declan ase una dintre marile crize ale civiliza iei umane. De i omul eraţ ş ţ ş
nevoit înc s - i duc la bun sfâr it îndatoririle de politician i conduc tor al societ ii, toat munca imens aă ă ş ă ş ş ă ăţ ă ă
administra iei de rutin fusese preluat de robo i. Omul era în sfîr it liber. Nu trebuia s - i mai fr mânte minteaţ ă ă ţ ş ă ş ă
cu trasarea unor programe complexe de transport, cu alc tuirea unor planuri de produc ie, ori calculareaă ţ
balan ei bugetare. Ma inile, care în urm cu secole rezolvaser problema muncii manuale, î i aduseser acum oţ ş ă ă ş ă
a doua mare contribu ie la dezvoltarea societ ii.ţ ăţ
Aceasta a avut o influen imens asupra modului de via ,iar oamenii au reac ionat în dou moduri:ţă ă ţă ţ ă
unii dintre ei i-au utilizat libertatea nou dobândit pentru atingerea unor scopuri care animaser dintotdeaunaş ă ă
min ile cele mai luminateţ c― utarea frumosului i a adev rului la fel de inefabile i acum ca i pe vremeaă ş ă ş ş
construirii templului de pe Acropole, dar au fost al ii care au gândit diferit: în sfâr it, spuneau ei, pedeapsa datţ ş ă
lui Adam avea s fie tears pentru totdeauna. Acum se puteau construi ora e în care ma inile aveau să ş ă ş ş ă
îndeplineasc orice dorin de îndat ce gândul lua form în mintea omeneasc , ba chiar mai repede, dină ţă ă ă ă
moment ce analizorii puteau citi i cele mai ascunse inten ii ale subcon tientului. Considerau c scopul vie iiş ţ ş ă ţ
era pl cerea i realizarea fericirii: omul î i câ tigase acum acest drept. Erau prea obosi i de lupta nesfâr ită ş ş ş ţ ş ă
pentru cunoa tere i de dorin a oarb de a întinde poduri de la o stea la alta. Acesta era vechiul vis alş ş ţ ă
Lotofagilor, un vis n scut o dat cu omul. Acum, pentru prima oar , el putea fi realizat. Fl c rile celei de-aă ă ă ă ă
doua Rena teri nu au apucat îns s pâlpâie ca lumea c s-au i stins. Cu trecerea anilor îns Decaden ii s-auş ă ă ă ş ă ţ
retras tot mai mult spre modul lor de gândire în locurile ascunse ale planetelor interioare ei au construit ora eleş
viselor lor. Timp de un secol, acestea au înflorit asemenea unor plante exotice, pân când, în cele din urm ,ă ă
fervoarea aproape religioas cu care fuseser construite s-a stins. Au mai supravie uit pre de înc o genera ie.ă ă ţ ţ ă ţ
Apoi, unul câte unul, s-au ters din amintire. Au l sat îns în urm o gr mad de istorii i de legende care s-auş ă ă ă ă ă ş
înmul it o dat cu trecerea anilor.ţ ă
Pe P mânt nu fusese construit decât un ora de genul acesta, dar oamenii nu reu iser niciodat s -iă ş ş ă ă ă
dezlege misterul. Din motive necunoscute, Consiliul Mondial distrusese toate informa iile cu privire la acestţ
loc. Nimeni nu tia unde se afl . Unii ziceau c ar fi în pustiurile arctice, al ii credeau c e ascuns în adâncurileş ă ă ţ ă
Pacificului. Nu se tia nimic precis, în afar de faptul c se chema Comarre.ş ă ă
Henson î i întrerupse povestea.ş
P― ân aici nu i-am spus nimic nou, lucrurile astea sunt cunoscute de to i. Restul istoriei îns e ună ţ ţ ă
secret pe care îl tiu doar membrii Consiliului Mondial i înc al i vreo sut de oameni din Scientia. Dup cumş ş ă ţ ă ă
prea bine tii, Rolf Thordarsen a fost cel mai mare geniu tehnic din câ i a cunoscut lumea vreodat . Nici chiarş ţ ă
Edison nu se poate compara cu el. A pus bazele ingineriei cibernetice i a construit primele ma ini gânditoare.ş ş
Timp de mai bine de dou zeci de ani, laboratoarele sale au produs inven ii extraordinare. Apoi, dintr-o dat , elă ţ ă
a disp rut. S-a spus c ar fi încercat s ajung la stele. Dar de fapt a fost altceva. Thordarsen credea c robo iiă ă ă ă ă ţ
s iă ma― inile care înc mai conduc lumeaş ă erau doar― începutul. S-a dus la Consiliul Mondial cu ni teş
propuneri care ar fi schimbat înf i area societ ii. Nu tim în ce fel, dar el sus inea c , dac nu erau acceptate,ăţş ăţ ş ţ ă ă
întreaga specie avea s ajung într-un punct mortă ă lucru care s-a― i întâmplat, dup opinia multora dintre noi.ş ă
Consiliul a respins proiectul cu vehemen . tii, pe vremea aceea robotul de-abia fusese integrat civiliza iei iţă Ş ţ ş
se revenea cu greu la o oarecare stabilitate, care, de atunci, s-a men inut vreme de cinci secole. Thordarsen aţ
fost adânc dezam git i, cum Decaden ii aveau un real talent de a atrage geniile, au pus mâna pe el i l-auă ş ţ ş
convins s p r seasc lumea: era singurul om care le-ar fi putut transforma visele în realitate.ă ă ă ă

5. ― i a f cut-o?Ş ă
Nimeni nu― tie. Dar a fost construit Comarreş asta e sigur. Exist― anumite lucruri care nu pot fiă
inute înţ secret.
Asta era adev rat, gândi Peyton. Chiar i în vremurile de acum mai disp reau oameni i se zvonea că ş ă ş ă
plecaser în c utarea ora ului din vis. Într-adev r, expresia "s-a dus la Comarre" intrase atât de adânc în limbajă ă ş ă
cu sensul de a o lua razna, încât în elesul ei ini ial aproape c se pierduse.ţ ţ ă
Henson se aplec înainte i vorbi cu mult seriozitate:ă ş ă
― Îns partea cea mai interesant e alta. Consiliul Mondial ar putea s distrug Comarre, dar n-o face.ă ă ă ă
Credin a în faptul c exist ceva de genul sta are, în cadrul societ ii, o important influen stabilizatoare.ţ ă ă ă ăţ ă ţă
C ci, în ciuda tuturor eforturilor noastre, înc mai avem psihopa i. i nu e greu s -i hipnotizezi i s le sugereziă ă ţ Ş ă ş ă
am nunte despre un asemenea loc. Nu vor ajunge niciodat acolo, dar nu vor înceta s îl caute, iar asta îi vaă ă ă
face inofensivi pentru societate. Cu ani în urm , când ora ul de-abia fusese construit, Consiliul i-a trimisă ş ş
agen ii în Comarre. Nu s-a întors nici unul dintre ei, i nu pentru c ar fi p it ceva, dar pur i simplu n-au maiţ ş ă ăţ ş
vrut s vin înapoi. Iar asta se tie sigur, pentru c au trimis mesaje de acolo. Cred c Decanden ii i-au dată ă ş ă ă ţ ş
seama c în cazul în care agen ii ar fi fost re inu i în mod deliberat, Consiliul ar fi ters ora ul de pe fa aă ţ ţ ţ ş ş ţ
p mântului. Am v zut câteva din acele mesaje. Ceva extraordinar. Nu g sesc decât un singur cuvânt: exalta i.ă ă ă ţ
Dick, exist ceva în Comarre care îi poate face pe oameni s uite lumea de afar , s - i uite prietenii, familia,ă ă ă ă ş
totul! Încearc doar s - i imaginezi asta! Apoi, când a fost sigur c nici unul dintre Decanden i nu mai putea fiă ă ţ ă ţ
în via ,Consiliul a încercat din nou. i a tot încercat pân acum vreo cincizeci de ani. Dar nici în ziua de aziţă Ş ă
nu s-a mai întors cineva de acolo.
În timp ce Richard Peyton vorbea, robotul de serviciu analiz cuvintele, înregistr pe rând grupurileă ă
fonetice, inser punctua ia i introduse în mod automat discursul în dosarele electronice potrivite.ă ţ ş
O copie pentru pre― edinte i dosarul meu personal.ş ş
Discursul dumneavoastr― asupra punctului dou zeci i doi i Conversa ia noastr din diminea aă ă ş ş ţ ă ţ
aceasta.
M-am― întâlnit cu fiul meu, dar R.P.III a fugit de mine. E ferm hot rât i ar fi prea mult b taie de capă ş ă ă
dac am încerca s -l oprim. Ne e de ajuns lec ia pe care ne-a dat-o Thordarsen.ă ă ţ
Cred c― cel mai bun lucru ar fi s -i câ tig mîncrederea dându-i tot ajutorul de care are nevoie. Apoiă ă ş ă
îl vom putea conduce noi, stabilindu-i anumite domenii de cercetare. Nu e nici un pericol, atâta timp cât nu
descoper c R.T. i-a fost str mo .Cu toate similitudinile de caracter, e pu in probabil c va încerca s repeteă ă ă ş ţ ă ă
opera lui R.T.
Henson t cu. Prietenul lui îns nu avea nimic de spus, era prea uimit ca s mai articuleze vreun cuvântă ă ă
i, dup câteva clipe, biologul continu :ş ă ă
Iar acum s― ne întoarcem la prezent. În ceea ce te prive te, Dick, Consiliul Mondial i-a descoperită ş ţ
str mo ul acum o lun . Ne pare r u c le-am spus, dar acum e prea târziu. Din punct de vedere genetic, e ti oă ş ă ă ă ş
reîncarc are a lui Thordarsen, în sensul tiin ific al cuvântului, bineîn eles. Asta e una dintre cele mai vechiş ţ ţ
ciud enii ale Naturii, i poate ap rea într-o familie sau alta la fiecare dou -trei sute de ani. Tu ai putea continuaăţ ş ă ă
opera la care Thordarsen a fost silit s renun eă ţ oricare ar fi fost aceea. Probabil c― s-a pierdut pentruă
totdeauna, dar dac înc a mai r mas ceva, secretul se afl în Comarre. Iar Consiliul Mondial tie asta. Deă ă ă ă ş
aceea încearc s te abat din drum. Dar s nu- i pese. În Consiliu sunt unele dintre cele mai luminate min i peă ă ă ă ţ ţ
care le-a produs vreodat specia uman . Nu vor s - i fac nici un r u i nimeni nu te va atinge cu un deget.ă ă ă ţ ă ă ş
Doresc îns din toate puterile s men in actuala structur a societ ii, pe care ei o cred a fi cea mai bun .ă ă ţ ă ă ăţ ă
Peyton se ridic încet în picioare. Pentru un moment, îl cople i strania senza ie c era de fapt ună ş ţ ă
observator din afar , complet neutru, care privea la acea figur inert pe nume Richard Peyton III, la cel ceă ă ă
încetase s mai fie om pentru c devenise un simbol, cheia îns ia viitorului omenirii. Avu nevoie de un efortă ă ăş
mental considerabil pentru a- i reveni la normalş
Prietenul s u îl privea în t cere.ă ă
Ai uitat s― -mi spui ceva, Alan. Cum de tii toate astea? Henson zâmbi.ă ş
M― a teptam la aceast întrebare. Eu sunt doar purt torul de cuvânt, ales pentru c te cunosc. Câtă ş ă ă ă
despre ceilal i, nu pot s - i spun nici m car ie cine sunt. Dar e vorba de un num r destul de mare de cercet toriţ ă ţ ă ţ ă ă
pe care tiu c îi admiri. Întotdeauna a existat o rivalitate cordial între Consiliu i oamenii de tiin care îlş ă ă ş ş ţă
servesc, dar, în ultimii ani, punctele noastre de vedere s-au îndep rtat considerabil. Mul i dintre noi cred că ţ ă
epoca actual , despre care Consiliul sper c va dura etern, este doar un intermezzo. Credem, de asemenea, c oă ă ă ă
prea lung perioad de stabilitate poate duce la decaden .Psihologii Consiliului au impresia c o pot preveni.ă ă ţă ă
Lui Peyton îi sclipir ochii de entuziasm.ă
Asta ziceam― i eu! Pot s m al tur vou ?ş ă ă ă ă
Mai t― ârziu. Acum avem multe de f cut. tii, noi suntem un fel de revolu ionari. Ne-am propus să Ş ţ ă
declan muna sau dou reac ii sociale, iar când acestea se vor fi sfâr it, pericolul decaden ei va fi înl turatşă ă ţ ş ţ ă
pentru câteva mii de ani. Tu, Dick, e ti unul dintre catalizatorii no tri. Nu singurul, a putea spune.ş ş ş
Se opri un moment.
Chiar dac― nu reu im nimic cu Comarre, noi mai avem un as în mânec . Sper m c în cincizeci deă ş ă ă ă
ani s punem la punct traficul interstelar.ă
― În sfâr it! îl întrerupse cel lalt. i apoi, ce ve i face?ş ă Ş ţ
― Îl vom prezenta Consiliului i le vom zice: Poftimş acum pute― i zbura c tre stele. Nu-i a a cţ ă ş ă
suntem b ie i buni? Iar Consiliul nu va mai avea altceva de f cut decât s surâd strâmb i s purcead laă ţ ă ă ă ş ă ă
dezr d cinarea civiliza iei. De îndat ce vom fi pus la punct c l toria interstelar , vom avea din nou o societateă ă ţ ă ă ă ă
în expansiune, iar stagnarea va fi întârziat pe termen nelimitat.ă
Sper s― tr iesc s-o v d i pe asta, spuse Peyton. Dar ce pot face eu acum?ă ă ă ş
Doar at― ât: vrem s te duci în Comarre, i s descoperi ce e acolo. Unde al ii s-au împotmolit, noiă ş ă ţ
credem c tu vei reu i. Totul e preg tit.ă ş ă
Dar unde e Comarre? Henson z― âmbi.

6. E foarte simplu. Nu poate fi dec― ât într-un singur loc: în unica zon pe deasupra c reia nu poate zburaă ă
nici o nav , în care nu locuie te nimeni i unde po i ajunge doar pe jos. În Marea Rezerva ieă ş ş ţ ţ
B trânul decupl ma ina de scris. Deasupraă ă ş sau dedesubt,― în fond era acela i lucruş marea―
semilun a P mântului eclipsa stelele din jur. În eterna sa rota ie, mica lun dep ise periheliul i se pr bu eaă ă ţ ă ăş ş ă ş
acum în noapte. Ici i colo, în întunericul întinderilor de dedesubt, se vedeau sclipind luminile ora elor.ş ş
Decorul îl umplu de triste e pe b trân, amintindu-i c propria sa via se îndrepta c tre sfâr it, prevestindţ ă ă ţă ă ş
parc totodat apusul culturii pe care el încercase s o protejeze. De fapt, poate c tinerii cercet tori aveauă ă ă ă ă
dreptate. Se sfâr ea acum lunga perioad de odihn , iar lumea mergea c tre inte pe care el nu avea s le vadş ă ă ă ţ ă ă
niciodat .ă
CAPITOLUL TREI
LEUL S LBATICĂ
Era deja noapte când nava lui Peyton, zburând spre vest, traversa întinderea Oceanului Indian. Nu se
z rea nimic în dep rtare: doar dunga alb a brizan ilor pe coasta Africii, îns pe ecranul de control al naviga ieiă ă ă ţ ă ţ
se distingea clar fiecare p rticic a acelor inuturi. Desigur c noaptea nu-l putea în nici un caz ascunde oriă ă ţ ă
proteja, i totu i era ferit de orice privire omeneasc . Iar cât despre monitoarele care pândeau în întunericş ş ă de―
asta aveau grij al ii. Se p rea c erau mul i cei care gândeau la fel ca Henson.ă ţ ă ă ţ
Planul fusese conceput cu aten ie i pricepere, fiecare am nunt fiind stabilit cu grij , iar cei careţ ş ă ă
lucraser la el formau cu siguran o echip unit . Trebuia s acosteze la marginea p durii, cât mai aproape deă ţă ă ă ă ă
bariera sub tensiune.
Nici m car ei, acei prieteni necunoscu i, n-ar fi putut s deconecteze bariera f r s trezeasc b nuieli.ă ţ ă ă ă ă ă ă
Din fericire îns , nu mai erau decât vreo treizeci de kilometri pân la Comarre i urma s -i parcurg pe jos, prină ă ş ă ă
acele locuri pustii.
În trosnet sonor de crengi frânte, nava lui Peyton ateriz undeva în p durea întunecat i imediat Peytonă ă ăş
stinse lumina slab din cabin pentru a putea privi afar . Nu se vedea nimic. Î i aminti ce i se spusese i nuă ă ă ş ş
deschise u a. Se a ez cât mai comod i r mase a a în a teptarea zorilor.ş ş ă ş ă ş ş
Îl trezi lumina orbitoare a soarelui care îi sc lda fa a. S ri imediat în echipamentul pe care i-l d duseră ţ ă ă ă
prietenii, deschise u a cabinei i coborî în p dure.ş ş ă
Locul de aterizare fusese ales cu grij , i nu-i fu greu s se ca ere pân la platoul aflat la doar câ ivaă ş ă ţ ă ţ
metri distan în fat se întindeau dealuri acoperite cu iarb m runt ,pe care se vedeau, din loc în loc, grupuriţă ă ă ă ă
de copaci tineri. Era o zi pl cut i nu foarte c lduroas , de i era var , iar Ecuatorul se afla destul de aproape.ă ăş ă ă ş ă
Lucrul acesta era cât se poate de normal, pentru c trecuser deja opt secole de control climateric, iar marileă ă
lacuri artificiale înecaser de mult de erturile.ă ş
Pentru prima dat în via ,Peyton vedea Natura a a cum fusese ea înainte ca Omul s existe. i totu i,ă ţă ş ă Ş ş
nu s lb ticia peisajului îl uimea: b iatul nu cunoscuse niciodat lini tea. Toat via a tr ise înv luit în murmurulă ă ă ă ş ă ţ ă ă
ma inilor i uieratul îndep rtat al curselor de mare vitez ce ajungeau ca o oapt firav pân sus, în în l imileş ş ş ă ă ş ă ă ă ă ţ
stratosferei.
Aici nu exista nici unul dintre aceste sunete, pentru c nici o ma in nu putea trece de bariera de putereă ş ă
ce înconjura Rezerva ia. Nu se auzea decât vântul care f cea iarba s fo neasc i zumzetul slab al insectelor. Iţ ă ă ş ăş
se p ru ap s toare atâta lini te i f cu ceea ce ar fi f cut aproape oricare alt om al acelor timpuri: ap s ună ă ă ş ş ă ă ă ă
buton la radioul personal, selectând o band cu muzic de fond.ă ă
Merse f r întrerupere, kilometru dup kilometru, i str b tuastfel inutul deluros al Marii Rezerva ii,ă ă ă ş ă ă ţ ţ
cea mai mare întindere de teren natural r mas pe suprafa a globului. Mersul nu-l obosi deloc, c ci neutralizoriiă ă ţ ă
încorpora i în echipamentul s u îi anulau aproape complet greutatea. Era înso it de acel susur reconfortant alţ ă ţ
muzicii care devenise un fundal al vie ii umane înc de la inventarea radioului. De i n-ar fi trebuit decât sţ ă ş ă
formeze un num r pentru a putea intra în contact cu oricine de pe planet , îi pl cea s cread din toat inima că ă ă ă ă ă ă
e singur în mijlocul Naturii i pentru un moment sim i întreaga emo ie pe care Stanley i Livingstone trebuie sş ţ ţ ş ă
o fi tr it când c lcaser pentru prima dat pe aceste p mânturi, cu mai bine de o mie de ani în urm .ă ă ă ă ă ă
Din fericire, Peyton mergea destul de repede i pân la amiaz acoperise deja jum tate din distan a peş ă ă ă ţ
care o avea de parcurs. Se opri s - i ia masa de prânz i se a ez la umbra unui pâlc de conifere importate de peă ş ş ş ă
Marte, care l-ar fi uluit pe un explorator din alte timpuri. În ignoran a sa îns , b iatul nici nu se gândi c ele n-ţ ă ă ă
aveau ce c uta acolo.ă
Adunase deja o gr m joar de cutii de converse goale când observ pe câmp, în direc ia din care venise,ă ă ă ă ţ
ceva ce se mi ca rapid. Era prea departe pentru a putea fi identificat. Când v zu îns c venea spre el, se ridicş ă ă ă ă
în picioare ca s poat privi mai bine. Nu z rise înc nici un animal prin preajm , de i o mul ime de animale îlă ă ă ă ă ş ţ
v zuser pe el, i privi cu interes.ă ă ş
Peyton nu mai v zuse niciodat un leu, dar recunoscu f r dificultate magnifica s lb ticiune care seă ă ă ă ă ă
apropia în fug . Se uit repede la copacul de deasupra, ca pentru a se încredin a c e acolo, apoi r mase înă ă ţ ă ă
picioare, a teptând calm.ş
tia doar c nu mai existau în lume animale cu adev rat periculoase. Rezerva ia era ceva între un vastŞ ă ă ţ
laborator biologic i un parc na ional, vizitat de mii de oameni în fiecare an. Era un lucru de la sine în eles c ,ş ţ ţ ă
dac nu erau inute sub control, vie uitoarele puteau s reac ioneze agresiv. În general, îns , se proceda cuă ţ ţ ă ţ ă
mult delicate e.ă ţ
Animalul voia în mod clar s fie prietenos. Veni drept spre Peyton i începu s se frece de el cuă ş ă
afec iune. Când b iatul se ridic din nou în picioare, leul începu s se arate extrem de interesat de cutiile goaleţ ă ă ă
de conserve. Apoi se întoarse c tre el cu o expresie pur i simplu pofticioas .ă ş ă
B iatul râse, desf cu o alt cutie i îi v rs cu aten ie con inutul pe o piatr neted . Leul accept tributulă ă ă ş ă ă ţ ţ ă ă ă
tar s clipeasc i începu s m nânce cu poft . Între timp, Peyton r sfoi în grab indexul ghidului oficial peă ă ăş ă ă ă ă ă
care i-l d duser ,prev z tori, sus in torii lui necunoscu i.ă ă ă ă ţ ă ţ

7. Erau câteva pasaje despre lei, cu fotografii, pentru a fi de folos i vizitatorilor extratere tri. Informa iileş ş ţ
erau lini titoare. Regele animalelor se schimbase considerabil în timpul celor o mie de ani în care fusese hr nitş ă
tiin ific: se spusese c în ultimul secol nu mâncase decât dou sprezece persoane: în zece cazuri, cercet rileş ţ ă ă ă
care au urmat au dovedit c animalul nu fusese vinovat, celelalte dou nu existaser de fapt.ă ă ă
Cartea îns nu spunea nimic despre leii cu care te întâlne ti f r s vrei i despre cel mai indicat mod de-ă ş ă ă ă ş
a te descotorosi de ei. i nici nu pomenea faptul c , în mod normal, erau prieteno i ca acest exemplar.Ş ă ş
B iatul nu avea un spirit de observa ie prea dezvoltat, a a c i-a trebuit ceva timp pân s z rească ţ ş ă ă ă ă ă
banda sub ire de metal din jurul labei anterioare drepte a animalului. Pe ea erau vizibile o serie de cifre i deţ ş
litere, urmate de tampila oficial a Rezerva iei.ş ă ţ
Nu era un animal s lbatic: poate c î i petrecuse întreaga tinere e printre oameni, fiind probabil unulă ă ş ţ
dintre acei faimo i super-lei pe care biologii îi crescuser i c rora, la un moment dat, le d duser drumulş ăş ă ă ă
pentru a îmbun t irasa. Având în vedere articolele tiin ifice pe care le v zuse Peyton, unii dintre ei erauă ăţ ş ţ ă
aproape la fel de inteligen i ca i câinii.ţ ş
Descoperi repede c leul de lâng el în elegea multe cuvinte simple, în special cele referitoare la hran .ă ă ţ ă
Chiar i pentru epoca aceasta, era un animal splendid, mai înalt cu mai bine de treizeci de centimetri decâtş
firavii s i str mo idin urm cu zece secole.ă ă ş ă
Când Peyton î i relu c l toria, leul porni repejor dup el. Se îndoia c prietenia lui merita mai mult deş ă ă ă ă ă
un kilogram de carne sintetic , dar, la urma urmei, era pl cut s ai cu cine vorbi, mai ales atunci când cel laltă ă ă ă
nu poate s te contrazic . Dup ce cuget adânc o bun bucat de timp, hot rî c cel mai potrivit nume pentruă ă ă ă ă ă ă ă
noua sa cuno tin era Leo.ş ţă
Str b tuse deja vreo câteva sute de metri, când deodat , înaintea lui, str luci o lumin care-i lu vederea.ă ă ă ă ă ă
Î i d du imediat seama despre ce era vorba, dar, uluit, se opri clipind des. Leoş ă noul lui prieten o rupsese― ―
la fug i deja nu se mai vedea. Nu mi-ar fi de prea mult ajutor în caz de pericol, gândi Peyton. Mai târziu îns ,ăş ă
avea s - i schimbe complet p rerea.ă ş ă
Când î i rec p t vederea, privirea îi c zu pe un anun multicolor, scris cu litere str lucitoare. Atârna înş ă ăă ă ţ ă
aer şi spunea:
ATEN IE! V APROPIA I DE TERITORIUL INTERZIS! ÎNTOARCE I-V ÎNAPOI!Ţ Ă Ţ Ţ Ă
Din Ordinul Consiliului Mondial în exerci iu!ţ
Studie anun ul cu un aer gânditor, apoi privi în jur, c utând proiectorul. Era la marginea drumului, într-oţ ă
cutie de metal nu foarte bine ascuns . O deschise repede cu cheile universale pe care Comisia de Electronic iă ă
le înmânase cu ocazia primei sale licen e.ţ
Dup câteva minute în care cercet atent ceea ce era în untru, r sufl u urat. Proiectorul era ună ă ă ă ă ş
dispozitiv simplu, prev zut cu condensatori. Putea fi activat de oricine ar fi ap rut pe drum. Exista i o bandă ă ş ă
fotografic , dar aceasta fusese deconectată ă lucru care nu-l surprinse, pentru c― orice animal în trecere peă
acolo ar fi putut declan a dispozitivul. Cu atât mai bine. Asta însemna c nimeni nu trebuia, i n-avea s tieş ă ş ăş
vreodat c Richard Peyton III p ise la un moment dat pe aceast potec .ă ă ăş ă ă
Îl strig pe Leo, care veni încet înapoi: p rea oarecum ru inat de ceea ce f cuse. Semnul din aer disp ruă ă ş ă ă
i b iatul l s releele decuplate pentru a nu intra din nou în func iune în timp ce Leo trecea prin dreptul lor.ş ă ă ă ţ
Apoi închise capacul la loc i î i continu drumul întrebându-se ce avea s se mai întâmple de-aci încolo.ş ş ă ă
Dup vreo sut de metri, auzi o voce neomeneasc . I se adresa pe un ton sever, dar nu-i spunea nimică ă ă
nou: îl amenin a doar cu o serie de sanc iuni minore, dintre care unele nu-i erau str ine.ţ ţ ă
Era amuzant s -l vezi pe Leo cum încerca s localizeze punctul de unde venea sunetul. Peyton c ut dină ă ă ă
nou proiectorul i îl verific înainte de a umbla la el. Se gândi c ar fi totu i mai sigur dac ar p r sidrumul: deş ă ă ş ă ă ă
aici încolo, puteau fi dispozitive de înregistrat peste tot de-a lungul lui.
Cu oarecare dificultate, reu i în cele din urm s -l determine pe Leo s r mân pe suprafa a metalic înş ă ă ă ă ă ţ ă
timp ce el porni de-a lungul fâ iei de p mânt sterp care m rginea drumul. Pe urm torii câteva sute de metri,ş ă ă ă
întâlni înc dou capcane electronice cu aspect inofensiv. Ultima p rea c renun ase la tonul persuasiv. Mesajulă ă ă ă ţ
era foarte simplu:
ATEN IE, LEI S LBATICIŢ Ă
Peyton se uit la Leo i începu s râd . Animalul nu- i d du seama ce îl amuza, dar d du din coad plină ş ă ă ş ă ă ă
de polite e. În fa a lor, semnul automat mai pâlpâi o dat , iar apoi disp ru.ţ ţ ă ă
Oare ce rost mai aveau de fapt acele avertismente? se― întreb în sinea sa. Probabil c erau puse pentruă ă
a-i speria pe vizitatorii accidentali: cei care tiau unde vor s ajung nu puteau fi întor i din drum cu una cuş ă ă ş
dou , î i explic apoi el de unul singur.ă ş ă
Drumul coti brusc, descriind un unghi drept, i în fa a lui ap ru Comarre. Era ciudat c , de i a teptaseş ţ ă ă ş ş
îndelung acest lucru, acum era atât de surprins. Drept înainte se afla o imens arie defri at ,ocupat peă ş ă ă
jum tate de o imens structur din metal negru.ă ă ă
Ora ul era conceput în form de con în terase, având o în l ime de aproximativ opt sute de metri i bazaş ă ă ţ ş
de o mie. Cât de mult cobora sub p mânt, Peyton nu putea ghici. R mase locului n ucit de m rimea i deă ă ă ă ş
aspectul mai mult decât bizar al cl dirii. Apoi, încet, porni spre ea.ă
Ajunse la treptele de marmur ce duceau spre zidul înalt de metal i se îndrept c tre ciudata deschidereă ş ă ă
întunecat care p rea s fie singura intrare. Leo p ea neauzit pe lâng el, p rea obi nuit i nu socotea a fiă ă ă ăş ă ă ş ş
stranii împrejurimile.
Peyton se opri la cap tul sc rilor i form un num r pe comunicator. A tept pân veni tonul deă ă ş ă ă ş ă ă
recunoa tere i apoi vorbi încet în microfon:ş ş
Musca intr― în salon.ă

8. Repet formula de dou ori, sim indu-se ca un caraghios. Cineva, gândi el, avea un simă ă ţ ţ al umorului
grozav de pervers.
Nu primi nici un r spuns, dar asta f cea parte din plan. Ins nu avea nici o îndoial c mesajul fuseseă ă ă ă ă
recep ionat probabil într-unul dintre laboratoarele Scientiei, fiindc formase un num r care avea cod pentruţ ă ă
Emisfera Vestic .ă
Peyton desf cu cea mai mare conserv de carne i o împr tie pe suprafa a de marmur , apoi, vârându- iă ă ş ăş ţ ă ş
degetele în coama leului, trase de ea u or, în joac .ş ă
Cred c― ar fi mai bine s r mâi aici, îi spuse. S-ar putea s lipsesc un timp. Nu încerca s vii după ă ă ă ă ă
mine.
Când ajunse sus, privi înapoi. Spre marea lui u urare, leul nu încerca s -l urmeze. St tea ridicat peş ă ă
labele din fa i îl privea cu o expresie patetic . B iatul îi f cu semn cu mâna, apoi se întoarse i plec .ţăş ă ă ă ş ă
Nu exista u ,ci doar o simpl gaur neagr pe suprafa a curbat a metalului. Iat o chestie bizar : oareşă ă ă ă ţ ă ă ă
ce fusese în mintea constructorilor? Cum s împiedici animalele s intre când cl direa nu are u ?Apoi ună ă ă şă
lucru ciudat îi atrase aten ia.ţ
Era prea neagr . Cu toate c zidul se afla în umbr , intrarea n-avea de ce se fie chiar atât de neagr .ă ă ă ă
Scoase un ban din buzunar i îl arunc în deschiz tur .Sunetul produs în c dere îi alung orice îndoial , i p iş ă ă ă ă ă ă ş ăş
în untru.ă
Circuitele fine ale identificatorului ignoraser moneda, dup cum ignoraser de altfel toate animaleleă ă ă
care se r t ciser i intraser prin întunecatul portal. Dar prezen a unei min i umane fusese de-ajuns pentru aă ă ăş ă ţ ţ
influen a releele. Pentru o frac iune de secund , ecranul prin care trecuse Peyton vibrase supraînc rcat cuţ ţ ă ă
energie. Apoi deveni din nou inert.
Peyton avu impresia c îi trebuise prea mult timp pentru a atinge din nou p mântul cu piciorul, dar astaă ă
nu era totul. i mai surprinz toare p rea tranzi ia instantanee de la întuneric la o lumin orbitoare, de la c lduraŞ ă ă ţ ă ă
aproape chinuitoare din jungl la o temperatur ce p rea aproape r coroas prin compara ie. Schimbarea fu atâtă ă ă ă ă ţ
de brusc , încât r mase locului nedumerit. Cu un acut sentiment de nepl cere, se întoarse spre arcada prin careă ă ă
intrase: nu mai era acolo. i, de fapt, nu fusese niciodat . St tea pe o platform metalic ridicat , exact înŞ ă ă ă ă ă
centrul unei imense camere circulare, înconjurate de dou sprezece arcade ogivale. Putea s fi intrat la fel deă ă
bine prin oricare dintre ele numai c― toate se aflau la patruzeci de metri dep rtare de centrul înc perii.ă ă ă
În prima clip îl cuprinse panica. Inima îi b tea nebune te i sim i cum i se înmoaie picioarele cople ită ă ş ş ţ ş
de un sentiment ap s tor de singur tate. Se a ez pe platform i încerc s gândeasc logic.ă ă ă ş ă ăş ă ă ă
CAPITOLUL PATRU
SUB ZODIA MACULUI
Ceva l-a transportat instantaneu de la intrarea cea neagr pân în centrul camerei. Nu puteau fi decâtă ă
dou explica ii, ambele de domeniul fantasticului: fie c ceva nu era în regul cu spa iul din Comarre, fie c ceiă ţ ă ă ţ ă
ce-l construiser de ineau secretul transferului de materie.ă ţ
Înc de pe vremea când oamenii înv aser cum s transmit sunetul i imaginea prin unde radio, ei auă ăţ ă ă ă ş
dorit s poat transmite i materia prin acelea i mijloace. Peyton privi platforma pe care st tea: putea foarteă ă ş ş ă
bine s con in echipament electronic, iar în tavan se vedea o umfl tur foarte ciudat .ă ţ ă ă ă ă
Oricum s-ar fi petrecut lucrurile, nu- i putea imagina o cale mai bun de a-i descuraja pe vizitatoriiş ă
nedori i. S ri repede în picioare. Nu era sta locul în care s merite s z bove ti.ţ ă ă ă ă ă ş
Îl sâcâia îns gândul c nu putea ie i de-acolo f r ajutorul ma in riei care-l adusese în untru. Dar,ă ă ş ă ă ş ă ă
fiecare lucru la timpul s u. Oricum, când avea s - i termine explorarea, ora ul Comarre nu va mai de ine niciă ă ş ş ţ
un secret pentru el.
Îns Peyton nu gândea a a din pur îngâmfare. Între el i cei care cl diser ora ul erau cinci secole deă ş ă ş ă ă ş
cercet ri. De i cu siguran va afla unele lucruri noi de acum încolo, nici unul nu va fi atât de dificil încât s nuă ş ţă ă
poat fi în eles. Alese la întâmplare una dintre ie iri i începu explorarea ora ului.ă ţ ş ş ş
Ma inile pândeau a teptând f r îndoial momentul potrivit. Fuseser construite pentru a servi unuiş ş ă ă ă ă
singur scop, îndeplinindu- i i acum orbe te, datoria. Cu mult timp în urm , ele aduseser pacea uit rii înş ş ş ă ă ă
min ile obosite ale celor ce le construiser . i aceast uitare mai putea fi înc d ruit tuturor celor care intrau înţ ă Ş ă ă ă ă
Comarre.
Când Peyton ie ise din p dure, dispozitivele î i începuser deja analiza. Disec ia unei min i umane, cuş ă ş ă ţ ţ
toate speran ele, dorin ele i obsesiile ei, nu era o sarcin care s poat fi dus la bun sfâr it repede. Analizatoriiţ ţ ş ă ă ă ă ş
n-aveau s opereze decât peste câteva ore. Pân atunci, musafirul avea s fie între inut într-un fel sau altul,ă ă ă ţ
fiindc între timp se preg tea pentru el o primire mult mai generoas .ă ă ă
Noul vizitator îi d du mult b taie de cap robotului îns rcinat cu localizarea lui, deoarece Peyton seă ă ă ă
mi ca repede dintr-o camer în alta, explorând ora ul. La un moment dat, ma in ria se opri în centrul uneiş ă ş ş ă
înc peri mici, circulare, înconjurat de butoane magnetice i luminat de un singur tub fluorescent.ă ă ş ă
Conform instrumentelor de detec ie, Peyton se afla doar la câ iva metri dep rtare, dar lentilele senzorţ ţ ă
nu-l vedeau cu nici un chip. Nedumerit, robotul încremeni în loc f r a emite vreun zgomot, cu excep iaă ă ţ
zumzetului slab al motoarelor sale i a ocazionalului pâlpâit al releului. A ezat pe o scar îngust , la trei metriş ş ă ă
de podea, b iatul studia ma in ria cu viu interes. V zu un cilindru de metal str lucitor care se ridica de pe ună ş ă ă ă
disc cu baza groas montat pe ni te roti e directoare. Nu avea nici un fel de membre, suprafa a cilindrului eraă ă ş ţ ţ
neted , cu excep ia inelului de lentile i a unei serii de mici gr tare metalice.ă ţ ş ă
Era amuzant s vezi uimirea robotului în timp ce biata sa minte se muncea cu dou seturi de informa iiă ă ţ
contradictorii. De i tia c Peyton trebuia s fie pe undeva prin înc pere, ochii îi spuneau c nu era nimeniş ş ă ă ă ă
acolo. Începu s se învârt în cercuri mici, total neputincios, pân ce b iatului i se f cu mil de el i coborî deă ă ă ă ă ă ş
pe scar . Ma in ria î i întrerupse imediat mi carea giratorie i începu s -i transmit mesajul de bun venit.ă ş ă ş ş ş ă ă
M― numesc A-Cinci. Te voi duce oriunde vei dori s mergi. Te rog, d -mi ordinele în vocabulară ă ă

9. standard robot.
Peyton avea un sentiment de u oar dezam gire. Era un robot perfect standard, iar el se a tepta la maiş ă ă ş
mult decât atât în ora ul pe care îl construise Thordarsen. Dar ma in ria putea fi foarte folositoare dac oş ş ă ă
manevrai cum trebuie.
Mul― umesc, spuse el, ca s se afle în treab . Du-m , te rog, la cartierele de locuin e.ţ ă ă ă ţ
De i cu siguran ora ul era complet automatizat, exista totu i posibilitatea ca anumite forme de viaş ţă ş ş ţă
uman s mai existe înc . Poate va g si pe cineva care s -l ajute în cercet rile sale: dac se gândea mai bine,ă ă ă ă ă ă ă
îns , cel mai bun lucru la care se putea a tepta era absen a unor adversari care s -i pun be e în roate.ă ş ţ ă ă ţ
F r un cuvânt, mica ma in rie se învârti pe ro i i ie i din înc pere. Coridorul de-a lungul c ruia îlă ă ş ă ţ ş ş ă ă
conduse pe b iat se termina cu o u frumos sculptat , pe care el încercase deja s o deschid f r îns a reu i.ă şă ă ă ă ă ă ă ş
Se p rea c A-Cinci îi cuno tea secretul, pentru c atunci când se apropiar , panoul gros de metal alunec încetă ă ş ă ă ă
într-o parte. Robotul intr într-o camer mic , asem n toare unei cutii.ă ă ă ă ă
Peyton se întreb dac erau cumva într-un dispozitiv de transfer de materie, dar curând î i d du seamaă ă ş ă
c nu era vorba despre nimic neobi nuit: se aflau într-un lift. Judecând dup durata urcu ului, ajunseseră ş ă ş ă
probabil aproape de vârful ora ului. Când u ile se deschiser , Peyton p iafar cu senza ia c a p truns într-oş ş ă ăş ă ţ ă ă
alt lume.ă
Coridoarele în care intrase prima dat erau cenu ii, f r decora ii, pur utilitare. În contrast, aceste holuriă ş ă ă ţ
spa ioase i camerele din jur erau extrem de luxoase. Secolul al XXVI-lea marcase o er a decora iunilorţ ş ă ţ
înzorzonate i a culorilor vii, stil mult dispre uit în perioadele care urmaser . Dar Decaden ii î i dep iser cuş ţ ă ţ ş ăş ă
mult propria epoc , iar când construiser Comarre, f cuser uz din bel ug i de resursele psihologiei, pe lângă ă ă ă ş ş ă
cele ale artei.
Nu i-ar fi ajuns o via întreag pentru a admira toate desenele murale, toate picturile i sculpturile,ţ ţă ă ş
tapiseriile complicate, care p reau înc la fel de frumoase ca în clipa când fuseser create. O mare pierdere caă ă ă
un asemenea loc minunat s fie inut ascuns, ferit de privirile omene ti. Peyton aproape c î i pierduse tot zelulă ţ ş ă ş
tiin ific i, uimit ca un copil, alerga de la o minun ie la alta, pierdut în admira ie.ş ţ ş ăţ ţ
Se aflau aici opere de geniu, probabil la fel de valoroase ca oricare dintre acelea pe care le cunoscuse
lumea de dinainte. Un geniu bolnav i disperat, îns un geniu, care î i pierduse încrederea în sine însu i, de iş ă ş ş ş
f cea dovada unei m iestrii tehnice de invidiat. Abia acum în elegea Peyton cu adev rat de unde proveneaă ă ţ ă
numele de decaden i al celor ce construiser ora ul Comarre.ţ ă ş
Arta Decanden ilor îl dezgusta i îl fascina în acela i timp. Nu era d un toare, fiind complet deta at deţ ş ş ă ă ş ă
standardele morale, dar caracteristicile sale dominante p reau a fi oboseala i deziluzia. Dup un timp, de i nuă ş ă ş
crezuse niciodat c ar putea fi impresionat de artele vizuale, Peyton începu s simt cum i se strecoar în sufletă ă ă ă ă
o triste e nedefinit . i totu i i se p rea aproape imposibil s se smulg de acolo.ţ ă Ş ş ă ă ă
În cele din urm , se întoarse din nou c tre robot.ă ă
Acum mai locuie― te cineva aici?ş
Da.―
Unde sunt?―
Dorm.―
Într-un fel, p rea un r spuns perfect normal. Pentru c i Peyton se sim ea foarte obosit. În decursulă ă ăş ţ
ultimei ore, se luptase din r sputeri pentru a r mâne treaz. Ceva îl îmbia la somn, aproape c i-l impunea.ă ă ă
Mâine va avea timp destul s afle secretele pe care le c uta aici. Dar pentru moment nu vroia decât s doarm .ă ă ă ă
Porni în mod automat dup robot, care, ie ind din holul spa ios, îl conduse printr-un coridor lung,ă ş ţ
m rginit de o parte i de alta de u i metalice: pe fiecare din ele se z rea încrustat un simbol pe careă ş ş ă de― i îiş
era oarecum familiar nu― îl putea, totu i recunoa te. Mintea sa amor it înc mai medita f r prea multş ş ţ ă ă ă ă ă
tragere de inim asupra acestei probleme, când robotul se opri în dreptul unei u i care se deschise în t cere.ă ş ă
Canapeaua somptuos drapat era de-a dreptul irezistibil : se împletici spre ea ca un automat i, în timpă ă ş
ce se cufunda într-un somn adânc, un lic r de recunoa tere îi trecu prin minte. Acum tia ce reprezint simbolulă ş ş ă
de pe u ,dar creierul s u obosit nu-i mai putea în elege întreaga semnifica ie: era un mac.şă ă ţ ţ
Nu exista nici urm de viclenie, sau rea voin în tot ce se petrecea acolo. Ora ul îndeplinea în modă ţă ş
impersonal misiunea în vederea c reia fusese construit: to i cei care intraser în Comarre î i primiser de bună ţ ă ş ă ă
voie darurile. Acest vizitator îns era primul care nu le luase în seam .ă ă
Integratoarele erau de mult preg tite, dar mintea neobosit i cercet toare a b iatului izbutise pân acumă ăş ă ă ă
s le scape. Î i puteau îns permite s a tepte: doar asta f ceau de cinci sute de ani încoace.ă ş ă ă ş ă
Dar iat c , în sfâr it, sistemele de ap rare ale acestei min i ciudate i rebele începeau s cedeze:ă ă ş ă ţ ş ă
Richard Peyton alunec u or într-un somn profund. Undeva departe, în adâncuri, în inima ora ului Comarre, ună ş ş
releu se declan i curen ii complec i, de fluctua ie sc zut ,începur s creasc i s curg prin tranzistori.şăş ţ ş ţ ă ă ă ă ăş ă ă
Con tiin a lui Richard Peyton III încet s mai existe.ş ţ ă ă
B iatul adormi instantaneu. Pentru o scurt perioad de timp, uitarea complet puse st pânire pe el:ă ă ă ă ă
apoi, încetul cu încetul, oaptele slabe ale con tiin ei se f cur din nou auzite. Iar mai târziu, ca de obicei,ş ş ţ ă ă
începu s viseze.ă
Era ciudat c -i venise în minte chiar visul s u favorit, mai viu acum decât oricând. Peyton iubise toată ă ă
via a marea, mai ales de când v zuse odat , de pe puntea de observa ie a unei nave de curs de mic altitudine,ţ ă ă ţ ă ă
frumuse ea incredibil a insulelor Pacificului. Nu le vizitase niciodat , dar de câte ori nu visase s - i petreacţ ă ă ă ş ă
via a pe vreo insul retras i lini tit ,f r s -i pese de viitorul sau de restul lumii!ţ ă ăş ş ă ă ă ă
Aproape to i oamenii au un astfel de vis la un moment dat în via ,dar Peyton era con tient c , dupţ ţă ş ă ă
dou luni petrecute într-un astfel de loc, s-ar fi întors la civiliza ie pe jum tate înnebunit de plictiseal . Cu toateă ţ ă ă
acestea, el continuase s aib mereu astfel de vise, iar acum se vedea din nou stând sub palmierii b tu i de vântă ă ă ţ
i auzea iar ivuietul valurilor care se izbeau de stânci, pe rmul lagunei în care soarele se reflecta ca într-oş ăş ţă
oglind de azur.ă
Visul era extraordinar de viu, atât de viu încât, chiar adormit fiind, Peyton se gândea c nici un vis n-areă
dreptul s fie a a de real. Apoi se sfâr i brusc, l sându-l cu impresia c în gândurile lui survenise o pr pastieă ş ş ă ă ă

10. uria .Întreruperea îl readuse la realitate.şă
Adânc dezam git, r mase pentru un moment cu ochii strâns închi i, încercând s - i recapete paradisulă ă ş ă ş
pierdut. Dar era imposibil. Ceva i se r sucea în creier i nu-l l sa s doarm . Mai mult decât atât, canapeaua peă ş ă ă ă
care st tea deveni deodat rigid i foarte tare. În elese, în cele din urm , c visul se sfâr ise.ă ă ăş ţ ă ă ş
Fusese întotdeauna extrem de realist i niciodat nu-l munciser îndoieli filozofice: tocmai de aceea,ş ă ă
ocul resim it era mult mai puternic decât ar fi fost pentru alte min i mai pu in inteligente. Nu i se întâmplaseş ţ ţ ţ
niciodat pân acum s se îndoiasc de propria-i s n tate mintal , dar acum o f cu. Pentru c sunetul care îlă ă ă ă ă ă ă ă ă
trezise era chiar murmurai valurilor ce se izbeau de stânci. St tea pe nisipul auriu de lâng lagun , auzea înă ă ă
jurul lui oaptele vântului prin palmieri i sim ea adierea ca pe ni te degete fierbin i, mângâietoare.ş ş ţ ş ţ
În primul moment, crezuse c înc viseaz , dar nu, de data aceasta nu mai avea nici un dubiu. Cândă ă ă
cineva e s n tos mintal, nu confund niciodat visul cu realitatea. Iar dac acest vis nu era real, atunci totul înă ă ă ă ă
univers nu era decât minciun .ă
Treptat, îns , încet s se mai minuneze: se ridic i nisipul se desprinse de pe el ca o ploaie de aur.ă ă ă ăş
Ferindu- i ochii de lumina arz toare a soarelui, privi în lungul plajei.ş ă
Oare de ce i se p rea acest loc atât de familiar? i cum de tiaă Ş ş ― în chip foarte firesc c― satul se aflaă
la mic distan ,pe rmul golfului? În curând avea s - i reîntâlneasc prietenii de care îl desp r ise, pentru oă ţă ţă ă ş ă ă ţ
scurt perioad de timp, o lume pe care acum o uita cu repeziciune.ă ă
Î i amintea vag de un tân r inginerş ă chiar― i numele îi sc pa acumş ă care aspirase odat― s câ tigeă ă ş
faim i în elepciune. În cealalt via ,îl cunoscuse bine pe acest individ f r minte, dar acum nu putea în elegeăş ţ ă ţă ă ă ţ
cu nici un chip de ert ciunea acelor ambi ii.ş ă ţ
Începu s se preumble agale de-a lungul plajei, lep dându-se cu fiecare pas de ultă ă imele amintiri, aidoma
imaginilor unui vis alungate de lumina zilei.
De partea cealalt a lumii, trei oameni st teau singuri într-un laborator i a teptau îngrijora i, cu ochiiă ă ş ş ţ
a inti i asupra unui comunicator cu multe canale, cu un design neobi nuit. Aparatul z cea mut de nou ore.ţ ţ ş ă ă
Nimeni nu se a teptase la vreun mesaj în primele opt, dar semnalul prestabilit întârziase deja cu mai bine de oş
or . Sim ind c nu mai poate s a tepte, Alan Henson se ridic brusc în picioare.ă ţ ă ă ş ă
Trebuie s― facem ceva! Eu îi trimit un apel. Ceilal i doi cercet tori se schimbar priviri nehot râte.ă ţ ă ă ă
Convorbirea ar putea fi interceptat― .ă
Numai dac― ne supravegheaz deja i pe noi. i chiar de-ar fi a a, nu voi spune nimic neobi nuit.ă ă ş Ş ş ş
Peyton va în elege, i dac ne mai poate înc r spunde...ţ ş ă ă ă
Dac Richard Peyton avusese vreodat no iunea timpului, acum ea disp ruse cu des vâr ire. Doară ă ţ ă ă ş
prezentul era acum real, c ci atât trecutul cât i viitorul z ceau ascunse în dosul unui ecran impenetrabil,ă ş ă
asemeni unui peisaj feeric abia întrez rit sub rafale toren iale de ploaie.ă ţ
Se bucura de prezent i era pe deplin satisf cut. Nu mai r m sese nimic din spiritul cercet tor iş ă ă ă ă ş
neobosit care î i propusese odat , cu destul încredere în sine însu i, s cucereasc noi domenii ale cunoa terii.ş ă ă ş ă ă ş
Dar ce rost mai avea acum cunoa terea?ş
Apoi paradisul din jurul s u se cutremur i disp ru. Peyton scoase un strig t de durere, c ci i se luaă ăş ă ă ă
acum tot ce iubea, i doar rapiditatea ca de fulger a tranzi iei îl ajut s nu- i piard min ile. Dar când totul luş ţ ă ă ş ă ţ ă
sfâr it, se sim i a a cum trebuie s se fi sim it Adam când por ile Edenului se trântiser pentru totdeauna înş ţ ş ă ţ ţ ă
urma lui. Sunetul care-l adusese înapoi era cel mai banal lucru din lume. i poate c , într-adev r, nimic altcevaŞ ă ă
n-ar fi putut r zbate pân la creierul lui. Era doar iuitul comunicatorului s u, care z cea aici, pe jos, în cameraă ă ţ ă ă
întunecat din ora ul Comarre, lâng canapeaua pe care st tea.ă ş ă ă
Abia dac era capabil s - i aminteasc vag ceva din via a sa pe insul . Avusese ni te cuno tin e, dară ă ş ă ţ ă ş ş ţ
numele i fe ele lor se pierduser în uitare. Dragostea, pacea min ii, fericireaş ţ ă ţ toate fuseser― ale lui pentru oă
scurt perioad de timp. i deja acum nu- i mai amintea mai nimic, cu excep ia ultimelor clipe ale vie ii sale înă ă Ş ş ţ ţ
paradis: st tea din nou pe malul lagunei, dar acum era noapte i nu era singur. Luna, p rând c fuseseă ş ă ă
întotdeauna plin , aluneca foarte jos pe deasupra oceanului, iar pânza lung de lumin argintie se întindea până ă ă ă
departe, spre marginea lumii. Stelele, care nu- i schimbau locul, str luceau pe cer f r întrerupere ca ni teş ă ă ă ş
briliante, mai frumoase chiar decât cele ce se z reau de pe P mânt, pierdute demult în uitare. Dar el era acumă ă
absorbit de o alt frumuse e, i se aplec din nou spre trupul întins al turi, pe nisipul care, acoperit de p rul eiă ţ ş ă ă ă
auriu, p rea c î i pierduse toat str lucirea.ă ă ş ă ă
Sunetul metalic se stinse când, în mod automat, întinse mâna i ap s butonul de recep ie. Probabil cş ă ă ţ ă
r spunsese ceva care îl mul umise într-un fel pe cel care-l chemaseă ţ cine s― fie oare acel Alaă n Henson? ―
pentru c ,în scurt timp, leg tura se întrerupse. Sim indu-se înc ame it, Peyton se ridic în capul oaselor,ă ă ţ ă ţ ă
inându- i capul în mâini i încercând s se reorienteze prin propria sa via .ţ ş ş ă ţă
Nu visase: era sigur. Mai degrab era ca i cum ar fi tr it o a doua via ,iar acum se întorcea la vecheaă ş ă ţă
existen ,ca un om care î i revine dintr-o amnezie. De i totul era înc destul de confuz, avea în minte oţă ş ş ă
convingere clar : nu trebuia s mai adoarm niciodat în Comarre.ă ă ă ă
Încetul cu încetul, voin a i personalitatea lui Richard Peyton III se întoarser din exil. Cu oarecareţ ş ă
nesiguran ,se ridic în picioare i se îndrept c tre ie ire, aflându-se din nou în acel coridor lung, cu sute deţă ă ş ă ă ş
u i identice. Dar semnele acelea încrustate c p taser acum o nou semnifica ie.ş ă ă ă ă ţ
Abia dac î i d dea seama încotro se îndrepta, preocupat numai de problemele pe care va fi silit s leă ş ă ă
înfrunte. Pe m sur ce înainta, gândurile i se limpezir i, încetul cu încetul, începu s în eleag .Deocamdată ă ăş ă ţ ă ă
era doar o simpl teorie, dar curând avea s o verifice.ă ă
Mintea uman este un lucru delicat i ascuns, care nu are nici un contact direct cu lumea înconjur toare,ă ş ă
acumulându- i toate cuno tin ele i experien a prin intermediul sim urilor. Acum era posibil s înregistrezi i sş ş ţ ş ţ ţ ă ş ă
p strezi gânduri i emo ii a a cum înainte oamenii înregistraser sunetul pe kilometri întregi de band iă ş ţ ş ă ăş
cabluri.
Dac acele gânduri ar fi fost proiectate într-o alt minte când trupul respectiv era incon tient i cu toateă ă ş ş
sim urile amor ite, atunci creierul ar fi putut crede c totul este real. i în nici un caz nu i-ar fi dat seama deţ ţ ă Ş ş
fals, a a cum nu se poate distinge o simfonie perfect înregistrat de cea original .ş ă ă

11. Toate acestea erau cunoscute de secole, dar constructorii ora ului le folosiser a a cum nimeni altcinevaş ă ş
n-o mai f cuse înc . Undeva în ora , existau ma ini care puteau analiza fiecare gând i dorin a celor ce intrauă ă ş ş ş ţă
acolo. În alt parte, constructorii ora ului stocau, probabil, orice senza ie sau experien pe care minteaă ş ţ ţă
omeneasc o cunoscuse vreodat . Iar din acest material brut, se putea construi, dup dorin ,orice realitateă ă ă ţă
posibil .ă
Acum în elegea Peyton cu adev rat m sura geniului care pusese bazele acestui ora . Ma inile îiţ ă ă ş ş
analizaser gândurile cele mai ascunse i îi construiser o lume bazat pe dorin ele sale subcon tiente. Apoi,ă ş ă ă ţ ş
când venise momentul, puseser st pânire pe mintea lui i proiectaser în ea tot ce tr ise el mai înainte.ă ă ş ă ă
Nu era deci de mirare c tot ce- i dorise Peyton vreodat devenise atunci noua lui realitate, acel paradisă ş ă
deja l sat uit rii. i nici faptul c , de-a lungul vremurilor, mul i crezuser c doar în Comarre î i pot afla pacea!ă ă Ş ă ţ ă ă ş
CAPITOLUL CINCI
INGINERUL
Când î i reveni, auzi un zgomot de ro i care îl f cu s se întoarc i s priveasc peste um r. Micul robotş ţ ă ă ăş ă ă ă
care îi fusese ghid venea înapoi. F r îndoial c ma in ria complex care îl conducea se întreba acum ce seă ă ă ă ş ă ă
întâmplase cu noul pacient. O idee începu s încol easc în mintea lui Peyton.ă ţ ă
A-Cinci porni din nou s turuie în limbajul s u standard. Era de mirare cum mai exista o ma in rie atâtă ă ş ă
de simpl într-un loc în care automatizarea ajunsese la cea mai înalt treapt de dezvoltare. Dar apoi î i d duă ă ă ş ă
seama c poate robotul era în mod inten ionat construit astfel, f r prea multe complica ii. De ce s foloseasc oă ţ ă ă ţ ă ă
ma in rie complex , atâta vreme cât una simpl se dovedea la fel de bun ,ş ă ă ă ă ba poate chiar mai bun― .ă
Peyton nu lu în seam discursul pe care de-acum îl cuno tea. Dup cum tia, to i robo ii trebuie s seă ă ş ă ş ţ ţ ă
supun comenzilor umane, exceptând cazul în care al i oameni i-ar fi dat instruc iuni în sens contrar, Chiar iă ţ ţ ş
proiectoarele ora uluiş ― î i aminti ei cu nepl cereş ă ascultaser― de ne tiutele i nerostitele comenzi aleă ş ş
propriului s u subcon tient.ă ş
Condu-m― la proiectoarele de gânduri, îi ordon el.ă ă
A a cum se a teptase, robotul nu se mi c ,mul umindu-se s -i r spund simplu:ş ş ş ă ţ ă ă ă
Nu― în eleg.ţ
Peyton r sufl u urat, sim indu-se din nou st pân pe situa ie.ă ă ş ţ ă ţ
Vino aici― i nu te mi ca pân ce nu- i spun eu. Selectorii i releele robotului analizar instruc iunileş ş ă ţ ş ă ţ
f r a g si nici un ordin contrar celui dat de Peyton. Ma in ria î i puse ro ile în mi care i se deplas încetă ă ă ş ă ş ţ ş ş ă
înainte. Hot rârea era luat : acum nu mai avea cale de întoarcere. Nu se mai putea mi ca pân ce nu-i ordona elă ă ş ă
sau pân nu primea alte comenzi. Hipnoza robotului era un truc foarte vechi, agreat în mod deosebit deă
trengarii neastâmp ra i.ş ă ţ
Î i goli repede geanta cu scule pe care orice inginer o avea întotdeauna la el: urubelni a universal ,ş ş ţ ă
cle tele cu arc, burghiul automat, i, mai important decât toate, cu itul atomic care putea trece prin cel mai grosş ş ţ
metal în câteva secunde. Apoi cu o îndemânare ce v dea practica îndelungat , începu s me tereasc laă ă ă ş ă
ma in ria ce nu b nuia nimic.ş ă ă
Din fericire, robotul fusese construit pentru servicii simple, i putea fi desf cut f r prea multş ă ă ă ă
dificultate. Echipamentul de direc ionare îi era perfect cunoscut, i nu-i lu prea mult pân s g seascţ ş ă ă ă ă ă
mecanismul locomotor. Acum, orice s-ar fi întâmplat, ma ina nu mai avea sc pare. Era intuit locului.ş ă ţ ă
Apoi o orbi i, unul câte unul, îl descoperi toate sim urile electrice, anulându-le. La scurt vreme, dinş ţ ă
mica ma in rie nu mai r m sese decât un tub plin cu resturi complicate. Sim indu-se ca un b ie el care tocmaiş ă ă ă ţ ă ţ
a comis un atac furibund asupra ceasului lipsit de ap rare al bunicului, Peyton se a ez i a tept ceea ce tia că ş ăş ş ă ş ă
urma s se întâmple.ă
Era oarecare lips de considera ie din partea lui s saboteze astfel robotul aflat atât de departe de ma inaă ţ ă ş
principal . Robotului-transportor îi trebuir aproape cincisprezece minute pentru a parcurge drumul dină ă
adâncuri pân sus. Auzind în dep rtare uruit de ro i, Peyton în elese c previziunile sale fuseser corecte.ă ă ţ ţ ă ă
Distrac ia era pe sfâr ite.ţ ş
Transportorul o ma― in simpl de c rat, era echipat cu ni te bra e ce puteau apuca i sus ine unş ă ă ă ă ş ţ ş ţ
robot deteriorat. P rea orb, de i f r îndoial c sim urile sale speciale erau mai mult decât suficiente pentru a-lă ş ă ă ă ă ţ
face eficace.
Peyton a tept pân ce îl colect pe nefericitul A-Cinci, apoi dintr-un salt se ca r pe transportorş ă ă ă ţăă
inându-se departe de membrele mecanice: nu avea deloc chef s fie confundat cu un alt robot nefunc ional. Dinţ ă ţ
fericire ma in ria cea mare nici m car nu-l observ .ş ă ă ă
Coborând nivel cu nivel, trecu de cartierele de locuit ale cl dirii, chiar i de camera în care se aflaseă ş
pentru prima dat , i ajunse mai jos, în zone pe care nu le v zuse niciodat . În timp ce avansa spre m runtaieleă ş ă ă ă
cl dirii, înf i area ora ului se schimba continuu. Nu mai exista nici urm din luxul i din opulen a de la etajeleă ăţş ş ă ş ţ
superioare: în locul lor, aici era un p mânt al nim nui, galerii mohorâte str juite de cabluri i conducteă ă ă ş
gigantice. Curând i acestea se sfâr ir .Transportorul trecu printr-o serie de u i mari, glisante, i ajunse înş ş ă ş ş
sfâr it la int .ş ţ ă
irurile de panouri cu relee i mecanisme selectoare p reau nesfâr ite, dar cu toate c Peyton era tentatŞ ş ă ş ă
s - i p r seasc involuntarul mijloc de transport, a tept cu r bdare pân ce ajunse la panourile principale deă ş ă ă ă ş ă ă ă
control. Apoi s ri jos de pe robotul transportor i îl privi cum dispare c tre cine tie ce zon îndep rtat aă ş ă ş ă ă ă
ora ului.ş
Se întreb cât timp avea s -i ia super-automatului pentru a-l repara pe A-Cinci. Sabotajul fusese foarteă ă
dur i Peyton credea mai degrab c robotul urma s ia calea l zii cu de euri. Apoi, ner bd tor ca un înfometatş ă ă ă ă ş ă ă
aflat la un banchet, începu s examineze minun iile ora ului.ă ăţ ş
În urm toarele cinci ore se opri doar o dat , pentru a trimite semnalul de rutin c tre prietenii lui. Ar fiă ă ă ă
vrut s le vorbeasc despre succesul repurtat, dar riscul era prea mare. Dup ce parcurse nenum rate circuite,ă ă ă ă

12. descoperi func iile unit ilor principale, iar acum începea s investigheze o parte din echipamentul secundar.ţ ăţ ă
Totul era exact a a cum se a teptase. Analizorii i proiectoarele de gânduri se aflau chiar la etajul de deasupraş ş ş
i erau controlate de instala ia central . Îns nu- i putea imagina cum lucrau: probabil c ar fi durat luni de zileş ţ ă ă ş ă
pân s le p trund toate secretele. Dar le identificase i la nevoie va ti cum s le deconecteze.ă ă ă ă ş ş ă
Pu in mai târziu, descoperi monitorul de gânduri. Era un aparat de dimensiuni reduse, asem n tor cuţ ă ă
pupitrul de comand al vechilor centrale telefonice manuale, dar mult mai complex. Scaunul operatorului aveaă
o structur curioas , fiind izolat de p mânt i acoperit cu o re ea de fire i bare de cristal. Era pentru prima dată ă ă ş ţ ş ă
când întâlnea aici o ma in destinat în mod evident uzului uman. Probabil c cei dintâi ingineri o construiserş ă ă ă ă
în primele zile ale ora ului, cu scopul de a putea instala apoi restul echipameş ntelor.
Peyton nu s-ar fi aventurat s foloseasc monitorul de gânduri dac pe panoul de control n-ar fi fostă ă ă
înscrise instruc iuni detaliate. Dup ce le citi cu aten ie, conect unul dintre circuite i m ri încet tensiuneaţ ă ţ ă ş ă
inând sub control intensitatea i p strând-o cu mult sub linia ro ie de pericol.ţ ş ă ş
Chiar i a a îns , senza ia resim it era de-a dreptul zguduitoare. Î i men inea înc propria personalitate,ş ş ă ţ ţ ă ş ţ ă
dar peste gândurile lui se suprapuneau idei i imagini cu totul necunoscute: privea c tre o altş ă ălume, de la
fereastra unei min i ce nu-i apar inea.ţ ţ
Era ca i cum corpul s u s-ar fi aflat în dou locuri deodat , de i senza iile celei de-a doua personalit iş ă ă ă ş ţ ăţ
p reau mult mai pu in vii decât acelea ale adev ratului Richard Peyton III. Acum în elegea ce semnifica liniaă ţ ă ţ
de pericol. Când se pierdea controlul i intensitatea gândurilor devenea prea mare, rezultatul era cu siguranş ţă
nebunia.
Deconect dispozitivul. Acum în elegea la ce se referise de fapt robotul spunând c ceilal i locuitori aiă ţ ă ţ
ora ului dormeau. Mai erau i al i oameni în Comarre care z ceau în trans , cu proiectoarele de gânduriş ş ţ ă ă
deasupra lor.
Î i aminti din nou de acel coridor lung cu sutele de u i metalice. Când coborâse aici trecuse prin multeş ş
asemenea galerii: nu înc pea îndoial c cea mal mare parte a ora ului era pur i simplu un fagure imens cu miiă ă ă ş ş
de înc peri în care mii de oameni î i tr iau propriul vis.ă ş ă
Verific unul câte unul toate circuitele de pe panoul de comand . Multe fuseser deja scoase din uz, dară ă ă
vreo cincizeci erau înc în func iune. i fiecare purta cu sine toate gândurile, dorin ele i emo iile unui spirită ţ Ş ţ ş ţ
uman.
Acum, când era pe deplin con tient, în elegea bine cum fusese p c lit, dar asta nu-i aducea prea multş ţ ă ă ă
consolare, în elegea lipsurile acestor lumi sintetice, i observa cum toate facult ile critice ale min ii omene tiţ ş ăţ ţ ş
erau amor ite în timp ce fluxul nesfâr it al emo iilor simple, dar vii se rev rsa asupra ei.ţ ş ţ ă
Da, totul p rea foarte simplu acum. Dar asta nu schimba cu nimic faptul c aceast lume artificial pă ă ă ă
extrem de real pentru cel ce st tea sub vraja ei ai real încât durerea desp r irii înc îi mai chinuia propriulă ă ă ă ţ ă
spirit.
Timp de aproape o or , Peyton explor lumile a cincizeci de min i adormite. Era o c l torie fascinant ,ă ă ţ ă ă ă
dar care, totodat , îl umplu de repulsie. În aceast or înv despre creierul uman i despre c ile lui ascunseă ă ă ăţă ş ă
mai mult decât î i închipuise vreodat c ar putea exista. Când termin , r mase nemi cat o lung perioad deş ă ă ă ă ş ă ă
timp al turi de tabloul de comand analizându- i noile cuno tin e. Devenise brusc mai în elept cu câ iva ani, iară ă ş ş ţ ţ ţ
tinere ea p rea s fi r mas undeva departe, în urm .ţ ă ă ă ă
Pentru prima oar în elegea în mod explicit faptul c dorin ele urâte i perverse care îi tulburaseră ţ ă ţ ş ă
câteodat propria minte erau comune tuturor fiin elor umane. Dar constructorilor ora ului nu le p sase de bineă ţ ş ă
i de r u, iar ma inile îi slujiser întotdeauna cu credin .ş ă ş ă ţă
Era mul umit s vad c teoriile i se adevereau, dar în elegea c îi va fi destul de greu s scape de acolo.ţ ă ă ă ţ ă ă
Dac s-ar întâmpla s adoarm din nou în interiorul acestor ziduri, probabil c nu s-ar mai trezi niciodat .ă ă ă ă ă
Fusese salvat o dat , dar ansa nu avea s -i mai surâd i a doua oar .ă ş ă ăş ă
Proiectoarele de gânduri trebuiau scoase din func iune i înc în a a fel încât robo ii s nu le mai poatţ ş ă ş ţ ă ă
repara niciodat . Proiecta i cu scopul de a remedia avarii minore, manuale, ace tia s-ar fi v zut completă ţ ş ă
neputincio i în fa a unor distrugeri de genul celor pe care le avea Peyton în vedere. Când va sfâr i ceea ce- iş ţ ş ş
propusese, Comarre nu va mai fi o amenin are pentru nimeni. N-avea s -i mai sechestreze mintea niciodat , iţ ă ă ş
nici pe a acelora care s-ar fi întâmplat s treac vreodat pe aici.ă ă ă
În primul rând trebuia s -i localizeze pe cei care dormeau i s -i trezeasc din nou la via .Asta probabilă ş ă ă ţă
c avea s dureze ceva timp, dar, din fericire, ma ina era echipat cu aparate standard de c utare monitorizat .ă ă ş ă ă ă
Cu ajutorul lor putea vedea i auzi tot ce se petrecea în ora prin simpla focalizare a fascicolului cursor peş ş
por iunea dorit . Putea s - i proiecteze chiar propria voce, dac voia, dar nu i imaginea. Aparatele capabile sţ ă ă ş ă ş ă
realizeze acest lucru fuseser realizate abia dup construc ia ora ului Comarre.ă ă ţ ş
Nu izbuti chiar de prima dat s manevreze corect comenzile i, la început, fascicolul de lumin alergă ă ş ă ă
bezmetic de colo-colo prin ora . Se pomeni privind cu surprindere imagini din locuri necunoscute, ciudate, iarş
la un moment dat v zu, pentru o frac iune de secund , chiar p durea, de i imaginea ob inut era cu susul în jos.ă ţ ă ă ş ţ ă
Se întreb dac Leo mai era înc prin preajm i localiza intrarea, nu f r un oarecare efort.ă ă ă ăş ă ă
Da, iat locul prin care p trunsese în ora cu o zi înainte. i, la câ iva metri dep rtare, îl v zu pe Leoă ă ş Ş ţ ă ă
care privea int c tre ora , având întip rit în ochi o expresie de real îngrijorare. Pe b iat faptul îl impresionţ ă ă ş ă ă ă ă ă
adânc. Se întreb dac l-ar fi putut aduce în Comarre. N-ar fi fost r u s -l aib al turi, pentru c , după ă ă ă ă ă ă ă
experien ele de peste noapte, începea deja s simt nevoia unui sprijin moral.ţ ă ă
Cercet metodic ora ul i izbuti s descopere mai multe intr ri ascunse, aflate la nivelul solului. Se totă ş ş ă ă
întreba cum va reu i s plece. Chiar dac ar putea ac iona transmi torul de materie în sens contrar, totu i nu-iş ă ă ţ ţă ş
prea surâdea o astfel de perspectiv . Ar fi preferat mai degrab s foloseasc un mijloc de transport de modă ă ă ă ă
veche.
Îns toate ie irile erau încuiate i pentru moment r mase nedumerit. Apoi încerc s vad dac nu eraă ş ş ă ă ă ă ă
vreun robot prin preajm . Dup un timp, îl g si pe unul din fra ii mai mici ai lui A-cinci care se plimba de-aă ă ă ţ
lungul unui coridor, îndreptându-se c tre o int misterioas . Din fericire îi ascult comenzile f r să ţ ă ă ă ă ă ă
crâcneasc , deschise u a de intrare i ie i. Peyton îndrept iar fascicolul de lumin spre zid i-l focaliz laă ş ş ş ă ă ş ă

13. câ iva metri de Leo, apoi strig u or:ţ ă ş
Leo!―
Leul privi în sus speriat.
Hei, Leo, sunt eu, Peyton!―
Uimit din cale afar , leul începu s se învârteasc încet de jur-împrejur, apoi renun i r mase pe locă ă ă ţăş ă
ne tiind ce s fac .ş ă ă
Peyton îl convinse cu greu s se urneasc din loc i s intre. Leul îi recunoscu vocea i p rea c ar vreaă ă ş ă ş ă ă
s vin , dar nu era decât un biet animal dezorientat i speriat.ă ă ş
Ezit un moment în dreptul intr rii: nu-i pl cea deloc ora ul, i nici robotul care îl a tepta al turi t cut,ă ă ă ş ş ş ă ă
în dreptul intr rii.ă
Cu r bdare, f r a se gr bi, Peyton îi ceru leului s vin pe urmele robotului explicându-i de mai multeă ă ă ă ă ă
ori, în diferite feluri, pentru a fi sigur ca în elegea corect. Apoi, adresându-i-se direct ma in riei, îi ordon s -lţ ş ă ă ă
conduc pe Leo spre cabina de comand . Dup aceea, cu un cuvânt de încurajare, îi l s singuri pe cei doi careă ă ă ă ă
formau împreun o pereche destul de stranie.ă
Îl sup ra faptul c nu putea vedea în nici una din camerele acelea închise, deasupra c rora era a ezată ă ă ş
semnul macului. Erau izolate de razele fascicolului sau probabil dispozitivele de focalizare fuseser asamblateă
în a a fel încât monitorul nu putea fi folosit pentru a privi în acele sectoare.ş
Dar nu descuraj . Cei care dormeau aveau s fie trezi i într-un mod mai brutal, a a cum de fapt seă ă ţ ş
întâmplase i cu el. Acum, dup ce le cercetase universul interior, nu mai avea nici un fel de simpatie pentru ei:ş ă
nu-l încerca decât un oarecare sim al datoriei care îi spunea c trebuie s -i trezeasc . Altfel, nu meritau nici unţ ă ă ă
pic de considera ie.ţ
Deodat , îi veni în minte un gând îngrozitor. Cu ce oare îi alimentase proiectoarele mintea ca r spuns laă ă
propriile sale dorin e în acea idil dat uit rii, din care îns îi fusese atât de greu s se întoarc ? Erau oareţ ă ă ă ă ă ă
gândurile lui ascunse la fel de demne de dispre ca i ale celorlal i care visau?ţ ş ţ
Era o problem destul de delicat , a a c o alung pentru moment, i se a ez din nou la panoul centrală ă ş ă ă ş ş ă
de comand . Prima dat trebuia s deconecteze circuitele, iar apoi s distrag proiectoarele în a a fel încât s nuă ă ă ă ă ş ă
mai poat fi folosite vreodat . Vraja pe care Comarre o inoculase în atâtea min i avea s fie în sfâr it ruptă ă ţ ă ş ă
pentru totdeauna.
Peyton întinse mâna s ac ioneze întrerup toarele circuitului multiplu, dar nu mai apuc s-o fac . Încet,ă ţ ă ă ă
dar ferm, patru bra e metalice îl prinser pe la spate. Se zb tu încercând s scape, dar degeaba, c ci se pomeniţ ă ă ă ă
ridicat în aer i transportat în mijlocul înc perii. Acolo, bra ele metalice îl a ezar din nou pe podea i apoi seş ă ţ ş ă ş
retraser .ă
Mai degrab enervat decât alarmat, Peyton se întoarse s dea fa cu du manul. Privit cu aten ie de laă ă ţă ş ţ
câ iva metri dep rtare, p rea s fie cel mai complex robot pe care îl v zuse vreodat . Corpul s u m sura pesteţ ă ă ă ă ă ă ă
doi metri în l ime i st tea pe dou sprezece anvelope mari i rotundeă ţ ş ă ă ş .
Din diferite p r iale sa iului metalic ie eau tot felul de tentacule, bra e, cabluri i alte mecanisme greuă ţ ş ş ţ ş
de descris ce se proiectau în toate direc iile. La distan unul de cel lalt, dou grupuri de membre erau ocupateţ ţă ă ă
cu demontarea i repararea unei ma in rii pe care, cu un sentiment de vinov ie, Peyton o recunoscu imediat.ş ş ă ăţ
Î i cânt ri adversarul în t cere. Era cu siguran un robot de cea mai înalt performan .Dar folosise împotrivaş ă ă ţă ă ţă
lui violen a fizic , i nici unui robot nu-i era permis una ca asta: cel mult putea refuza s -i asculte ordinele. Unţ ă ş ă
robot nu se comporta astfel decât dac se afla sub controlul direct al unei alte min i omene ti. Asta însemna că ţ ş ă
undeva, în ora , mai exist înc o minte treaz , o minte con tient i ostil .ş ă ă ă ş ăş ă
Cine e― ti tu? întreb el în cele din urm adresându-se nu robotului, ci celui care îl dirija.ş ă ă
Aproape în aceea i clip ma in ria îi r spunse pe un ton sigur, mecanic ce p rea a fi mai mult decâtş ă ş ă ă ă
redarea automat a vocii unei fiin e omene ti:ă ţ ş
Eu sunt Inginerul.―
― Atunci ie i ia iveal i las -m s te z resc.ş ăş ă ă ă ă
Dar― te ui i la mine.ţ
Tonul inuman al vocii, precum i cuvintele rostite îi alungar enervarea într-o clip , l sând în locul ei unş ă ă ă
sentiment de incredibil uimire. Ma ina nu era sub comanda vreunei fiin e omene ti. Era la fel de automatizată ş ţ ş ă
ca i ceilal i robo i ai ora ului, dar, spre deosebire de ei i de to i ceilal i robo i din lume, acesta avea voin iş ţ ţ ş ş ţ ţ ţ ţăş
con tiin proprie.ş ţă
CAPITOLUL ASEŞ
CO MARULŞ
În timp ce privea cu ochii larg deschi i la ma ina din fa a sa, Peyton sim i cum i se ridic p rul în capş ş ţ ţ ă ă ―
dar nu de team ,ci din cauza emo iei prea mari care îl cuprinsese. Eforturile lui erau în sfâr it r spl tite c ciă ţ ş ă ă ă
aici, în fa a ochilor s i, se afla împlinit un vis al omenirii, vechi de-aproapeţ ă o mie de ani.
Cu mult timp în urm , ma inile c p taser o inteligen limitat . Acum ajunseser în sfâr it s aib iă ş ă ă ă ţă ă ă ş ă ăş
con tiin .ş ţă
Acesta era secretul pe care Thordarsen voise s -l d ruiasc lumii, secret pe care Consiliul c utase s -lă ă ă ă ă
ascund de teama consecin elor neb nuite ce ar fi putut ap rea. Vocea lipsit de via vorbi din nou:ă ţ ă ă ă ţă
M― bucur c î i dai seama de adev r. Asta simplific mult lucrurile.ă ă ţ ă ă
Po― i s -mi cite ti gândurile? întreb Peyton.ţ ă ş ă
Bine― în eles. Asta fac chiar din momentul în care ai iţ ntrat aici.
Mi-am dat seama, spuse Peyton z― âmbind sarcastic. i ce-ai de gând s faci acum cu mine?Ş ă
Trebuie s― te împiedic s distrugi Comarre. Iat un lucru destul de rezonabil, gândi Peyton.ă ă ă
― i dac a pleca acum? i-ar conveni?Ş ă ş Ţ
Da. A― a ar fi binş e.

14. B iatul nu se putu ab ine s nu râd . Inginerul era totu i un robot, în ciuda caracterului s u aproapeă ţ ă ă ş ă
omenesc. Nu era capabil de iretenie, iar acest lucru îi oferea lui un avantaj. Trebuia s -l p c leasc într-un felş ă ă ă ă
pentru a-l face s - i dea la iveal secretele. Dar robotul îi citi din nou gândurile.ă ş ă
Nu te voi l― sa s faci asta. Ai aflat deja prea multe. Trebuie s pleci imediat. Dac e necesar, voiă ă ă ă
folosi for a.ţ
Trebuia s câ tige timp: la urma-urmei, putea m car încerca s descopere limitele inteligen ei atât deă ş ă ă ţ
uimitoare a acestei ma in rii.ş ă
― Înainte de a pleca, spune-mi i mie: de ce te nume ti Inginerul?ş ş
Robotul r spunse destul de repede:ă
Dac― apar erori serioase care nu pot fi reparate de robo i, m ocup eu de ele. La nevoie, potă ţ ă
reconstrui întregul ora , dar, în mod normal, când totul func ioneaz cum trebuie, eu nu intervin. Stau deoparte.ş ţ ă
Cât de str in era pentru o minte uman ideea de "repaus". Abia î i st pâni un zâmbet de amuzamentă ă ă ş ă
remarcând distinc ia pe care Inginerul o f cea între el însu i i "roboti". Urm toarea întrebare se impunea de laţ ă ş ş ă
sine:
― i dac i se întâmpl ie ceva?Ş ăţ ăţ
Suntem doi. Cel― lalt e în repaus acum. Fiecare îl poate repara pe cel lalt. A fost nevoie de asta oă ă
dat , acum trei sute de ani.ă
Era un sistem f r nici o fisur . Comarre era ferit de accidente pentru milioane de ani de aici încolo. Ceiă ă ă
care construiser ora ul fabricaser i ace ti ve nici gardieni pentru a-i veghea în timp ce ei porneau în c utareaă ş ăş ş ş ă
propriilor lor vise. i nu era de mirare c acum, la mult vreme dup ce f uritorii s i muriser , ComarreŞ ă ă ă ă ă ă
continua s - i îndeplineasc strania menire.ă ş ă
Ce tragedie îns c tot acest geniu se risipise în zadar!ă ă
Secretele pe care le de inea Inginerul ar fi putut revolu iona tehnologia cibernetic , ar fi putut da na tereţ ţ ă ş
unei noi lumi. Acum, dup ce fuseser construite primele ma ini con tiente, mai exista oare vreo limit ?ă ă ş ş ă
Nu, replic― Inginerul pe nea teptate. Thordarsen mi-a spus c va veni ziua în care robo ii vor fi maiă ş ă ţ
inteligen i decât oamenii.ţ
Era ciudat s auzi cum o ma in pronun a numele propriului ei constructor. Deci acesta fusese visul luiă ş ă ţ
Thordarsen! înc nu putea în elege imensele implica ii ale acestui fapt i mai cu seam nu era preg tit s leă ţ ţ ş ă ă ă
accepte în întregime. La urma-urmei, între robot i mintea uman se întindea o pr pastie enorm .ş ă ă ă
Nu mai mare dec― ât cea dintre om i animalele din care se trage. Tu, Omule, nu e ti decât un robotş ş
foarte complex. Eu sunt unul mai simplu, dar mai eficient. Asta e tot.
Peyton reflect câteva clipe asupra problemei. Dac Omul nu era într-adev r decât un robot complexă ă ă ―
o ma in compus din celule vii în locul re elelor electrice i tranzistorilorş ă ă ţ ş atunci― într-o bun zi vor putea fiă
construi i i robo i mult mai complec i. Iar când va veni ziua aceea, suprema ia Omului va lua sfâr it. S-arţ ş ţ ş ţ ş
putea ca ma inile s continue s -i slujeasc , dar ele vor fi mult mai inteligente decât st pânii lor.ş ă ă ă ă
În înc perea imens , m rginit de iruri lungi de analizatoare i relee complicate, se a ternu o t cereă ă ă ă ş ş ş ă
deplin . Inginerul îl privea fix, în timp ce bra ele i tentaculele lui erau înc ocupate cu munca de repara ie.ă ţ ş ă ţ
Peyton sim ea cum îl cuprinde disperarea, dar, ca de obicei, faptul c i se puneau be e în roate îl f ceaţ ă ţ ă
mai hot rât decât oricând. Trebuia s - i dea seama cu orice chip cum era construit Inginerul. Altfel, avea s - iă ă ş ă ş
iroseasc întreaga via încercând s egaleze geniul lui Thordarsen.ă ţă ă
Dar n-avea nici o ans .Robotul era mereu cu un pas înaintea lui:ş ă
Nu po― i s faci planuri împotriva mea. Dac încerci s fugi pe u a aceea, î i arunc în picioare unitateaţ ă ă ă ş ţ
asta de putere. La o asemenea distan ,eroarea probabil e mai mic de o jum tate de centimetru.ţă ă ă ă
Nu te puteai ascunde din fa a analizatoarelor de gânduri. Ideea abia încol ise în mintea lui Peyton, darţ ţ
robotul o i ghicise. O apari ie brusc îi surprinse în egal m sur pe amândoi. Prin aer sc p r deodat unş ţ ă ă ă ă ă ă ă ă
fulger brun-auriu i asupra robotului se n pusti, cu o vitez de aizeci i cinci de kilometri la or , o jum tate deş ă ă ş ş ă ă
ton de oase i tendoane, izbindu-l drept îă ş n central de greutate.
Pentru o clip , bra ele , tentaculele, cablurile se zb tur de-a valma, frenetic, apoi cu un zgomotă ţ ă ă
înfior tor, Inginerul se pr bu ila podea. Lingându- i labele gânditor, Leo se ghemui deasupra ma in rieiă ă ş ş ş ă
stricate.
Nu prea în elegea el ce voia animalul sta lucios care îl amenin a pe st pânul lui. Avea o piele foarteţ ă ţ ă
tare: nu mai v zuse una ca asta decât o dat , cu mul i ani în urm , când se certase în mod necugetat cu ună ă ţ ă
rinocer.
Bravo, b― ietei strig Peyton bucuros. ine-l acolo! Inginerul î i rupsese membrele mai importante,ă ă Ţ ş
iar tentaculele erau prea slabe pentru a mai putea face vreun r u cuiva. Apreciind înc o dat importan aă ă ă ţ
incalculabil a trusei cu scule, Peyton se puse pe treab . Când termin , Inginerul nu mai era capabil de nici oă ă ă
mi care, de i nu-i atinsese nici unul din circuitele neuronice. La urma-urmei, ar fi sem nat prea mult cu oş ş ă
crim .ă
Acum po― i s te ridici, Leo.ţ ă
Ascult tor, leul se trase într-o parte nu foarte încântat.ă
― Îmi pare r u c a trebuit s fac una ca asta, rosti Peyton cu ipocrizie, dar cred c m în elegi. Po i să ă ă ă ă ţ ţ ă
mai vorbe ti?ş
Da, r― spunse Inginerul. Ce-ai de gând s faci acum?ă ă
B iatul zâmbi. În urm cu cinci minute, ei fusese cel care pusese aceast întrebare. Cât va dura oareă ă ă
pân ce geam nul Inginerului î i va face apari ia? De i în caz de for major Leo ar fi putut face fa situa iei,ă ă ş ţ ş ţă ă ţă ţ
totu i, prevenit deja, cel lalt robot era în stare s le creeze mari nepl ceri. Puteaş ă ă ă de exemplu s― ― stingă ă
luminile.
Tuburile incandescente pâlpâiau i într-o clip bezna adânc se a ternu în înc pere. Luat prinş ă ă ş ă
surprindere, Leo scoase un urlet jalnic i însp imântat. Cu un aer plictisit, Peyton î i aprinse lanterna deş ă ş
buzunar.
Asta nu m― deranjaz cu nimic, spuse el. Nu-i nici o diferen ,po i s le la iă ă ţă ţ ă ş aprinse.