1. m perioada taberelor
m durata taberelor
m criterii pentru alegerea
unui loc de tabãrã
m cum gãsim un loc bun
de tabãrã?
m când alegem locul ?
m în fiecare an în acelaºi
loc?
Noua Speranþã Timiºoara Preþ: 9 000 lei m amenajãrile necesare
2. Când şi unde
organizăm tabere
Un material despre perioadele optime pentru
organizarea taberelor şi despre locurile în care
putem organiza tabere.
3. 2 Când şi unde organizăm tabere
PERIOADA
DE DESFĂŞURARE
A TABERELOR
Stabilirea perioadei de desfăşurare a unei tabere şi durata ei sunt
influenţate de:
• forma de organizare şi scopul taberei
• locul în care se desfăşoară tabăra
• vârsta participanţilor
Să discutăm un pic mai pe larg aceste aspecte.
Perioadele de desfăşurare a taberelor
Taberele care au drept scop instruirea sau studiul biblic intensiv pot
fi desfăşurate practic în orice perioadă a anului. Limitările care pot
interveni sunt legate de vârsta participanţilor. Dacă aceştia sunt elevi sau
studenţi, evident că taberele pot avea loc doar în perioada vacanţelor.
În ceea ce priveşte taberele care în programul lor cuprind şi odihna,
recreerea, drumeţiile şi sportul, perioada de desfăşurare a acestora este
limitată la lunile de vară şi început a toamnei.
Dacă organizăm tabere la munte trebuie să ţinem seama de
caracteristicile climatului montan. Este bine să ne interesăm din timp de
clima locului în care organizăm tabăra şi de faptul că în văi şi în locurile
cu altitudine scăzută (până la 1000 m) clima este diferită de cea a
locurilor situate la altitudine înaltă.
4. Când şi unde organizăm tabere 3
Astfel, în văi şi în locuri cu altitudine scăzută, perioada optimă din
punct de vedere al timpului este între 15 Iulie şi 15 Septembrie. În ultima
parte a acestei perioade (după 15 August) temperaturile sunt mai scăzute,
dar nu de aşa natură încât să împiedice desfăşurarea taberelor. Perioadele
dinainte de 15 Iulie nu sunt foarte indicate din cauza instabilităţii vremi
(ploi frecvente).
La altitudine mare (peste 1000 de metri) perioada optimă ar fi lunile
August şi Septembrie. Deşi aici temperaturile în luna Septembrie sunt
mult mai scăzute decât în văi, stabilitatea deosebită a vremii (ploi puţine
şi cer senin, vizibilitate excelentă) face ca această perioadă să nu fie
evitată. În astfel de locuri, perioadele dinainte de 15 Iulie trebuie evitate.
Timpul este instabil şi se poate schimba foarte uşor, trecând de la zile
călduroase la zile extrem de reci cu ploaie, lapoviţă şi chiar ninsoare. Pe
traseele turistice la peste 2000 de metri se poate întâlni zăpadă destul de
mare, făcând deplasările periculoase.
În alegerea perioadei taberei trebuie să ţinem seama de şi de faptul că
nu putem instala corturile oriunde şi că activităţile din tabără necesită un
spaţiu destul de mare de desfăşurare (jocuri, sport). De aceea, dacă
terenul pe care instalăm tabăra este fâneaţă, trebuie stabilită perioada în
înţelegere cu proprietarul terenului, înţelegându-ne cu el când are fânul
deja cosit. În cazul în care vom solicita eliberarea terenului de fân înainte
de data la care se coseşte de obicei fânul în zonă, probabil că proprietarul
ne va cere o chirie mai mare, incluzând în ea şi despăgubirile pentru
paguba în recolta de fân. Un lucru util este ca înainte de a discuta cu un
proprietar aceste lucruri, să ne interesăm de la o persoană neutră şi (dacă
avem posibilitatea să cunoaştem pe aşa cineva în zonă) de încredere, cu
privire la perioada coasei, la cantitatea de fân pierdută prin cosire mai
devreme cu o săptămână sau două, şi la preţul fânului, pentru a putea
stabili un preţ corect.
În cazul taberelor organizate în cabane, campinguri sau pavilioane va
trebui ca înainte de stabilirea perioade să discutăm cu cei responsabili de
administrare privitor la perioadele când acestea sunt disponibile.
5. 4 Când şi unde organizăm tabere
Taberele de iarnă
Cum taberele de iarnă cuprind în majoritate în programul lor şi
practicarea unui sport de iarnă (ski sau săniuş), este evident că perioada
lor trebuie stabilită în funcţie de trei criterii:
♦ existenţa zăpezii bune
♦ dacă locul de cazare este liber
♦ dacă participanţii sunt liberi
Singura perioadă disponibilă pentru elevi este vacanţa de iarnă. Nu
recomandăm perioada dinainte de 1 Ianuarie, pentru că zăpada nu este
întotdeauna suficientă dar în primul rând pentru că nu considerăm că este
bine ca sărbătorile Naşterii Domnului să fie petrecute la ski.
Pentru studenţi mai există şi vacanţa de după sesiune. De regulă
aceasta este o perioadă în care zăpadă este suficientă în toate staţiunile de
ski.
Atât în cazul elevilor cât şi al studenţilor, singura problemă rămâne
găsirea unui loc sigur de cazare, pentru că în ambele perioade toate
staţiunile de munte sunt arhipline.
Pentru cei care nu sunt limitaţi de orarul şcolii, credem că cea mai
bună perioadă (din punct de vedere al abundenţei şi calităţii zăpezii şi al
posibilităţii găsirii unui loc de cazare este cuprinsă între 25 Ianuarie şi 10
Martie (cu excepţia săptămânii de vacanţă a studenţilor).
În multe locuri din ţară există zăpadă şi în lunile Martie şi chiar în
Aprilie, făcând deci posibilă organizarea unor tabere de ski chiar şi în
vacanţa de primăvară. Dar trebuie avut foarte mare grijă la faptul că în
această perioadă zăpada începe să se topească, consistenţa ei o face greu
de skiat iar accidentele sunt mai frecvente în special printre începători.
6. Când şi unde organizăm tabere 5
Durata taberelor
Este, desigur la latitudinea fiecărui organizator sau a timpului cât
sunt disponibile unităţile de cazare. Totuşi, o perioadă mai scurtă de şase
zile nu este indicată. Cum două zile se pierd cu drumul, cele două sau trei
zile rămase sunt total insuficiente pentru acomodarea cu tabăra şi pentru
atingerea scopului taberei.
Deşi o tabără mai scurtă este mai ieftină (per ansamblu) decât una
mai lungă, costul per zi al unei astfel de tabere este mai mare (mult mai
mare putem spune), din cauza distribuirii cheltuielilor cu transportul pe
un număr mai mic de zile.
O perioadă mai lungă de 12 zile nu este nici ea indicată. 10-12 zile
este "limita de suportabilitate" a vieţii "la cort" pentru orăşeanul obişnuit
(nu discutăm aici de cei cu pasiune pentru munte!). În cazul copiilor şi
adolescenţilor, dorul de casă este un alt factor care poate interveni după
7-8 zile de tabără.
După noi, durata optimă a unei tabere este cuprinsă între 7 şi 11 zile.
Taberele NOUA SPERANŢĂ au durata de 10-11 zile.
Odată stabilită perioada taberelor, (în special dacă sunt mai multe
serii succesive) este bine să se facă un tabel cuprinzând perioada, vârsta
participanţilor (eventual de unde sunt participanţii) şi numele conducă-
torului. Organizatorul de tabere va fi deseori întrebat în timpul anului
când anume sunt taberele pentru diverse grupe de vârstă. Un astfel de
tabel îl va ajuta.
Noi facem un astfel de tabel în care includem şi o scurtă descriere a
condiţiilor din tabără, a programului, a locului unde va fi instalată tabăra
şi alte informaţii utile pentru participanţi.
Când stabilim perioada taberelor?
După ce am stabilit locul taberei şi cu cât se poate de mult înainte de
începerea sezonului, pentru a putea să calculăm costurile şi să anunţăm
tabăra din vreme.
7. 6 Când şi unde organizăm tabere
LOCUL TABEREI
Unde organizăm tabăra? Este una dintre primele probleme cu care se
confruntă cel care doreşte să înceapă această lucrare. Răspunsul nu este
foarte uşor. Lipsa amenajărilor turistice, reţeaua săracă de cabane din
munţii noştri, preţurile prohibitive de la hoteluri sau moteluri,
posibilităţile reduse de rezervare a locurilor, starea jalnică a majorităţii
campingurilor, reţeaua slab dezvoltată de drumuri în zonele care se
pretează organizării de tabere, redarea terenurilor din extravilan în
proprietatea privată, sunt numai câteva din piedicile care stau în găsirea
unui loc adecvat pentru organizarea unei tabere. Cum le depăşim? Cum
alegem un loc pentru tabără? Merită să cumpărăm un loc? Cum ducem
tratativele pentru închirierea unui loc? Ce amenajări trebuie făcute pe
terenul taberei? La acestea şi la încă alte câteva probleme dorim să
răspundem în rândurile următoare.
Există şi cazuri, rare ce-i drept, în care biserica sau organizaţia sub
conducerea căreia se va desfăşura tabăra dispune de un teren sau chiar de
clădiri în care se pot caza participanţii. Evident, în acest caz, nu se mai
pune problema alegerii unui alt loc, ci doar amenajarea şi îmbunătăţirea
dotărilor celui existent. Rândurile care urmează se adresează celor care
nu dispun de astfel de facilităţi.
8. Când şi unde organizăm tabere 7
Criteriile pentru alegerea locului de
tabără
Există, desigur, deosebiri între o tabără organizată în corturi şi o
tabără ce se desfăşoară într-o cabană sau grup de cabane, într-un camping
sau motel. Vom trata mai pe larg subiectul taberelor de corturi, şi mai pe
scurt cel al taberelor în care cazarea are loc într-o clădire. Există însă
câteva criterii general valabile, şi în rândurile următoare ne vom ocupa de
acestea.
Criterii valabile indiferent de forma de organizare
a taberei
Un loc ales pentru organizarea unei tabere trebuie:
1. Să permită cazarea participanţilor şi personalului taberei, cu o
rezervă de spaţiu de 10-20 % din numărul estimat de persoane şi
desfăşurarea activităţilor prevăzute în programul taberei.
La taberele de corturi acest lucru se referă la
posibilitatea de a instala un număr de corturi suficient
pentru toate persoanele din tabără, a cortului pentru
bucătărie, depozitarea alimentelor, a corturilor (sau
umbrarelor) pentru întâlnirea în caz de vreme
nefavorabilă şi a celorlalte amenajări (cabine de toaletă,
teren de volei/fotbal, loc pentru focul de tabără.)
La cabane sau campinguri, este vorba despre un
număr suficient de camere (paturi, locuri de dormit)
pentru cazare, spaţiu pentru depozitarea alimentelor şi
pregătirea meselor., săli pentru servirea mesei şi
întâlniri, teren pentru sport.
2. Să fie accesibil cu mijloacele de transport pentru participanţi,
personal, echipament, alimente.
9. 8 Când şi unde organizăm tabere
De regulă acest criteriu se referă la posibilitatea
accesului auto cu orice tip de autovehicul (camion,
autobuz, automobil).
3. Să aibă în imediata apropiere surse îndestulătoare de apă potabilă şi
de apă pentru spălat.
În cazul taberelor de corturi, aceasta înseamnă
amplasarea în apropierea unui râu cu debit suficient de
mare pentru a permite spălarea (chiar şi baia)
participanţilor şi a unui izvor pentru alimentarea cu apă
de băut şi de gătit. Vom reveni asupra problemei apei.
4. Să aibă în apropiere trasee pentru drumeţii.
Acest criteriu nu este neapărat necesar în cazul
taberelor care au drept scop numai studiul biblic,
taberelor de instruire sau a celor de învăţare a unei limbi
străine. Dacă însă este vorba de tabere care cuprind în
program şi drumeţii, atunci acest criteriu trebuie luat în
considerare cu toată seriozitatea. Mai multe detalii
despre acest subiect în capitolul referitor la drumeţii.
5. Să existe siguranţa posibilităţii de a fi închiriat sau rezervat.
Ne referim aici la faptul că un teren poate să
îndeplinească toate criteriile de mai sus, să fie
convenabil din toate punctele de vedere, dar proprietarul
să nu fie sigur dacă vrea sau nu să îl închirieze pentru
tabără. Sau, în cazul cabanelor, să nu se poată face o
rezervare sigură (întărită de încheierea unor acte care să
protejeze ambele părţi de consecinţe în cazul renunţării)
cu cel puţin patru-cinci luni înainte.
6. Să fie, faţă de localitatea din care se pleacă în tabără, la o distanţă
rezonabilă.
10. Când şi unde organizăm tabere 9
Aceasta înseamnă că durata transportului nu trebuie
să depăşească şase ore. În cazul unor drumuri accepta-
bile (85-90% asfalt, şi restul drum forestier (pietruit) şi a
transportului efectuat cu autobuze, distanţa este de maxi-
mum 280-300 km.
De ce durata transportului nu trebuie să depăşească
şase ore? În primul rând că, pentru copii şi adolescenţi o
călătorie mai lungă cu autobuzul este destul de greu de
suportat. Apoi, în cazul taberelor cu serii multiple, deci a
celor în care o serie schimbă alta, folosind acelaşi mijloc
de transport, este imposibil ca transportul dus-întors să se
facă într-o zi.
Taberele organizate în cabane, pavilioane,
campinguri, moteluri
Deşi mai uşoare din punct de vedere al organizării decât taberele de
corturi, şi cele organizate în cabane, pavilioane, campinguri sau moteluri
ridică suficiente probleme în ceea ce priveşte facilităţile.
Există câteva lucruri care trebuie avute în vedere (pe lângă cele
enunţate mai sus) în alegerea unui astfel de loc:
! care este capacitatea reală de cazare
! care este preţul cazării
! cazarea implică şi obligativitatea servirii mesei (sau a tuturor
celor trei mese) la unitatea respectivă? (în cazul în care aceasta
dispune de astfel de posibilităţi)
! cât costă un meniu complet?
! preţul cazării sau al mesei se va schimba până la tabără?
! trebuie achitata un avans? cât?
! se poate găti masa pe cont propriu? (există deci spaţii pentru
depozitarea alimentelor şi cele necesare pentru gătit?)
11. 10 Când şi unde organizăm tabere
! vesela (pentru pregătire meselor şi cea pentru servirea meselor)
trebuie adusă sau există în dotarea unităţii?
! cu cine trebuie luată legătura pentru rezervarea locurilor?
! de cine depinde unitatea respectivă (forul tutelar)
! forul tutelar este de acord cu închirierea?
! se poate închiria şi parţial (deci nu la capacitatea completă?)
Dacă da, cine va mai fi prezent acolo? (alte tabere, turişti,
muncitori ...)
! în cazul în care în unitatea respectivă vor mai exista şi alte
persoane (alte tabere, turişti) cum se va face partajarea spaţiilor
comune? (săli de mese, săli pentru întâlniri, terenuri de sport,
grupurile sanitare ...)
! există grupuri sanitare? (cabine W.C.) Câte? Care este starea lor
de funcţionare? Dar de igienă?
! există băi, duşuri, spălătoare? Câte? În ce stare?
! apa potabilă este curentă? se ia de la izvor? izvorul are debit
suficient pentru aprovizionarea cu apă de băut şi pentru gătit?
! există terenuri de sport? (sau locuri în care se pot amenaja)
! unitatea oferă lenjerie de pat şi pături, sau acestea trebuie aduse
de către participanţi (sau organizatori)? Dacă oferă, în ce stare
de curăţenie se află de regulă?
! care sunt posibilităţile de aprovizionare cu alimente? (localităţi
apropiate care dispun de magazine, pieţe, starea de aprovizi-
onare a acestora, distanţe, starea drumurilor)
! unitatea dispune de asistenţă sanitară? care este unitatea sanitară
cea mai apropiată? (punct de prim ajutor, dispensar, spital)
! care sunt posibilităţile de comunicaţii (telefon, telefonie mobilă,
staţie radio ...). În cazul în care unitatea dispune de telefon, sau
se poate lua legătura telefonic cu altă unitate din apropiere, sau
chiar cu persoane particulare, este bine să se noteze aceste
numere de telefon, ca şi cel al forului tutelar. Este bine să se
12. Când şi unde organizăm tabere 11
verifice prezenţa semnalului de telefonie mobilă în zonă şi care
reţele acoperă zona.
! cum se poate alarma, în caz de nevoie, formaţia SALVAMONT
din zonă?
! ce posibilităţi de transport sunt în zonă? (curse de autobuz,
maşini de ocazie, tren, staţia C.F.R. cea mai apropiată)
! ce pretenţii are unitatea sau forul tutelar de la cel ce închiriază?
(sunt cazuri în care proprietarii unor astfel de facilităţi au
anumite pretenţii legate de utilizarea instalaţiilor, a spaţiilor de
cazare sau a dependinţelor. Acestea trebuie cunoscute dinainte
şi discutate în detaliu, pentru a putea fi aduse la cunoştinţa
participanţilor, a veghea la respectarea lor pe parcursul taberei,
aceasta pentru a nu intra în conflict cu proprietarii unităţii)
Oridecâteori acest lucru este posibil, este bine să se încheie o
înţelegere scrisă (comandă aprobată, contract) între organizatorul taberei
şi proprietarul unităţii de cazare sau, dup caz, forul tutelar. Într-un astfel
de document trebuie specificate următoarele:
• părţile între care se încheie înţelegerea: cine solicită închirierea
(numele organizaţiei, al bisericii sau persoanei care organizează
tabăra, adresa, eventual seria şi numărul actului de identitate) şi
proprietarul unităţii (cu aceleaşi date de identificare)
• perioada pe care se solicită închirierea. Este bine să se specifice
şi orele de sosire, respectiv de eliberare a spaţiului închiriat,
pentru a evita suprapunerile cu alte serii.)
• numărul de locuri solicitate
• tarifele aplicate
• modalitatea de plată şi termenele de plată
• orice alte pretenţii ale părţilor asupra cărora se cade de comun
acord
• pretenţiile de despăgubire în cazul că una din părţi reziliază
contractul
13. 12 Când şi unde organizăm tabere
Taberele de corturi
În cazul taberelor de corturi, pe lângă criteriile generale (asupra
cărora vom reveni cu câteva amănunte) trebuie avute în vedere şi
caracteristici specifice:
! este suficient spaţiu pentru instalarea tuturor corturilor?
! locul este suficient de drept pentru instalarea optimă a
corturilor?
! locul este uscat sau umed?
! în caz de ploaie torenţială cu durată mare, apa se scurge de pe
teren? care sunt zonele în care bălteşte?
! zona este expusă alunecărilor de teren, sau căderilor de pietre?
! terenul este fâneaţă, păşune, sau nu are nici o utilizare? Dacă
este fâneaţă, când se coseşte fânul în zonă? Dacă este păşune,
cât de intens este utilizată în perioada de desfăşurare a taberei?
! există în imediata apropiere un râu, cu un debit suficient de
mare pentru spălare şi chiar baie? Sunt pe malul râului locuri
ferite de privirile trecătorilor sau celorlalţi participanţi, pentru
spălarea întregului corp? viteza de curgere a apei şi adâncimea
nu pune în pericol pe cei care intră în râu?
! există în apropierea taberei un izvor pentru alimentarea cu apă
potabilă? dacă nu există un izvor, şi alimentarea se face de la un
pârâu, apa acestuia este suficient de curată? există în amonte
surse de poluare (case, stâne, instalaţii industriale sau
piscicole?)
! există o sursă de aprovizionare cu lemne de foc aproape de
tabără? se poate folosi? în ce condiţii: trebuie cerută aprobarea
ocolului silvic şi plătită contravaloarea lemnelor? sau pădurea
respectivă este proprietate privată? proprietarul este de acord cu
14. Când şi unde organizăm tabere 13
folosirea uscăturilor pentru foc? cât trebuie plătit pentru
aceasta?
! există suficient spaţiu pentru amenajarea terenurilor de sport?
dar loc pentru joacă?
! există locuri mai ferite în care se pot amplasa cabinele de
toaletă? sunt suficient de departe de corturi şi bucătărie pentru
ca mirosul să nu devină o problemă dar suficient de departe de
apă pentru ca aceasta să nu fie infestată prin infiltraţii?
! există un loc umbros pentru instalarea cortului bucătărie şi
magazie de alimente?
! există un loc cu umbră pentru ţinerea întâlnirilor?
! distanţa de la locul până unde poate veni autobuzul respectiv
camionul cu materiale este rezonabilă? (în cel mai rău caz 5-600
m)
! există posibilitatea ca un autoturism să poată ajunge în imediata
apropiere a corturilor? (este vorba de un autoturism care ar fi
bine să se afle în permanenţă în tabără pentru aprovizionare şi
pentru cazuri de urgenţă) Dacă nu, locul în care poate fi lăsat,
este suficient de sigur?
! distanţa de la focul de tabără la corturi şi la cei mai apropiaţi
copaci este suficient de mare pentru a preveni pericolele de
incendiu?
! sunt animale sălbatice în zonă? ce fel de animale? sunt necesare
măsuri de protecţie?
! există în apropiere zone în care accesul este interzis (rezervaţii,
instalaţii militare)?
! care sunt posibilităţile de aprovizionare cu alimente? (localităţi
apropiate care dispun de magazine, pieţe, starea de aprovizi-
onare a acestora, distanţe, starea drumurilor)
! care este unitatea sanitară cea mai apropiată? (punct de prim
ajutor, dispensar, spital)
15. 14 Când şi unde organizăm tabere
! care sunt posibilităţile de comunicaţii (telefon, staţie radio ...).
În cazul în care în zonă există telefon, (chiar la persoane
particulare) este bine să se noteze aceste numere de telefon.
! cum se poate alarma, în caz de nevoie, formaţia SALVAMONT
din zonă?
! ce posibilităţi de transport sunt în zonă? (curse de autobuz,
maşini de ocazie, tren, staţia C.F.R. cea mai apropiată)
! unde este ocolul silvic care răspunde de zona respectivă? unde
poate fi găsit tehnicianul sau brigadierul silvic care răspunde de
zonă?
! care este traficul turistic sau de altă natură (localnici, muncitori
forestieri, militari, etc.)?
! cine este proprietarul terenului? Este un singur proprietar sau
mai mulţi? (Cazurile cu mai mulţi proprietari ar trebui evitate
din motive lesne de înţeles) Dacă terenul este proprietatea
statului, cine îl administrează?
Dacă aceste întrebări capătă răspunsuri convenabile pentru
organizatorul taberei, atunci se va trece la tratativele cu proprietarul sau
administratorul terenului. Există câteva lucruri care trebuie stabilite cu
foarte mare claritate privitor la destinaţia pe care o va căpăta terenul
închiriat pe perioada desfăşurării taberei:
• activităţile din tabără
• faptul că se vor instala corturi
• faptul că se va face un foc de tabără şi că se va face foc pentru
gătirea hranei
• faptul că se vor săpa gropi pentru cabinele de toaletă şi pentru
gunoi; unde se pot săpa aceste gropi.
• durata pe care se ocupă terenul
• este nevoie ca terenul să fie cosit în întregime (în caz că este
vorba de o fâneaţă) la data în care începe instalarea taberei
16. Când şi unde organizăm tabere 15
• terenurile de sport vor fi bătătorite (ca şi spaţiul de întâlnire şi
cel din jurul bucătăriei)
• chiria percepută pentru teren
• modalitatea de plată şi termenele de plată
Odată ce s-a căzut de acord asupra acestor elemente este bine să se
întocmească un document scris, care conţine elementele de identificare a
părţilor acre încheie înţelegerea şi specificarea tuturor elementelor mai
sus menţionate şi orice alte clauze asupra cărora părţile cad de acord.
În cazul în care înţelegerea se încheie cu o persoană privată, este bine
ca semnarea documentului şi înmânarea banilor ce reprezintă avansul şi
diferenţa pentru chirie să fie făcută în prezenţa a doi martori. Documentul
va fi încheiat în două exemplare, câte un exemplar în posesia fiecăreia
dintre părţi.
La sfârşitul acestui material aveţi câteva exemple de documente
încheiate de Misiunea Creştină NOUA SPERANŢĂ în anii trecuţi.
Desigur, ele sunt specifice şi nu acoperă toate problemele enumerate de
noi, dar pot fi folosite ca un model.
Cum găsim un loc de tabără?
Şi aici vom porni de la scopul şi forma de organizare a taberei.
Pentru găsirea unui loc de tabără este nevoie de informaţie, de multă
informaţie şi de verificarea acesteia în teren. Care sunt sursele de
informaţie pe care le putem folosi pentru găsirea locurilor de tabără? Le
vom enumera mai jos în ordinea inversă a gradului de încredere ce li se
poate acorda (adică primele enumerate sunt cele mai puţin demne de
încredere, iar ultimele sunt cele cărora li se poate acorda credit mai
mare.)
• reclamele (inclusiv cele din revistele creştine)
• pliante şi ghiduri turistice
17. 16 Când şi unde organizăm tabere
• monografiile montane (colecţiile Munţii noştri, Monografii
Montane) şi hărţile masivelor muntoase
• articole din revistele de turism
• pagini de web cu profil de turism montan sau liste de discuţie
prin e-mail, cu tematică montană, turistică sau dedicată taberelor
• discuţii cu personalul unităţilor de cazare sau a forurilor
tutelare
• discuţii cu persoane care au fost în locurile respective (în aceste
discuţii trebuie eliminaţi, pe cât posibil, factorii subiectivi)
• călătorii la faţa locului
Dacă primele modalităţi de informare pot fi folosite pentru a ne
forma o imagine de ansamblu asupra zonei respective, singura cu
adevărat demnă de încredere este excursia sau călătoria la faţa locului.
Efortul în timp şi bani depus pentru aceasta, va fi compensat din plin în
timpul taberei prin evitarea multor probleme care ar apărea dacă nu am
culege personal, la faţa locului toate informaţiile necesare.
În pregătirea unei astfel de călătorii este bine să ne documentăm cât
se poate de temeinic asupra locurilor, folosind primele surse de
informaţie şi să ne facem o listă cu obiectivele ce dorim să le atingem în
urma unei astfel de călătorii. Listele cu întrebări din subcapitolele
precedente pot fi de folos.
În timpul călătoriei trebuie să urmărim să aflăm toate informaţiile din
lista făcută. Este bine să ne notăm totul pe hârtie. Dacă avem ocazia este
bine să obţinem o anume informaţie din două surse, pentru a fi siguri de
exactitatea ei. Dacă aflăm şi alte informaţii (chiar dacă nu făceau obiectul
investigaţiei noastre) este bine să ni le notăm; nu se ştie când ne vor
folosi.
Dacă în aceeaşi călătorie dorim să încheiem şi înţelegerile legate de
închiriere, este bine să avem cu noi câteva coli de hârtie, indigo, un pix
de rezervă, eventual ştampila organizaţiei şi o sumă de bani care poate fi
dată ca un avans. În această fază a lucrurilor însă, discuţiile trebuie
18. Când şi unde organizăm tabere 17
purtate la obiect, în termeni fără echivoc şi fără ambiguităţi care mai
târziu ar putea să ne aducă neplăceri.
Revenind asupra surselor de informare, vrem să mai subliniem o dată
faptul că reclamelor şi materialelor promoţionale nu li se poate acorda
multă încredere. Ele pot (de altfel acesta este şi scopul lor!) să ne atragă
atenţia asupra unui loc. Pentru organizatorul de tabere reclamele şi
materialele promoţionale pot fi un punct de plecare pentru o informare
mai amănunţită, însă doar atât. Nu trebuie totuşi să le ignorăm. Din ele
putem afla o adresă, un număr de telefon sau de fax, care sunt elemente
importante pentru a ne documenta mai departe.
În ceea ce priveşte ghidurile turistice, monografiile montane sau
hărţile masivelor muntoase, acestea sunt mai demne de încredere decât
reclamele, dar şi aici pot să apară multe informaţii eronate, fie din cauza
slabei documentări a autorului, fie din cauza schimbărilor ce apar în timp
în ceea ce priveşte reţeaua de cazare sau alimentaţie publică, reţeaua de
transport, sau chiar reţeaua de drumuri forestiere şi poteci marcate. Acest
lucru este cu atât mai pregnant acum, deoarece marea majoritate a acestor
lucrări au apărut cu destul de mulţi ani în urmă.
Dacă avem posibilitatea de a consulta două sau mai multe lucrări
diferite despre aceeaşi zonă este şi mai bine. Foarte probabil că
informaţiile ce apar în mai mult de o lucrare sunt veridice (sau mai bine
zis erau la data apariţiei lucrării respective.) Oricum, informaţii legate de
staţii sau curse de autobuz, mersul trenurilor, linii de cale ferată
forestieră, posibilitatea de cazare la diverse cantoane silvice trebuie
considerate ca fiind neactuale, datorită schimbărilor ce au avut loc în
ultimii ani. Cu toate acestea, dacă aveţi posibilitatea, achiziţionaţi astfel
de lucrări. Ele vă vor fi de folos în documentarea asupra traseelor de
drumeţie.
19. 18 Când şi unde organizăm tabere
Când alegem locul pentru o tabără?
Cu cât mai mult timp înainte de tabără! În orice caz, dacă tabăra are
loc în lunile Iulie-August, cel mai târziu la mijlocul lunii Aprilie trebuie
cunoscut locul în care se va desfăşura tabăra. Este bine dacă încă
începând din toamna anului precedent se începe documentarea şi eventual
o primă călătorie în zona respectivă pentru găsirea unui loc de tabără şi o
discuţie de principiu cu proprietarul locului.
Nu este târziu nici în primăvară, dar capriciile vremii pot să facă
deplasarea în zonele montane dificilă chiar şi în lunile Aprilie - Mai. E
bine să vă luaţi măsuri de prevedere şi, deîndată ce vremea vă permite,
faceţi o călătorie la locul de tabără pentru colectarea tuturor informaţiilor
şi perfectarea tuturor înţelegerilor necesare.
În fiecare an în alt loc? Sau vom folosi
acelaşi loc?
Fiecare dintre aceste alternative are avantajele şi dezavantajele ei.
Desigur, cei care îşi pun mai acut această problemă sunt „corturarii“, cei
care aleg taberele de corturi. În cazul celor care dispun de un loc
cumpărat nu se mai pune problema, mai ales dacă pe terenul respectiv
există făcute amenajări. Considerentele care-i fac să revină în acelaşi loc
sunt în special de ordin financiar şi ele nu pot fi ignorate.
În acelaşi loc
Mai există şi alte avantaje în a folosi acelaşi loc, chiar dacă nu este
proprietatea organizatorilor:
" traseul de transport la tabără, timpul necesar transportului şi
cheltuielile implicate de transport sunt deja cunoscute
20. Când şi unde organizăm tabere 19
" schema de instalare a taberei (unde se plasează corturile,
bucătăria, terenurile de sport, cabinele de toaletă, locurile bune
de spălat) este deja stabilită; ea poate fi eventual îmbunătăţită
" se cunosc posibilităţile de comunicaţii, de aprovizionare
" se pot folosi relaţiile deja stabilite
" se cunosc traseele pentru drumeţii
" se cunosc pericolele şi dezavantajele locului, putând fi astfel
prevenite sau evitate mai uşor
Dezavantajele sunt puţine:
" participanţii se pot plictisi să revină în acelaşi loc, renunţând
astfel la tabără
" participanţii cunosc locul şi traseele de drumeţie, lipsind astfel
elementul de surpriză şi interes, element care poate fi de folos
pentru atmosfera taberei
Alegerea aceluiaşi loc pentru desfăşurarea taberelor poate fi o
opţiune serioasă şi solidă în cazul taberelor tematice, taberelor de studiu
biblic, de instruire sau a taberelor de copii. Aceştia din urmă nu sunt aşa
de interesaţi de peisajul din jurul taberei sau de traseele de drumeţie, cât
de oportunităţile de joacă şi activitate pe care le au.
Dacă vom alege această soluţii pentru toate taberele, va trebui să
suplinim lipsa de varietate a peisajului şi traseelor de drumeţie prin
programe diverse şi variate de la un an la altul.
În fiecare an în alt loc
Această metodă nu are aşa de multe avantaje ca prima. Avantajele sunt:
" peisajele şi traseele de drumeţie noi vor stârni interesul
participanţilor
21. 20 Când şi unde organizăm tabere
" participanţii au posibilitatea să vadă şi să cunoască mai multe
locuri din ţară
" situaţiile noi în care vor fi puşi organizatorii, problemele noi ce
trebuie rezolvate ca şi pregătirea taberei în noile condiţii,
eforturile necesare pentru prospectarea noilor locuri se vor
constitui într-o adevărată şcoală pentru aceştia din urmă ca şi
pentru voluntarii cu care aceştia lucrează
Dezavantajele sunt legate în special de cantitatea de muncă, de
timpul şi efortul investit pentru găsirea şi pregătirea noilor locuri de
tabără.
O soluţie care îmbină avantajele şi elimină mare
parte din dezavantajele celor două metode
Este soluţia pe care Misiunea Creştină NOUA SPERANŢĂ încearcă
să o aplice. Ea constă în găsirea a cinci-şase locuri de tabără şi revenirea
în acelaşi loc (sau în aceeaşi zonă) după o perioadă de patru-cinci ani,
având mereu o „rezervă“ de unul - două locuri de tabără.
Este foarte util ca toate informaţiile despre un anume loc de tabără să
fie scrise şi păstrate foarte bine, constituindu-se astfel o bază de date
foarte valoroasă care ne poate scuti de multă muncă (munca de culegere a
informaţiilor şi de documentare) la revenirea într-un loc de tabără. Ea va
trebui doar actualizată şi eventual completată. De asemena, poate fi pusă
la dispoziţia celor care au nevoie de un sfat în privirea alegerii unui loc
de tabără.
22. Când şi unde organizăm tabere 21
Ce amenajări sunt necesare
unui loc de tabără?
Amenajările necesare se referă la oferirea unor condiţii igienice şi
civilizate de trai, relativ la genul acesta de tabere (taberele de corturi).
Tot în această secţiune amintim şi câteva dintre măsurile de protejare a
mediului înconjurător .
Problema gunoiului menajer rezultat în urma activităţii din tabără şi
a unor amenajări sanitare elementare trebuie tratată cu toată seriozitatea.
Menţinerea unui mediu curat şi nepoluat, aspectul estetic al taberei,
necesitatea ca locul de tabără să poată fi folosit după plecare şi de alţi
turişti sau alte serii de tabără sunt lucruri ce trebuie să stea mereu în
atenţia conducătorului de tabără, a personalului şi a tuturor partici-
panţilor.
Un alt aspect al problemei este că o tabără creştină trebuie să dea un
exemplu de comportament civilizat şi în ceea ce priveşte protejarea
mediului. Nu trebuie neglijate consecinţele (atât pe plan moral, din punct
de vedere al mărturiei creştine şi din punct de vedere material, adică al
unor posibile amenzi sau chiar a interdicţiei desfăşurării în continuare a
taberei) ce le pot avea eventuale inspecţii ale organelor în drept (organe
de control sanitar, reprezentanţi ai primăriei, inspectori de la Protecţia
Mediului, reprezentanţi ai Poliţiei sanitare sau Poliţiei Montane).
Cabinele de toaletă - sunt strict necesare. Ele pot fi demontabile
(cabina propriu-zisă), pentru o utilizare mai îndelungată. Podeaua, (din
bile şi scândură de brad) nu poate fi refolosită. Pentru instalarea acestor
cabine trebuie ales un loc suficient de îndepărtat de corturi şi de bucătărie
pentru a nu se simţi mirosul, dar nu foarte departe de tabără, pentru a fi
accesibile în orice moment. Gropile săpate trebuie să fie adânci. Două
cabine cu groapa cu dimensiunile 80 x 80 x 120 cm sunt suficiente
pentru 4 serii de tabără de 10-11 zile durată şi cu un număr de 40 de
persoane prezente în fiecare serie.
23. 22 Când şi unde organizăm tabere
În timpul taberei curăţenia cabinelor de toaletă trebuie întreţinută
zilnic, pentru aceasta în dotarea taberei trebuind să fie o mătură destinată
doar acestui scop, precum şi cantităţi îndestulătoare de dezinfectant.
Curăţenia se poate întreţine mai uşor dacă pe podeaua de lemn se pune un
strat de linoleum.
Pentru prevenirea mirosului, o soluţie bună este ca în groapă să se
presare în fiecare zi (dimineaţa) un strat de cenuşă de la focul de tabără
sau de la bucătărie. Atenţie mare însă! Înainte de a pune cenuşa să ne
asigurăm că nu mai are în ea tăciuni aprinşi, pentru că pericolul de a se
aprinde cabinele de toaletă este mare. Dacă mai avem îndoieli este bine
să turnăm apă peste cenuşă.
La terminarea taberei cabinele se demontează şi se spală (în apă
curgătoare, prin frecare cu o perie aspră şi detergent). Podeaua se arde,
iar groapa se astupă cu un strat gros de pământ. Este bine ca la săparea
gropilor pământul să fie pus în jurul cabinelor.
În cazul în care în anul următor se revine în acelaşi loc, şi
proprietarul este de acord, podeaua poate fi lăsată pe groapă, acoperind-o
cu o folie de polietilenă (sac gros de nylon) peste care se aşterne un strat
gros de pământ. În anul următor groapa poate fi refolosită.
O soluţie mult mai modernă, eficientă, igienică şi mult mai comodă,
dar mai scumpă, o constituie cabinele de toaletă chimice.
Amenajări pentru gunoaie. Aici trebuie să vorbim un pic mai pe larg
despre problema reziduurilor menajere. Există trei tipuri de resturi
menajere:
" resturi de mâncare
" conserve goale şi ambalaje care nu pot să ardă
" ambalaje de hârtie şi polietilenă.
Resturile de mâncare nu se vor arunca în nici un caz în apă! Este bine
ca ele să se adune într-un bidon de metal sau de material plastic destinat
acestui scop. La sfârşitul unei zile acest recipient se poate deversa în
24. Când şi unde organizăm tabere 23
groapa de gunoi, sau, mai bine, aceste resturi de mâncare se pot oferi unui
localnic (eventual proprietarului terenului) care poate hrăni cu ele porcii.
Conservele goale, ambalajele şi resturi care nu pot să ardă se adună
în saci de nylon. Înainte de umplere, aceşti saci se leagă la gură şi se
depozitează la groapa de gunoi. Dacă este posibil, este foarte bine ca la
terminarea taberei, aceştia să se evacueze la cea mai apropiată haldă de
gunoi. Pentru a ocupa mai puţin loc, cutiile de conserve goale se pot turti
cu un topor.
Ambalajele de hârtie şi polietilenă se adună şi ele într-un sac de nylon
(altul decât cel pentru conserve goale şi ambalaje care nu pot să ardă).
Toate aceste resturi se pot folosi la aprinsul focului de tabără sau a celui
de la bucătărie, sau se pot arde.
Pentru sacii de nylon se pot confecţiona sau cumpăra suporturi
speciale cu capac. O problemă care trebuie avută în vedere este că în
timpul nopţii, câini sau animale sălbatice pot să răvăşească gunoiul sau să
sfâşie sacii. O soluţie ar fi ca sacii care nu sunt plini să fie puşi la
adăpost.
Groapa de gunoi. În ceea ce priveşte amplasarea, se aplică aceleaşi
considerente ca şi la cabinele de toaletă. Ea este bine să aibă dimensiuni
mai mari (120 x 120 x 150 cm) pentru a cuprinde tot gunoiul. Pământul
scos va fi depozitat la marginea gropii, pentru a putea astupa groapa la
sfârşitul taberelor. Este bine ca, periodic, peste gunoi să se arunce fie
crengi fie un strat de pământ pentru ca animalele să nu răvăşească ceea ce
este în groapa de gunoi. La sfârşitul taberei groapa se va acoperi în mod
obligatoriu! La alegerea locului trebuie avut de grijă să nu se distrugă
teren de fâneaţă sau păşune. Cele mai potrivite locuri sunt între tufişuri
sau într-un desiş de pădure.
O atenţie deosebită trebuie acordată curăţirii terenului de tabără la
plecarea ultimei serii..
Terenurile de sport - sunt necesare pentru desfăşurarea activităţilor
sportive. Dacă un teren de fotbal se improvizează uşor, fără să fie nevoie
de amenajări speciale, pentru volei şi badminton este nevoie de un pic
25. 24 Când şi unde organizăm tabere
mai multă muncă. Desigur, se pot improviza cele necesare din materiale
găsite la faţa locului. De exemplu, pentru stâlpii fileului se pot tăia doi
copaci tineri şi subţiri. Iar fileul propriu-zis poate fi o simplă sfoară
întinsă între aceştia. Dar (lăsând la o parte faptul că nu întotdeauna
găseşti pe aproape copaci drepţi şi subţiri şi chiar dacă găseşti este păcat
să-i tai tocmai pe aceştia!) o soluţie mai elegantă şi mai bună este ca în
echipamentul taberei să se afle confecţionat un teren de volei demontabil.
Acest lucru se poate face relativ uşor: terenul se poate delimita cu
ajutorul a patru bucăţi de chingă de rulou albă, cu inele la capete. Două
vor constitui laturile mici, iar două laturile mari. În colţuri se prind şi se
fixează pe pământ cu ajutorul inelelor şi a unor cuie de genul celor care
se folosesc la ancorarea corturilor. Montanţii (stâlpii) fileului se pot
confecţiona din două bucăţi de ţeavă de diametre diferite, care glisează
una în cealaltă, prevăzute cu găuri şi cu un ştift pentru fixare în poziţia
înălţată. Pentru ca fileul să stea întins, un inel metalic sudat la
extremitatea superioară poate fi de mare folos, de el legându-se două
ancore, ce vor fi întinse şi fixate în pământ cu cuie de cort. Fileul poate fi
unul cumpărat (dar sunt scumpe!) sau unul împletit din sfoară. Doi -trei
oameni pot confecţiona un astfel de fileu în trei-patru ore! Odată stâlpii
fileului fixaţi în pământ, înainte de ancorare este bine să se consolideze la
bază cu un strat de pietre mici bătute bine cu un ciocan sau cu toporul.
Locul de depozitare a lemnelor de foc - este bine să fie în apropierea
locului în care se găteşte. Lemnele trebuie tăiate (cu drujba, joagărul sau
cu toporul) în acelaşi loc. Resturile de lemne şi talaşul rezultat de la
tăiere nu este bine să fie răspândite în toată tabăra.
Magazia de alimente şi cortul bucătărie. - Acestea necesită câteva
amenajări atente. Se va acorda o deosebită atenţie sobei de gătit, pentru a
elimina pericolele de incendiu. Nu trebuie uitat un loc umbros (eventual
amenajarea unui umbrar) pentru echipa care lucrează la bucătărie. Mai pe
larg despre acestea în materialul Ce mâncăm în tabără.
Focul de tabără - Focul de tabără se va amenaja într-un singur loc.
Vatra acestuia se va împrejmui cu pietre. El va fi amplasat în aşa fel încât
să fie departe de copaci sau de liziera pădurii. Focul de tabără nu se lasă
26. Când şi unde organizăm tabere 25
niciodată nesupravegheat şi trebuie avut grijă ca înainte de culcare focul
să fie stins. Lângă focul de tabără se aduc doar lemnele necesare pentru o
seară.
În jurul focului de tabără (ca şi la întâlnirile de părtăşie sau de studiu
biblic) se poate sta pe buşteni sau pe bănci improvizate. Cum însă
buştenii nu se găsesc chiar peste tot, este foarte bine ca în echipamentul
pentru tabără să se includă şi câteva scânduri lungi şi solide. Cu ajutorul
acestora şi al câtorva butuci se pot improviza bănci destul de bune. O
soluţie şi mai bună este ca echipamentul să conţină un număr de bănci
pliante, confecţionate special pentru acest scop.
Locul de întâlnire - acesta este locul în care participanţii se adună
pentru rugăciune, cântare sau studiu biblic. El poate fi acelaşi loc ca cel
pentru focul de tabără, dar ... numai dacă nu plouă sau dacă soarele nu
arde prea puternic. În cazul zilelor însorite, acest loc este bine să fie
mutat la umbră. O soluţie ideală - scumpă! - ar fi dotarea cu un acoperiş
gen cort-umbrar, care să ferească şi de soare şi de ploaie.
Desigur, pe terenul de taberei de corturi se pot face multe alte
amenajări care să sporească, în măsura în care acest lucru este posibil,
confortul celor din tabără, sau să uşureze munca personalului. Există însă
o limită înaintea căreia trebuie să ne oprim cu „amenajările“. Nu trebuie
să facem nici o amenajare care să nu poată fi îndepărtată la demontarea
taberei. După plecarea noastră, locul trebuie lăsat aşa cum l-am găsit. În
acest sens se cere amintită una din greşelile foarte frecvente ale celor
care nu au experienţă în montarea corturilor: săparea şanţurilor de
scurgere a apei. Acest lucru trebuie evitat cu orice preţ. La el se va
recurge doar ca o măsură extremă. Pentru a evita ca apa să băltească sub
sau în jurul corturilor soluţia este simplă: corturile trebuie de la bun
început instalate în locuri care nu permit băltirea apei!
În cazul ploilor torenţiale, şanţurile, oricum, se vor umple. Un teren
de tabără bine ales, va permite scurgerea apei de ploaie şi/sau infiltrarea
ei rapidă fără a pune în pericol corturile (a căror podele trebuie păstrate
oricum în stare de impermeabilitate!)
27. 26 Când şi unde organizăm tabere
Modele de documente
pentru închirierea unui teren
ÎNŢELEGERE
Încheiată astăzi, 20 Iulie 1995, între domnii Leontiuc Gelu, posesor
al Buletinului de Identitate Seria ...., Nr ..................., eliberat de ..............
ca reprezentant al Misiunii Creştine NOUA SPERANŢĂ din Timişoara,
şi Matei Avram Filea, domiciliat în ..................., posesor al Buletinului de
Identitate Seria ......., Nr. ......................., eliberat de ....................., cu
ocazia închirierii terenului proprietate a domnului Matei Avram Filea,
situat pe malul stâng al râului Gârda Seacă, extremitatea dinspre pod,
până la al cincilea brad.
Am convenit următoarele:
- perioada închirierii este 19 Iulie - 21 August 1995
- pe acest teren se va organiza o tabără de corturi cu toate amenajările
necesare pentru pregătirea hranei şi pentru focul de tabără
- suma convenită pentru închirierea terenului este de 120 000 (una
sută douzeci de mii) lei, sumă pe care dl. Leontiuc Gelu o achită
azi, 20 Iulie 1995, în prezenţa martorilor
- lemnele de foc (uscături) vor fi livrate de dl. Matei Avram Filea
din pădurea proprietate personală, în cantitatea necesară pe toată
durata taberelor, contra sumei 40 000 lei (patruzeci de mii),
achitată azi, 20 Iulie.
semnăturile,
semnăturile martorilor
28. Când şi unde organizăm tabere 27
CONVENŢIE
Încheiată azi 5 iulie 1994
Subsemnaţii: ing. Ianăşel Solomon, şeful Ocolului Silvic, Ianăşel
Maria - contabil şef din partea Ocolului Silvic Caransebeş în calitate de
deţinător teren şi Leontiuc Gelu, reprezentant al Asociaţiei „NOUA
SPERANŢĂ“ Timişoara, azi data de mai sus, am procedat la negocierea
taxei pentru închirierea poienii din U.P.VI. Cuntu, u.s. 114B, în vederea
instalării unei tabere de vară.
Perioada de instalare a taberei este 7 Iulie 1994 - 26 August 1994.
S-a negociat suma de 200 000 lei/perioadă de instalare, inclusiv
TVA, sumă reprezentând numai taxa de ocupare temporară a terenului.
Asociaţia NOUA SPERANŢĂ se angajează la respectarea urmă-
toarelor clauze ce conduc la protecţia mediului înconjurător:
- respectarea normelor privind prevenirea şi stingerea incendiilor
- respectarea normelor de igienă în incinta spaţiului ocupat şi în
zona limitrofă
- evitarea poluării cursului de apă Râul Mare, prin deversarea de
resturi menajere şi materiale
- se obligă deasemenea să achite anticipat şi eşalonat materialul
lemnos necesar pregătirii hranei
- ocuparea terenului se va face după achitarea în prealabil a sumei
negociate
Orice prejudicii aduse fondului forestier vor fi suportate de asociaţie.
Drept pentru care s-a încheiat prezenta convenţie în 3 exemplare, din
care 2 la Ocolul Silvic Caransebeş şi unul la Asociaţia „NOUA
SPERANŢĂ“ Timişoara.
Prezenta convenţie ţine loc de contract civil între părţi.
semnăturile
29. 28 Când şi unde organizăm tabere
Pagini de web utile
În aceste pagini de web puteţi găsi informaţii despre zonele
montane, descrieri de trasee, hărţi, articole şi informaţii despre
tehnica campingului, a mersului pe munte, despre echipamentul
necesar şi despre producătorii de echipament.
Cantitatea de informaţie existentă pe web despre aceste subiecte
este uriaşă, şi o listă exhaustivă cu adrese ar ocupa probabil zeci de
pagini. Aici vă dăm doar câteva adrese ale unor pagini în limba
română, acestea putând de altfel constitui puncte de plecare spre
alte locaţii web utile.
# www.alpinet.org
# www.mielu.ro/munte/
# http://munte.20m.com
# www.scout.ro
30. Când şi unde organizăm tabere 29
Liste de discuţii prin e-mail,
utile organizatorilor de tabere
Dăm mai jos adresele de e-mail la care vă puteţi înscrie în câteva
liste de discuţie unde puteţi afla sau solicita informaţii de interes în
domeniu. Pentru înscriere trimiteţi un e-mail „blank“ (fără nici un
conţinut) pe adresa indicată. După aceasta veţi primi un e-mail prin
care vi se cere să confirmaţi (dând „Reply“) solicitarea de înscriere.
campinforo - listă de discuţii dedicată campingului creştin
campinforo-subscribe@yahoogroups.com
alpinet 2k - listă de discuţii cu specific montan
alpinet2k-subscribe@yahoogroups.com