prezentare powerpoint

1. Istoricul evoluției căilor ferate Române
Cordonator: Pavel Sorin.
Departament : Geografie
Specializare : Planificare Teritorială
Universitatea de Vest Timi oaraș
Timi oaraș
2012
Student: Iovanov Deian

2. Cuprins
Istoricul evoluției căilor ferate Române
Reteaua nationala de cale ferata
Bibliografie

3. Căile ferate române
• Începutul secolului al XIX le-a marchează nașterea căii ferate, adevărata
aventura tehnica feroviara schimband viata si conditile existente ale locuitorilor
planetei.
sursa: ( www.harta-romaniei.ro )
img.1 (Harta Cailor Ferate Romane)

4. • Prima linie ferată Oraviţa-Baziaş fiind inaugurată la 21 august 1854, doar
pentru transportul de cărbune.
Doi ani mai târziu, la 1 noiembrie 1856, linia ferată Oraviţa-Baziaş a fost
deschisă şi pentru traficul de călători;
sursa: (www.istoriiregasite.wordpress.com)

5. Reteaua nationala de cale ferata
• Cuprinde 8 magistrale principale, de la 200 la 900 cu ramificatii, si
este organizata in 8 regionale, cu rol de impartire administrativa:
Bucuresti, Brasov, Galati, Constanta, Craiova, Timisoara, Cluj
Napoca, Iasi.
sursa: ( www.arhivadegeografie.wordpress.com )

6. Magistrala 200
Magistrala 200: Brasov – Fagaras – Sibiu – Alba Iulia (cu racordul 200A la
Teius) – Deva – Arad – Curtici (spre Ungaria). Face legatura intre
centrul tarii si zona de vest. Are un traseu aproape rectiliniu, cu un
coeficient foarte redus de sinuozitate. Sectorul cu cea mai mare viteza
si trafic este Deva – Arad, dezvoltat pe culoarul Muresului. Printre
cele mai importante ramificatii (ca lungime si cerere) se afla 201 Podu
Olt – Piatra Olt (pe Valea Oltului), 202 Simeria – Petrosani – Filiasi
(pe Valea Jiului), 212 Ilia – Lugoj (legatura intre culoarul Muresului si
magistrala 900 spre Timisoara), 217 Arad – Timisoara, precum si cea
mai importanta ramificatie cu rol turistic – 203 Brasov – Zarnesti,
operata de Regiotrans (detalii mai jos).

7. Magistrala 300
Magistrala 300: Bucuresti Nord – Ploiesti Vest – Brasov – Sighisoara –
Teius – Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor (spre Ungaria). Uneste
capitala de centrul si nord-vestul tarii, fiind extrem de solicitata pe
parcursul intregului an, in special pe relatia Bucuresti – Brasov,
aferent Vaii Prahovei. Este electrificata numai intre Bucuresti si Cluj
Napoca. Principalele ramificatii sunt 310 Oradea – Arad, 307 Blaj –
Praid si 308 Sighisoara – Odorhei (ultimele doua cu operator privat).
M300 traverseaza Carpatii prin Valea Prahovei – Valea Timisului –
defileul Racos de pe Olt (Comarnic – Brasov – Rupea) si prin Valea
Crisului Repede (Cluj Napoca – Alesd).

8. Magistrala 400
Magistrala 400: Brasov – Miercurea Ciuc – Toplita – Dej Calatori – Baia
Mare – Satu Mare. Reprezinta o alternativa la M300 de dupa Brasov,
traversand Carpatii romanesti de 2 ori: prin defileul Tusnad (de pe
Olt) si defileul Toplita-Deda (de pe Mures). Deserveste zona turistica a
Tusnadului si Gheorghieni – Lacu Rosu. Cele mai importante
ramificatii sunt 402 Satu Mare – Oradea, 401 Cluj Napoca – Salva –
Ilva Mica, 409 Salva – Sighetu Marmatiei (in trecut se prelungea in
Ucraina, astazi traficul este inchis; este un sector 100% montan), 406
Saratel – Bistrita Nord (cu prelungirea la Bistrita Bargaului, cu
operator privat) si 405 Deda – Targu Mures – Razboieni.

9. Magistrala 500
Magistrala 500: Bucuresti Nord – Ploiesti Sud – Buzau – Bacau – Pascani
– Suceava – Siret (spre Ucraina). Deserveste cea mai mare parte din
estul Romaniei, mai precis regiunea Moldovei (partea central-vestica).
Este o linie de campie si culoare largi de vale, fara obstacole insemnate
de relief, ceea ce face ca distanta de 600 de kilometri sa fie parcursa
intr-un timp mult mai scurt decat aceiasi kilometri intr-un sector
montan. De-a lungul ei circula si trenul international Bulgaria
Express, dintre Moscova si Sofia, via Bucuresti. Cele mai importante
ramificatii sunt 504 Buzau – Nehoiasu, 501 Adjud – Siculeni (sector
montan), 509 Bacau – Bicaz, 511 Veresti – Botosani, 502 Suceava –
Vatra Dornei – Ilva Mica (sector montan) si 515 Dornesti – Putna.
M500 este electrificata pana la Suceava.

10. Magistrala 600
Magistrala 600: Faurei – Tecuci – Barlad – Vaslui – Iasi – Ungheni Prut
(spre Republica Moldova). Traverseaza partea de est a Moldovei,
printre colinele podisului omonim, aproape paralel cu M500.
Legaturile principale cu M500 se realizeaza prin ramificatiile 606 Iasi
– Pascani (singura electrificata) si 605 Buhaiesti – Roman, dar si prin
racordurile 704 Tecuci – Marasesti si 702 Faurei – Buzau. Este
strabatuta de trenul internatioal “Prietenia”, dintre Bucuresti si
Chisinau. In trecut, se putea iesi in Republica Moldova si pe la Falciu
Nord (ramificatia 603), dar traficul a fost suspendat la acel punct de
frontiera.

11. Magistrala 700
Magistrala 700: Bucuresti Nord – Urziceni – Faurei – Braila – Galati. Este
cea mai scurta magistrala din Romania, cu numai 259 de kilometri
(exceptand tronsonul 1000 Bucuresti – Ploiesti). Reprezinta vechiul
drum de legatura dintre Bucuresti si Basarabia de Sud, astazi limitat
la granita, la Galati. Este electrificata numai de la Faurei la Galati
(unde este si cale dubla), astfel ca o buna parte din trenurile care fac
legatura intre Bucuresti si Galati circula pe relatia Ploiesti Sud –
Buzau. Principalele ramificatii sunt 701 Ploiesti – Tandarei, 702 Buzau
– Fetesti si 704 Galati (Barbosi) – Marasesti.

12. Magistrala 800
Magistrala 800: Bucuresti Nord – Fetesti – Cernavoda – Constanta –
Mangalia. Este a doua cea mai scurta magistrala din Romania, cu
numai 268 de kilometri. Dispune de 3 statii aferente capitalei:
Bucuresti Nord, Bucuresti Baneasa si Bucuresti Obor (pe ramificatia
801). Cu un traseu aproape rectiliniu, strabate Campia Baraganului,
trece Dunarea pe podurile cele noi dintre Fetesti si Cernavoda,
construite pe langa celelalte doua, proiectate de inginerul Anghel
Saligny, aflate astazi in conservare. Este cea mai “asediata” magistrala
in timpul verii, pentru ca uneste capitala si sudul Romaniei cu litoralul
romanesc al Marii Negre, realizand si legatura intre principalele
statiuni turistice. Ramificatiile sunt 801 Titan Sud – Oltenita (operata
de privat; in trecut circulata pana la Bucuresti Obor), 802 Slobozia –
Calarasi Sud, 804 Medgidia – Tulcea si 803 Medgidia – Negru Voda.

13. Magistrala 900
Magistrala 900: Bucuresti Nord – Craiova – Drobeta Turnu Severin – Baile
Herculane – Caransebes – Lugoj – Timisoara Nord – Jimbolia. Strabate
sudul Romaniei prin Campia Romana, traverseaza Carpatii prin
culoarul de vale Cerna-Timis si iese in Campia de Vest. Uneste
capitala tarii de cel mai important oras al Banatului. Se inchide intr-
un vechi punct de frontiera, Jimbolia, astazi inchis traficului feroviar
de calatori. Deserveste zona turistica Orsova – Baile Herculane. Pana
in anul 2011, a fost parcursa de trenul international Bucuresti –
Belgrad, astazi limitat la Timisoara (pe ramificatia 922). Principalele
ramificatii sunt 903 Videle – Giurgiu (pe unde merg trenurile
internationale spre Bulgaria), 909 Rosiori Nord – Zimnicea, 908
Rosiori Nord – Turnu Magurele, 901 Bucuresti Nord – Pitesti –
Craiova (varianta a M900), 912 Craiova – Calafat, 915 Caransebes –
Resita si 922 Timisoara – Stamora Moravita (iesirea spre Serbia).
Ramificatia 902 Bucuresti Progresu – Comana – Giurgiu – prima cale
ferata din Romania – este inchisa de 7 ani pe relatia Comana –
Progresu datorita podului peste Arges care a fost luat de o viitura.
Desi exista fonduri, CFR refuza sa finalizeze noul pod si sa dea drumul
la circulatia pe aceasta artera deosebit de importanta…

14. Bibliografie
Webografie
www.istoriiregasite.wordpress.com
www.ro.wikipedia.org
www.harta-romaniei.ro
www.arhivadegeografie.wordpress.com
www.ro.scribd.com