Oravita- Anina Prima si cea mai spectaculoasa cale ferata montana   de pe  teritoriul Romaniei, cu o mare densitate a lucrarilor de arta- tuneluri,   viaducte, ziduri de sprijin ale versantilor, taieturi in munte-  a fost construita iniţial pentru realizarea transportului de cărbune intre zonele de extractie a cărbunelui din Munţii Aninei si portul dunărean Bazias si utilizata ulterior si pentru trafic de calatori.
Calea ferată de munte  Oraviţa - Anina  a intrat în folosinţă la  15 decembrie 1863  pentru transportul de mărfuri şi la 4 aprilie 1869 pentru persoane, fiind cea dintâi dintre construcţiile feroviare de munte din sistemul românesc iar cronologic a patra cale ferată din ţara noastră.
Traseul este supranumit  "Semeringul Banatean"  datorita asemanarii dintre acesta si calea ferata  "Semering"  din Austria, construita intre anii 1845-1854.
Gara  Oraviţ a   e  prima gară cu lift - pasaj pentru acces la peronul situat mai sus de   nivelul străzii,  dacă nu cumva e  prima clădire pentru o staţie de cale ferată din   ţară , trecută pe lista monumentelor istorice la coordonatele 11-B-262, la capitolul  " ansambluri de artă inginerească şi arhitectură tehnică - gări, tunele, viaducte " .                                                
 
 
Calea ferată spre  Anina  urcă de la 218,7 m ( Oraviţa ) la 556,4 m ( Anina ), aşadar o diferenţă de nivel de 337,7 m. La lungimea de 33,4 km, cele 14 tunele însumează 2.084 m, viaductele în număr de 10 înseamnă alţi 843 m din total, 9.946 m sunt zidurile de sprijin iar pe 21.171 m s-au executat tăieri în stânca muntelui.
 
Calea ferata  Oravita-Anina  este unicat in tara noastra pr e cum si in sud-estul Europei, este monument istoric incadrat in grupa valorica "A" si constiutie pe drept cuvant o arta inginereasca.
Tunelul poarta numele inginerului arhitect  Karl Maniel , unul dintre cei care au lucrat la constructia acestei linii.
 
 
Viaductul  Jitin - are 4 deschideri de cate 10.8 m  pe bolti de caramida si o deschidere de 34.1 m tablier metalic. La ambele capete podul este construit in curba (R= 115 m) si are o lungime totala de 130.43 m si o inaltime de 35 m.
 
 
 
 
O situatie cu totul aparte, unica in tara noastra, este cea din gara  Garliste , unde din cauza conditilor de teren trenul care vine din directia  Lisava  nu poate patrunde direct in gara , atingand cota acesteia abia dupa ce a patruns in tunel, dupa care face o manevra peste o linie ce sa gaseste la un nivel superior fata de linia curenta si ajunge in fata garii Garliste.
Se povesteste ca unul dintre constructori,  Dollhoff- Dier ,  considerandu-se vinovat de un prim esec al perforarii tunelului Garliste, unde cele doua galerii nu s-au intalnit din cauza unei devieri verticale de aproape 3 m, s-a sinucis aruncandu-se intr-o prapastie de pe unul din viaductele liniei.
Trenul care circula pe aceasta ruta este format dintr-o locomotiva Diesel-electrica romaneasca LDE125, seria 69-73, 1250 CP, construita special pentru linia Oravita-Anina si doua vagoane de clasa a-II-a, necompartimentate, cu banci din lemn, construite in anul 1930.
Intre Garliste si Anina, in apropiere de Anina este ultimul viaduct, viaductul   Schlucht.
Calea ferata Oravita- Anina va participa la Gala Finala a emisiunii  “RESTAURARE”  care va a vea loc pe data de  1 decembrie  la ora  21.10  pe  TVR1.  Se va vota la fel ca si pana acum adica prin sms la  1388  ( vor exista insa 10 indicatoare , cite unul pentru fiecare monument) , pe telefonul fix si prin donatii directe.  Pentru castigatorul final nu vor exista decit 2 ore de vot. Va rugam fiti deci alaturi de noi pe 1 decembrie pe TVR1 de la ora 21.10! ANINA

Calea ferata: Oravita-Anina

  • 1.
    Oravita- Anina Primasi cea mai spectaculoasa cale ferata montana de pe teritoriul Romaniei, cu o mare densitate a lucrarilor de arta- tuneluri, viaducte, ziduri de sprijin ale versantilor, taieturi in munte- a fost construita iniţial pentru realizarea transportului de cărbune intre zonele de extractie a cărbunelui din Munţii Aninei si portul dunărean Bazias si utilizata ulterior si pentru trafic de calatori.
  • 2.
    Calea ferată demunte Oraviţa - Anina a intrat în folosinţă la 15 decembrie 1863 pentru transportul de mărfuri şi la 4 aprilie 1869 pentru persoane, fiind cea dintâi dintre construcţiile feroviare de munte din sistemul românesc iar cronologic a patra cale ferată din ţara noastră.
  • 3.
    Traseul este supranumit "Semeringul Banatean" datorita asemanarii dintre acesta si calea ferata "Semering" din Austria, construita intre anii 1845-1854.
  • 4.
    Gara Oraviţa e prima gară cu lift - pasaj pentru acces la peronul situat mai sus de nivelul străzii, dacă nu cumva e prima clădire pentru o staţie de cale ferată din ţară , trecută pe lista monumentelor istorice la coordonatele 11-B-262, la capitolul " ansambluri de artă inginerească şi arhitectură tehnică - gări, tunele, viaducte " .                                             
  • 5.
  • 6.
  • 7.
    Calea ferată spre Anina urcă de la 218,7 m ( Oraviţa ) la 556,4 m ( Anina ), aşadar o diferenţă de nivel de 337,7 m. La lungimea de 33,4 km, cele 14 tunele însumează 2.084 m, viaductele în număr de 10 înseamnă alţi 843 m din total, 9.946 m sunt zidurile de sprijin iar pe 21.171 m s-au executat tăieri în stânca muntelui.
  • 8.
  • 9.
    Calea ferata Oravita-Anina este unicat in tara noastra pr e cum si in sud-estul Europei, este monument istoric incadrat in grupa valorica "A" si constiutie pe drept cuvant o arta inginereasca.
  • 10.
    Tunelul poarta numeleinginerului arhitect Karl Maniel , unul dintre cei care au lucrat la constructia acestei linii.
  • 11.
  • 12.
  • 13.
    Viaductul Jitin- are 4 deschideri de cate 10.8 m pe bolti de caramida si o deschidere de 34.1 m tablier metalic. La ambele capete podul este construit in curba (R= 115 m) si are o lungime totala de 130.43 m si o inaltime de 35 m.
  • 14.
  • 15.
  • 16.
  • 17.
  • 18.
    O situatie cutotul aparte, unica in tara noastra, este cea din gara Garliste , unde din cauza conditilor de teren trenul care vine din directia Lisava nu poate patrunde direct in gara , atingand cota acesteia abia dupa ce a patruns in tunel, dupa care face o manevra peste o linie ce sa gaseste la un nivel superior fata de linia curenta si ajunge in fata garii Garliste.
  • 19.
    Se povesteste caunul dintre constructori, Dollhoff- Dier , considerandu-se vinovat de un prim esec al perforarii tunelului Garliste, unde cele doua galerii nu s-au intalnit din cauza unei devieri verticale de aproape 3 m, s-a sinucis aruncandu-se intr-o prapastie de pe unul din viaductele liniei.
  • 20.
    Trenul care circulape aceasta ruta este format dintr-o locomotiva Diesel-electrica romaneasca LDE125, seria 69-73, 1250 CP, construita special pentru linia Oravita-Anina si doua vagoane de clasa a-II-a, necompartimentate, cu banci din lemn, construite in anul 1930.
  • 21.
    Intre Garliste siAnina, in apropiere de Anina este ultimul viaduct, viaductul Schlucht.
  • 22.
    Calea ferata Oravita-Anina va participa la Gala Finala a emisiunii “RESTAURARE” care va a vea loc pe data de 1 decembrie la ora 21.10 pe TVR1. Se va vota la fel ca si pana acum adica prin sms la 1388 ( vor exista insa 10 indicatoare , cite unul pentru fiecare monument) , pe telefonul fix si prin donatii directe. Pentru castigatorul final nu vor exista decit 2 ore de vot. Va rugam fiti deci alaturi de noi pe 1 decembrie pe TVR1 de la ora 21.10! ANINA

Editor's Notes