2. Bomba nucleară
Dicționarele definesc arma nucleară ca un dispozitiv ce eliberează
într-o manieră explozivă energia nucleară produsă de o reacție în
lanț de fisiune, sau fisiune și fuziune.
Arma nucleară face parte din categoria armelor de distrugere în
masă destinate uciderii unui mare număr de oameni și/sau
distrugerii structurilor construite de om, sau biosferei în general.
Prima armă nucleară cu fisiune a eliberat o cantitate de energie
echivalentă cu cea rezultată din explozia a 20.000 tone de TNT
(trinitrotoluen), în timp ce prima armă termonucleară (cu fisiune
și fuziune) a eliberat o energie echivalentă cu 10.000.000 tone de
TNT. La nivelul anului 2012 pe plan mondial existau circa 19.000
de focoase nucleare din care 4.400 sunt menținute în stare
operațională, gata oricând pentru a fi utilizate.
Distrugerea reciprocă este asigurată în cazul folosirii acestora
împotriva unei entității care posedă arme nucleare.
3. Tipuri
În prezent există două tipuri de arme nucleare:
• cele bazate exclusiv pe reacția de fisiune nucleară
• cele care utilizează fisiunea nucleară pentru amorsarea
reacției de fuziune nucleară.
Armele bazate pe fisiunea nucleară constau dintr-o cantitate de uraniu
îmbogățit care formează o masă supra-critică în care se dezvoltă
exponențial reacția în lanț. Arma nucleară cu fuziune (arma
termonucleară, bomba cu Hidrogen) folosește energia rezultată din
fisiune pentru a comprima și încălzi deuteriul și tritiul până aceștia
fuzionează. Din punct de vedere al strategiei militare armele nucleare
se împart în : arme strategice (care vizează țări sau populații mari) sau
tactice (utilizate numai pe câmpul de luptă). Armele nucleare strategice
sunt transportate la țintă cu avioane sau rachete. Armele tactice sunt
transportate cu rachete, artilerie, torpile, etc.
În perioada 1960-1980 SUA și URSS au folosit dispozitive explozive
bazate pe energie nucleară pentru scopuri comerciale (explozii nucleare
pașnice). Tratatul de eliminare a testelor nucleare din 1966 a interzis
toate exploziile nucleare, indiferent de scopul lor.
4.
5. Istoric
Istoria armei nucleare începe cu scrisoarea trimisă de Albert Einstein
la 2 august 1939 președintelui Franklin D. Roosevelt. La scurt timp
guvernul SUA a lansat proiectul de realizare a armei nucleare
cunoscut sub numele de “Proiectul Manhattan”.
Armele nucleare s-au folosit împotriva oamenilor doar de două ori, și
anume în anul 1945 în jurul încheierii celui de-al doilea război
mondial, când SUA au aruncat câte o singură bombă atomică cu
fisiune asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki. Primul
eveniment a avut loc în dimineața zilei de 6 august 1945, când
Statele Unite ale Americii au aruncat un dispozitiv tip pistol, cu uraniu,
cu codul „Little Boy” (Băiețelul), asupra orașului Hiroșhima. Al doilea
eveniment a avut loc după trei zile, la 9 august 1945, când un
dispozitiv tip implozie, cu plutoniu, cu codul „Fat Man” (Grasul), a
fost aruncat asupra orașului Nagasaki. Norul, sau „ciuperca” acestei
bombe s-a înălțat mai mult de 18 kilometri deasupra hipocentrului
exploziei.
6. Folosirea acestor 2 bombe, din care a rezultat moartea imediată a
aproximativ 100.000 – 200.000 de oameni (majoritatea civili) și chiar și mai
mulți cu trecerea timpului, a fost și rămâne controversată.
Little boy
8. Efecte
Explozia nucleară are efecte imediate și întârziate. Unda de șoc,
radiația termică, radiația ionizantă promptă produc distrugeri mari
în câteva secunde sau minute de la detonare. Efectele întârziate
precum căderile radioactive acționează pe perioade mari de timp,
de la ore la ani.
Unda de șoc produce modificarea bruscă a presiunii aerului și
vânturi puternice.
Construcțiile mari sunt distruse de modificarea presiunii aerului în
timp ce vânturile puternice distrug vegetația și omoară oamenii.
Dacă explozia are loc la suprafața sau în apropierea solului se
produce un crater din care materialul este ridicat în atmosferă, de
unde revine sub forma de depuneri radioactive.
Circa 35% din energia exploziei este sub forma de radiație
luminoasă și termică(căldură). Radiația luminoasă produce orbirea
prin arderea retinei. Radiația termică produce arsuri ființelor vii și
incendierea materialelor combustibile.
9. Efectele radiațiilor nucleare directe sunt în general mai mici decât
cele ale undei de șoc sau radiației termice. La armele cu neutroni
spre exemplu efectul radiației directe (neutroni) este cel mai
puternic. Iradierea directă cu radiații nucleare duce la deces sau
în cazul dozelor mai mici la boala de iradiere. Particulele
radioactive ridicate în atmosferă (norul în formă de ciupercă) revin
pe pământ în apropierea locului exploziei. Ele nu produc multe
decese deoarece afectează zona unde oamenii au fost deja uciși
de celelalte efecte. În funcție de condițiile meteorologice, norul
radioactiv poate fi deplasat la distanțe mari iar depunerile pe sol
pot afecta zonele mai îndepărtate.Undele electromagnetice
produse de explozie rezultă prin absorbția radiației gama în aer și
în sol. Pulsul de unde electromagnetice generează câmpuri
electrice de mii de volți pe durate extrem de scurte. Consecințele
privesc în special comunicațiile și rețelele electrice.
10. Impactul asupra mediului
Producerea și testarea armelor nucleare în Rusia (fosta URSS) a condus la
contaminarea excesivă a anumitor regiuni, peste limitele admisibile
Numai suprafața contaminată de activitățile Minatom depășește 480 km2.
O problemă gravă privește stocarea necorespunzătoare a deșeurilor
nucleare. Circa 650 milioane m3 de deșeuri stocate de Minatom conțin o
activitate de 2 miliarde de Ci. Alte organizații dețin 12 000 tone de
combustibil ars cu o activitate de 8,2 miliarde de Ci. În plus, cantități
foarte mari de ape puternic contaminate (1,5 miliarde Ci) au fost injectate
în subteran sau pur și simplu aruncate în lacurile sau râurile din apropiere.
Din cele 184 submarine nucleare scoase din uz acum 10-15 ani 104 au
rămas cu combustibilul ars la bord, iar starea lor precară reprezintă un
mare pericol pentru mediu.Începând din 1989 SUA a înființat la
Departamentul Energiei un oficiu dedicate eliminării riscurilor asociate
moștenirii Războiului Rece.
11. Radiatiile nucleare produse la centrala de la Fukushima din Japonia si
care au ajuns in atmosfera au provocat ingrijorare la nivel mondial.
Indiferent daca pericolul este iminent sau nu, cateva informatii despre
efectele acestor radiatii asupra organismului uman sunt, cel mai probabil,
interesante pentru oricine.
• radiatiile nucleare pot patrunde adanc in organism, iar expunerea
la acestea determina aparitia unor cancere si a altor boli, putand sa
cauzeze si defecte genetice la copiii care sunt in stadiu intrauterin in
momentul expunerii.
•
12. Particulele radioactive sunt periculoase deoarece emit radiatii alfa,
beta si gamma, care pot trece prin pereti, acoperisuri si haine.
Acestea pot patrunde in organism prin aer, mancare si apa sau
printr-o rana deschisa.
• Cand se intampla acest lucru, radiatiile pot ramane in
apropierea punctului de intrare in corp, sau pot ajunge in sange sau
in lichidul limfatic. Ele pot deteriora apoi celulele si moleculele de
ADN.
• Dozele mari de radiatii distrug organele si tesuturile. O
expunere la o doza de 200 de remi poate dauna grav sangelui,
poate determina greata, pierderea parului, hemoragie si deces, in
unele cazuri.
De știut
• Primul test nuclear cu o bombă atomică a avut loc pe
16.07.1945, într-o zona nepopulată din statul american New Mexico.
Forţa exploziei rezultate în urma testului a fost de 20 kilotone TNT
(trinitrotoluen).
• Cea mai puternică bombă atomică detonată vreodată a avut o
forţă explozivă de 50 megatone de TNT (trinitrotoluen), de 2.500 de ori
mai mare decât bomba de la Nagasaki.
• Bomba a fost detonată de URSS în cadrul unui test desfăşurat
pe 30.10.1961 într-un arhipelag din Oceanul Arctic, în nordul Rusiei.
• Forţa iniţială a bombei era de 100 de megatone TNT însă a fost
redusă pentru a limita cantitatea de deşeuri radiocative rezultate.
13. Cea mai puternică bombă atomică testată de SUA a avut o forţă
prevăzută de doar 5 megatone TNT, însă din cauza unei reacţii în lanţ
care nu fusese prevăzută în proiect, explozia a fost de 3 ori mai
puternică iar deşeurile radioactive ce i-au urmat au produs victime
umane. Testul a avut loc pe 01.03.1954 in Arhipelagul Marshall din
Oceanul Pacific.
• Bombele nucleare lansate asupra Japoniei în timpul celui de-Al
Doliea Război Mondial au provocat, direct sau indirect, moartea a
aproximativ 220.000 de oameni, până la sfârşitul anului 1945.
• Atolul Bikini a fost scena a peste 20 de teste cu arme nucleare,
între 1946 şi 1958.
• În prezent, există opt state care au detonat cu succes bombe
nucleare. Acestea sunt: SUA, Rusia, Marea Britanie, Franţa, China,
India, Pakistam si Coreea de Nord.
• Israelul este acuzat că deţine arme nucleare însă oficialii
acestui stat refuză să confirme sau să infirme această informaţie.
• Cel mai mare arsenal nuclear activ estimat îl are Rusia, cu
4.840 de focoase nucleare.
