1. UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI
COMERCIAL CONSTANŢA
MASTER: ADMINISTRAREA AFACERILOR ÎN COMERŢ,
TURISM ŞI SERVICII
PROIECT
Coordonator: Masterand:
Dragulanescu Irina Becu Mircea
- 2012

2. Prezentarea firmei
Analiza activitatii de transport
Analiza cifrei de afaceri
Analiza situatiei generale a cheltuielilor firmei
Analiza puterii financiare a firmei
Analiza rentabilitatii firmei
Diagnosticul global al firmei ALPHA COMPANY
1. PREZENTAREA FIRMEI
Denumirea societatii este "ALPHA COMPANY" S.R.L., persoana
juridica româna cu raspundere limitata, asociatii fiind S.C. BETTA
COMPANY Constanta si GAMMA COMPANY Cipru.
Societatea comerciala "ALPHA COMPANY" S.R.L. a fost
înfiintata la data de 02.04.1993, cu un capitalul social de 10 RON, care a
fost majorat la valoarea de 200 RON.
Societatea comerciala "ALPHA COMPANY" S.R.L. are
urmatorul obiect de activitate:
- transport naval intern si extern, maritim si fluvial, de marfuri
si/sau persoane;
- servicii de aprovizionare nave;

3. - servicii de crewing pentru compania proprie sau pentru alte
companii;
- servicii de brokeraj pentru navele proprii si/sau pentru alte
nave;
- activitati de comert exterior: import-export;
- servicii de reparatii navale;
- activitati de turism si agrement, debarcader;
- constructii în regie proprie sau în antrepriza pentru necesitati
proprii si pentru terti.
Societatea comerciala "ALPHA COMPANY" S.R.L. a
achizitionat în anul 1998 nava "A1", cu o valoare contabila de 80.000
RON., iar în anul 1999 nava "A2" , cu o valoare contabila de250.000
RON., astfel ca la sfârsitul anului 1999 compania avea în patrimoniu trei
nave din clasa cargou 8700 TDW.
Structura organizatorica a companiei este urmatoarea:
Numarul total de personal navigant este 60, cu urmatoarea
structura:
- comandant : 3;
- sef mecanic :3;
1. sef serviciu
2. Inginer
exploatare
1. sef serviciu
2. Tehnician
3. Tehnician
4. Tehnician
1. sef contabil
2. Contabil
1. sef serviciu
2. Inspector

4. - ofiteri maritimi : 21;
- personal certificat de punte: 18;
- personal certificat de masina: 9;
- personal de restaurant: 6.
Problemele cu care se confrunta firma sunt simptomatice pentru o
buna parte din întreprinderile de transport românesti în aceasta perioada:
concurenta puternica pe piata de navlului si a shippingului, dimensiunea
mica a societatii, uzura echipamentelor, subutilizarea capacitatilor de
transport, costul ridicat al capitalului împrumutat fata de rentabilitatea
exploatarii, capacitatea redusa de a genera cash-flow, volumul
semnificativ al cheltuielilor, lipsa de experienta pentru desfasurarea pe
piata mondiala, etc.
Nomenclatorul de transport cuprinde urmatoarele categorii de
marfuri:
A. Tabla si produse laminate;
B. Busteni si cherestea;
C. Fier vechi;
D. Ciment;
E. Îngrasaminte;
F. Utilaje si piese de schimb.
Acest capitol îsi propune sa analizeze din punct de vedere
economico-financiar activitatea societatii comerciale "ALPHA
COMPANY" S.R.L., punând în evidenta aspectele care intereseaza pe
managerul general.
Cu toate acestea, beneficiarii (utilizatorii) informatiei oferite prin
analiza pot fi si:

5. - societatile de valori mobiliare;
- institutiile financiar-bancare;
- actionarii;
- clientii;
- furnizorii s.a.
Surse informationale utilizate sunt:
- Bilantul contabil;
- Contabilitatea financiara;
- Contul de profit si pierderi;
- Contabilitatea de gestiune;
- Informatii externe privind piata muncii, piata capitalului etc.
2. ANALIZA ACTIVITĂŢII DE TRANSPORT
Activitatea de transport reprezinta principalul obiectiv al societatii
comerciale "ALPHA COMPANY" S.R.L.
Pentru dimensionarea si analiza activitatii de transport se
foloseste un sistem de indicatori valorici, care, prin continut, pot
caracteriza anumite aspecte ale activitatii unei firme.
Astfel:
e) cifra de afaceri (CA) - reprezentând suma veniturilor din vânzari
(de marfuri, de produse lucrari si servicii) - în contabilitate rulajul
creditor al conturilor din grupa 70.
b) pentru nevoile de diagnostic ale managerilor se poate determina
din contabilitate si cifra de afaceri încasata , respectiv, pentru agentii

6. economici cu activitati de productie, productie, productia marfa vânduta
si încasata.
c) de asemenea, pentru agentii economici cu activitati de
productie, se poate stabili si utiliza în analiza productia marfa fabricata
(Qf), respectiv valoarea bunurilor (produse finite si semifabricate)
destinate vânzarii, a lucrarilor executate si serviciilor prestate.
d) productia exercitiului (Qe) - reprezentând dimensiunea întregii
activitati a firmei , respectiv suma productiei vândute (CA), a variatiei
productiei stocate (Qs) si a productiei imobilizate (Qi) - productia de
mijloace fixe realizata în regie proprie.
e) valoarea adaugata 22222q1611w (Qa) - reprezentând bogatia
nou creata de un agent economic pe parcursul unui exercitiu financiar,
altfel spus capacitatea firmei de a produce avere. Prin urmare, daca din
rezultatul întregii activitati a firmei (productia exercitiului ) deducem
consumurile provenind de la terti - M - (consumul de materii prime ,
materiale auxiliare , combustibil, energie, apa, etc.) obtinem valoarea
adaugata 22222q1611w .
Scopul analizei : rezultatele analizei activitatii de transport stau la baza
fundamentarii programului de transport pentru perioada urmatoare,
precum si la baza stabilirii unor obiective strategice pentru dezvoltarea
firmei.
Probleme de analiza:
• Analiza situatiei generale a activitatii de transport pe baza
dinamicii indicatorilor valorici.
• Analiza raportului static si dinamic dintre indicatorii valorici.
Analiza situatiei generale a activitatii de transport pe baza
dinamicii indicatorilor valorici

7. Analiza situatiei generale a activitatilor de transport pe baza
dinamicii indicatorilor valorici utilizeaza o serie de corelatii,
considerente normale între dinamica acestor indicatori.
Astfel:
a) ICA > IQf
Aceasta corelatie reflecta asigurarea desfacerii întregii productii
marfa realizata de catre o societate comerciala, inclusiv
reducerea volumului stocurilor existente în perioada anterioara.
Când ICA = IQf imobilizarile în stocuri îsi mentin proportia din
perioada anterioara.
b) IQf >IQc
Inegalitatea marcheaza reducerea stocurilor de productie
neterminata si a consumului intern, dar pâna la limita în care se asigura
desfasurarea normala a procesului de productie.
c) IQa > IQe
Situatia aceasta exprima reducerea ponderii consumurilor
provenind de la terti (cu implicatii directe asupra costurilor, deci si a
profitului firmei), în rezultatul întregii activitati a firmei (Qe).
În aceste conditii agentii economici prezinta o situatie favorabil
economica, cu rezerva ca aceasta reducere nu va afecta calitatea
produselor, lucrarilor sau a serviciilor.
Prin urmare, orice agent economic reuseste sa respecte corelatiile
economice sus mentionate are o situatie economico-financiara
corespunzatoare.
Pentru prezentarea metodologiei de analiza se folosesc date din
tabelul 2.1.:

8. DINAMICA INDICATORILOR
VALORICI
Tabelul2.1.
-RON -
Indicatori
Simb
ol
Perioada
precedenta
Perioada curenta Indici
Previzionat(
pr) Efectiv(l) pr/o l/o l/pr
Cifra de
afaceri CA
3.344.884,
34 3.850.000,0
3.701.228
,6
115,10
%
110,65
% 96,14%
Prod.
marfa
fabricata Qf
3.298.446,
51 3.750.000,0
3.701.228
,6
113,69
%
112,21
% 98,70%
Productia
exercitiul
ui Qe
3.298.446,
51 3.750.000,0
3.701.228
,6
113,69
%
112,21
% 98,70%
Valoarea
adaugata Qa
164.459,9
84 200.000,0 402.027,1
121,61
%
244,45
%
201,01
%
Nota: valorile indicatorilor valorici au fost corelate cu indicele de pret.
Din analiza datelor rezulta ca programul de transport este bine
fundamentat, pentru ca fata de realizarile perioadei precedente, firma si-
a propus o crestere cantitativa si calitativa la toti indicatorii valorici.
Cu alte cuvinte dinamica prevazuta (planificata) de companie
pentru indicatorii valorici respecta corelatiile normale, în sensul ca:
- si-a propus o crestere mai rapida a cifrei de afaceri fata de a
productiei marfa fabricate, ceea ce presupune ca prin programul de
transport a prevazut crearea conditiilor favorabile asigurarii navlului
pentru navele proprii;
- si-a propus un ritm superior de crestere la valoarea adaugata fata
de ritmul productiei exercitiului, ceea ce presupune ca sunt create
conditiile necesare prin program sa scada ponderea consumurilor
intermediare, cu implicatii favorabile asupra costurilor si profiturilor;

9. Efectiv, aceste corelatii normale dintre indicatorii valorici nu s-
au respectat la toti indicatorii(desi , din punct de vedere cantitativ
ritmurile efective sunt superioare celor prevazute, calitativ ele sunt
necorespunzatoare).
Astfel daca s-a prevazut o corelatie normala ICA>IQf , efectiv
ICA< IQf ( 110,65<112,21),
însa s-a prevazut IQa > IQe, ceea ce s-a întâmplat (244,45
<112,21).
Nerespectarea corelatiei normale dintre indicatorii valorici ai
cifrei de afaceri si productiei marfa fabricata, demonstreaza o
activitate necorespunzatoare calitativ din punct de vedere al
cantitatii de marfa comercializata, implicit al nivelului navlului
pentru aceasta, chiar daca s-a înregistrat o depasire a planului
(programului) la toti indicatorii valorici.
Urmarind situatia îndeplinirii programului prevazut
constatam ca desi s-au realizat depasiri la toti indicatorii valorici,
calitativ activitatea este cvasicorespunzatoare , ea situându-se la
nivelul posibilitatilor reale. Astfel s-a înregistrat o reducere cu
1,30% (98,70 - 100) la productia exercitiului, în timp ce la
productia marfa fabricata s-a înregistrat o scadere a stocurilor de
productie neterminata (a imobilizarilor).
De asemenea , în timp ce programul de productie a
înregistrat o scadere de 1,30%, cifra de afaceri a înregistrat o
scadere mai mare de 3,86%; aceasta presupune ca nu întreaga
productie marfa fabricata a avut asigurata desfacerea,
înregistrându-se o crestere a stocurilor.
Însa, în cazul corelatiei dintre ritmul de depasire al valorii
adaugate si ritmul de depasire al productiei exercitiului se observa
o depasire neta a celui de-al doilea de catre primul (cauza fiind
înregistrarea scaderii ponderii consumurilor intermediare).

10. Concluzia care se desprinde este aceea ca firma a realizat
si chiar a depasit prevederile la toti indicatorii valorici din punct de
vedere al aspectelor calitative ale activitatii, obiectivele realizate
sunt sub nivelul prevazut din punct de vedere cantitativ, fapt ce
atesta unele mici necorelatii la nivelul managementului firmei.
Analiza raportului static si dinamic dintre indicatorii valorici
Raportul static dintre indicatorii valorici permite
caracterizarea evolutiei elementelor care-i diferentiaza.
Spre exemplu, raportul dintre cifra de afaceri si productia
marfa fabricata (CA/Qf) exprima modificarile intervenite în
stocurile de produse finite si alte venituri (exclusiv cele financiare
si cele exceptionale); raportul dintre valoarea productiei marfa
fabricate si valoarea productiei exercitiului (Qf/Qe) caracterizeaza
evolutia stocurilor si a consumului intern.
Raportul static dintre valoarea adaugata 22222q1611w si
productia exercitiului (Qa/Qe), evidentiaza modificarile intervenite
în ponderea consumurilor intermediare de la terti.
Situatia raportului static dintre indicatorii valorici ai activitatii
de transport este prezentata în tabelul 2.2.:
RAPORTUL INDICATORILOR VALORICI AI
ACTIVITĂŢII DE TRANSPORT
Tabelul 2.2.
Specificatie
Perioada
precedenta (anul
2005)
Perioada curenta ( anul 2006)
previzionat efectiv
CA/Qf 1,0141 1,0267 1,0000
Qf/Qe 1,0000 1,0000 1,0000
Qa/Qe 0,0499 0,0533 0,1086

11. Se constata ca, doar în cazul raportului static dintre cifra de
afaceri si productia marfa fabricata fata de perioada precedenta
ponderea cifrei de afaceri era de 101,41%, s-a prevazut o
îmbunatatire a acestei ponderi (102,67 %), dar s-a realizat numai
100%, ceea ce din punct de vedere calitativ reprezinta o situatie
nefavorabila, întrucât se înregistreaza o crestere a ponderii
stocurilor.
Nu acelasi lucru se constata si în cazul celorlalte raporturi
statice dintre indicatorii valorici.
Raportul dinamic se stabileste pe baza indicilor indicatorilor
valorici si caracterizeaza evolutia modificarilor intervenite în
indicatorii valorici fata de un anumit criteriu (în cazul respectiv fata
de perioada precedenta - criteriu de referinta).
În cazul societatii comerciale "ALPHA COMPANY" S.R.L. situatia
raportului dinamic dintre indicatorii valorici se prezinta astfel:
RAPORTUL DINAMIC AL INDICATORILOR VALORICI AI
PRODUCTIEI
Tabelul 2.3.
Specificatie Perioada precedenta
Perioada curenta
previzionat efectiv
Cifra de afaceri (CA) 100,00% 115,10% 110,65%
Prod. marfa fabricata
(Qf)
100,00% 113,69% 112,21%
Productia exercitiului
(Qe)
100,00% 113,69% 112,21%
Valoarea adaugata (Qa) 100,00% 121,61% 244,45%
Raport dinamic ICA/IQf 1,0 1,012413 0,986117
Raport dinamic IQf/IQe 1,0 1,000000 1,000000
Raport dinamic IQa/IQe 1,0 1,069665 2,178505

12. si raportul dinamic evidentiaza acelasi concluzii, întrucât
evolutia previzionata fata de perioada
precedenta sesizeaza modificari favorabile ale
elementelor care-i diferentiaza, iar în perioada curenta se
înregistreaza o evolutie necorespunzatoare.
Acest lucru impune din partea conducerii unele masuri
pentru reglarea unei asemenea situatii nefavorabile.
3. ANALIZA CIFREI DE AFACERI
Cifra de afaceri reprezinta suma veniturilor rezultate din
livrarile de bunuri, executarea de lucrari si prestarile de servicii si
alte venituri din exploatare, mai putin drepturile , remizele si alte
reduceri acordate clientilor (Legea contabilitatii nr. 82/1991).
În industrie , cifra de afaceri este formata din veniturile realizate
prin vânzarea productiei (ct. 701), la care se pot adauga veniturile din
vânzari de marfuri (ct. 707) si veniturile din prestari servicii (ct. 704), în
cazul în care întreprinderea desfasoara si o activitate de comert si
prestari servicii.
Cifra de afaceri poate fi abordata ca:
- cifra de afaceri totala
- cifra de afaceri medie
- cifra de afaceri marginala
- cifra de afaceri minima (critica)

13. Scopul analizei: cifra de afaceri vizeaza cunoasterea dinamicii
vânzarilor unei firme, a factorilor care conditioneaza evolutia lor, în
vederea elaborarii strategice de piata si fundamentarii previziunilor
principalilor indicatori economico-financiari.
Probleme de analiza:
• Analiza dinamicii cifrei de afaceri;
• Analiza structurala a cifrei de afaceri;
• Analiza factoriala a cifrei de afaceri.
Analiza dinamicii cifrei de afaceri
În "Contul de profit si pierderi" cifra de afaceri este evaluata în
unitati monetare curente, pentru o apreciere corespunzatoare a
performantelor comerciale ale firmei în timp este necesara folosirea
preturilor comparabile. În acest scop se utilizeaza indicele preturilor
proprii sectorului de activitate.
În preturile curente rezulta o crestere semnificativa a
vânzarilor (peste 71%), din care partea principala este
determinata de sporirea cantitatilor vândute, respectiv aproape
74%, acest lucru atestând pozitia pe care o detine pe piata si
perspectivele de amplificare în continuare a vânzarilor. (tabelul
3.1.)
DINAMICA CIFREI DE AFACERI
Tabelul
3.1.
Nr.crt. Indicatori Anul 2005Anul 2006
1. Cifra de afaceri în preturi curente 2160,77803701,2286
2. Indicele cifrei de afaceri (%) 100% 171,29%
3.
Indicele preturilor domeniului de
activitate
- 54,80%

14. 4. Cifra de afaceri în preturi constante2160,77802390,9745
5. Cresterea reala a cifrei de afaceri 100% 110,65%
Analiza structurala a cifrei de afaceri
Structurarea cifrei de afaceri poate fi facuta în functie de mai multe
criterii, fiecare având o semnificatie si importanta în adoptarea unor
masuri privind strategia firmei. Astfel:
• Structurarea pe produse sau grupe de produse;
• Structurarea pe principalii clienti;
• Structurarea în functie de piata (interna si externa);
• Structurarea pe tipuri de activitati (industrie, constructii, etc.).
Concentrarea transportului pe un numar restrâns de marfuri
determina un risc semnificativ legat de:
• cresterea puterii concurentilor la transportul acestor
marfuri;
• intrarea de noi concurenti pe pietele shippingului ale
acestor marfuri;
• traditionalitatea relatiilor cu producatorii si beneficiarii
marfurilor;
• ciclul de viata al marfurilor transportate - maturitate,
declin.
Din analiza transportului de marfuri nu rezulta schimbari
semnificative. Totusi, trebuie retinuta scaderea ponderii
transporturilor cu tabla si produse laminate, a celor cu
îngrasaminte si a celor cu ciment. Acest fapt se datoreaza atât

15. orientarii transporturilor spre alte categorii de marfuri cât si
scaderii cererii si ofertei la intern a acestor marfuri.
Or, în aceste conditii mentinerea pe piata poate fi realizata
prin îmbunatatirea calitatii serviciilor de transport maritim si fluvial,
pentru a fi competitive cu celelalte companii de shipping din tara
si strainatate.
Cresterea ponderii transportului celorlalte marfuri fata de
anul precedent demonstreaza conditii de piata optime, o calitate a
serviciilor de transport în crestere, respectiv faptul ca se pot afla
în faze de avânt, maturitate ale ciclului lor de viata.
Metodologia de analiza structurala a cifrei de afaceri
cuprinde si calculul unor coeficienti sintetici de concentrare (GINI
- STRUCK), de diversificare a activitatii (HERFINDHAL) pe baza
modelelor:
în care "g" reprezinta ponderea fiecarui produs în totalul cifrei de
afaceri (calculata la unitate),iar "n" numarul de termeni ai seriei,
respectiv numarul de pozitii (marfuri transportate).
Scaderea valorii coeficientului confirma concluzia stabilita
anterior, în sensul ca fata de anul precedent s-a accentuat
procesul de redistribuire a transportului de marfuri. Acest lucru
poate fi remarcat si prin calculul celui de al doilea coeficient ; pe
baza relatiei
Rezulta o crestere a cifrei de afaceri cu 1.540.450,6 RON
care se explica prin:

16. 1) Influenta numarului mediu de personal:
respectiv
= + 636.533,17 RON.
2) Influenta gradului de înzestrare tehnica:
= + 523.694,3537 RON.
3) Influenta compozitiei tehnologice:
= + 4.924.249,57 RON.
4) Influenta randamentului activelor fixe productive:
= - 4.501.081,727 RON.
5) Influenta gradului de valorificare a productiei exercitiului:
= - 42.944,76579 RON.
Rezultatele releva eficienta investirii în activele fixe active,
realizându-se o crestere semnificativa a compozitiei tehnologice.
O asemenea situatie este urmarea efectuarii unor investitii
directe, prin achizitionarea de noi mijloace de transport si
angajarea acestora cu contracte de transport în permanenta.
Scaderea gradului de valorificare a productiei exercitiului
pune în evidenta mai mica preocupare a firmei pentru
satisfacerea cererii clientilor si intensificarea într-o oarecare
masura a preocuparilor pentru reducerea stocurilor.
Influenta cu semnul plus a cresterii numarului de personal
trebuie sa fie considerata un efect al cresterii productivitatii
muncii, determinata de sporirea gradului de înzestrare tehnica.

17. De astfel, trebuie remarcat faptul ca marirea parcului de nave
vizeaza cresterea numarului de personal ambarcat, dar si a celui
TESA (de exemplu, la majorarea parcului de nave de la doua
nave la trei nave, numarul de personal TESA s-a marit cu doua
persoane: un inspector pentru noua nava si un tehnician).
a. ANALIZA SITUAŢIEI GENERALE A
CHELTUIELILOR FIRMEI
Aprecierea evolutiei în timp a principalelor categorii de cheltuieli
se realizeaza cu ajutorul indicilor. În acest sens se utilizeaza
datele cu caracter financiar-contabil incluse în cadrul contului de
rezultate. Accentul primordial în procesul de diagnoza trebuie sa
cada asupra cheltuielilor cu caracter operational data fiind
ponderea dominanta pe care o detin acestea în total.
Analiza evolutiei în dinamica a cheltuielilor firmei
Scopul acestei aplicatii este de a analiza evolutia în dinamica a
cheltuielilor
Pe baza datelor din tabelul 4.1. se realizeaza diagnosticul
comparativ al dinamicii principalelor categorii de cheltuieli
operationale în 2006 fata de 2005:
DINAMICA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR
Tabelul 4.1.
- RON -
Denumirea indicatorilor
Exercitiul
financiar
2005 2006
Cheltuieli privind marfurile (ct. 607) 22790,4 0
Cheltuieli cu materiile prime (ct. 600) 0 0
Cheltuieli cu materiale consumabile (ct. 601)
552379,
0
1096336
,1
Cheltuieli cu energia si apa (ct. 605) 1963,4 2216,5

18. Alte cheltuieli materiale (ct. 602+603+604+606+608) 3506,1 0
Cheltuieli materiale - total
557848,
5
1098552
,6
Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti
(ct.611+612+613+614+621+622+623+624+625+626
+627+628)
1310720
,3
1863103
,9
Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate
(ct. 635)
1545,9 7033,9
Cheltuieli cu remuneratiile personalului (ct. 641) 97795,4
127917,
1
Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala (ct.
645)
36850,6 60939,7
Cheltuieli cu personalul - total
134646,
0
188856,
8
Alte cheltuiueli de exploatare (ct. 654+658) 0 0
Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele (ct. 681) 26986,6
144348,
7
CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE -
TOTAL
2054537
,7
3301895
,9
VENITURI DIN EXPLOATARE
2160778
,0
3703923
,0
CHELTUIELI FINANCIARE
121350,
8
211613,
9
VENITURI FINANCIARE
122773,
4
104568,
3
CHELTUIELI EXCEPTIONALE 2286,5 3979,6
VENITURI EXCEPTIONALE 0 44457,7
Utilizând metoda indiciilor au fost determinate variatiile relative ale
cheltuielilor operationale, variatii sintetizate în tabelul 4.2. Dupa
cum se poate constata se înregistreaza evolutii diferite atât în
cazul aceleiasi firme între diferitele categorii de cheltuieli.
RITMUL DE CREsTERE A CHELTUIELILOR PE CATEGORII

19. DE CHELTUIELI sI PE TOTAL
Tabelul
4.2.
- % -
Denumirea indicatorilor
Ritmul de
crestere
2006/200
5
Cheltuieli privind marfurile (ct. 607) -
Cheltuieli cu materiile prime (ct. 600) -
Cheltuieli cu materiale consumabile (ct. 601) 198,48
Cheltuieli cu energia si apa (ct. 605) 112,89
Alte cheltuieli materiale (ct. 602+603+604+606+608) -
Cheltuieli materiale - total (rd. 13 la 16) 196,93
Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti
(ct.611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+62
8)
142,14
Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate (ct. 635) 455,00
Cheltuieli cu remuneratiile personalului (ct. 641) 130,80
Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala (ct. 645) 165,37
Cheltuieli cu personalul - total (rd. 20+21) 140,26
Alte cheltuieli de exploatare (ct. 654+658) -
Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele (ct. 681) 534,89
CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE - TOTAL 160,71
CHELTUIELI FINANCIARE 174,38
CHELTUIELI EXCEPTIONALE 174,05
Identificarea unor ritmuri diferite de evolutie a cheltuielilor în 2006
fata de 2005 poate fi explicata printre altele:
• Modificarea structurii si ponderii marfurilor transportate
determina prin particularitatile proceselor de transport, încarcare-
descarcare, amarare, manipulare, etc. - un alt consum de energie
electrica, combustibil, forta de munca, etc.;

20. • Destinatiile si marfurilor transportate functie de tipul
contractului angajat de catre companie si functie de oferta de pe
piata;
• Nivelul diferit de tehnologizare al fiecarei nave în parte;
• Majorarea parcului de nave a companiei si implicit al
numarului de angajati, a numarului de contracte în derulare, a
numarului de reparatii si revizii, etc.;
• De evolutia pietei navlului, a indicilor preturilor
materialelor, pieselor de schimb si respectiv a tarifelor la energia
electrica, combustibil, etc.;
• De modul concret de cointeresare materiala a
personalului propriu practicat de managementul celor trei firme;
• De schimbarile survenite în cadrul structurii companiei ca
efect al adaptarii la cerintele piesei etc.
Pentru identificarea categoriilor de cheltuieli care au
contribuit decisiv la aceasta evolutie este necesara determinarea
structurii cheltuielilor de exploatare.
Analiza structurala a cheltuielilor firmei
Pe baza analizei structurale se identifica categoriile principale de
cheltuieli operationale fapt ce este de natura sa ajute
managementul companiei de shipping la focalizarea eforturilor în
vederea încadrarii în normativele de consum, în respectarea
prevederilor ITF privind salarizarea personalului ambarcat, etc.
În conditiile economiei bazate pe concurenta, încadrarea în
nivelul planificat al cheltuielilor constituie baza asigurarii
competitivitatii unei societati de shipping, având în vedere limitele
existente în negocierea pretului transportului pe mare.

21. Organizarea activitatii pe centre de costuri reprezinta adesea
instrumentul cel mai eficient de urmarire si gestionare a
consumurilor angajate de societatea comerciala.
Datele prezentate în cadrul tabelului 4.1. constituie suportul
delimitarii structurii cheltuielilor de exploatare. Rezultatele
obtinute sunt sintetizate în tabelul 4.3.:
ANALIZA STRUCTURALĂ A EVOLUŢIEI PRINCIPALELOR
CATEGORII DE CHELTUIELI
Tabelu
l
4.3. -
% -
Denumirea indicatorilor 2005 2006
Cheltuieli privind marfurile (ct. 607) 1,11 -
Cheltuieli cu materiile prime (ct. 600) - -
Cheltuieli cu materiale consumabile (ct. 601) 26,89 33,2
Cheltuieli cu energia si apa (ct. 605) 0,10 0,07
Alte cheltuieli materiale (ct. 602+603+604+606+608) 0,17 -
Cheltuieli materiale - total 27,15
33,2
7
Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti
(ct.611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+
628)
63,80
56,4
3
Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate (ct. 635) 0,08 0,21
Cheltuieli cu remuneratiile personalului (ct. 641) 4,76 3,87
Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala (ct. 645) 1,79 1,85
Cheltuieli cu personalul - total 6,55 5,72
Alte cheltuieli de exploatare (ct. 654+658) - -
Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele (ct. 681) 1,31 4,37
CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE - TOTAL 100 100
Asa dupa cum se poate constata, evolutiile ponderilor categoriilor
de cheltuieli pun în evidenta masurile manageriale adoptate în
anul 2005.

22. Analiza eficientei economice cu ajutorul indicatorului
cheltuieli la 1000 lei venituri
Aprecierea eficientei economice se realizeaza prin intermediul
indicatorilor cheltuieli la 1.000 lei venituri. Marimea acestuia se
poate determina atât la nivelul global de activitate al firmei -
cheltuieli la 1.000 lei venituri totale, cât si pe fiecare tip de
activitate în parte; exploatare, financiara si respectiv exceptionala.
Determinarea valorilor indicatorului cheltuieli la 1.000 lei venituri
pentru societatea comerciala ALPHA COMPANY S.R.L., realizata
cu ajutorul formulei prezentate mai sus a condus la rezultate
expuse în cadrul tabelului 4.4.:
ANALIZA EVOLUŢIEI EFICIENŢEI ECONOMICE A
CHELTUIELILOR
Tabelul 4.4.
Indicatori UM 2005 2006
Cheltuieli totale la 1.000 lei venituri totale lei 953,8542 912,9343
Cheltuieli din exploatare la 1.000 lei venituri
din exploatare
lei 950,8324 891,4591
Cheltuieli financiare la 1.000 lei venituri
financiare
lei 988,4128 2023,691
Cheltuieli exceptionale la 1.000 lei venituri
exceptionale
lei - 89,5143
Dupa cum se poate constata, la nivelul global de activitate, firma
a înregistrat o evolutie favorabila în termeni de
eficienta economica în perioada analizata., nivelul cheltuielilor
angajate pentru a genera 1.000 lei venituri fiind inferior în 2005
celui din anul precedent. Astfel, nivelul profitului obtinut la 1.000
lei venituri fiind de cca. 88 lei, adica o rata medie de 8,8% în anul
2006, fata de 4,7% în anul 2005.

23. b. ANALIZA PUTERII FINANCIARE A FIRMEI
Analiza lichiditatii si solvabilitatii firmei
Lichiditatea reprezinta proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma în bani.
Solvabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a face fata
obligatiilor banesti, respectiv de a-si onora platile la termenele scadente.
Având în vedere definitiile celor doua notiuni, lichiditatea
patrimoniului constituie premisa asigurarii solvabilitatii.
Pe baza experientei se apreciaza ca disponibilitatile banesti pot
satisface cerintele de plata imediata daca detin 3 - 5 % din activele
circulante sau 1-5% din total activ.
Scopul analizei lichiditatii si solvabilitatii îl constituie
identificarea starii societatii comerciale la un moment dat, pentru a
preveni insolvabilitatea acesteia si a adopta masurile necesare pentru a
asigura stingerea obligatiilor.
1. Indicatori utilizati:
•
Se folosesc în special de catre banci, în cadrul studiilor de bonitate,
si se apreciaza ca valoarea minima acceptata este de 0,5.
•
Ca valori considerate normale în unele lucrari figureaza 1,2 - 1,8,
iar în altele 2 - 2,50.

24. •
Ca valori minime se recomanda 0,65 - 1
În literatura de specialitate se întâlneste denumirea de "testul acid"
, stabilit pe baza raportului:
• >1.
Elementele necesare calculului ratelor de solvabilitate sunt extrase
din bilantul contabil si prezentate în tabelul 5.1.:
ELEMENTE PENTRU DETERMINAREA RATELOR
DE SOLVABILITATE sI DINAMICA ACESTORA
Tabelul 5.1.
- RON -
Indicatori
Anul
2005 2006
Activ total, din care: 1162690,7 1331378,0
- active fixe 347541,2 464111,1
- activ circulant, din care: 695689,3 757306,7
• stocuri 55995,9 112965,0
• creante 406000,0 591139,8
• disponibilitati 233693,4 53201,9
Capitalul propriu 136408,9 142045,6
Datorii totale, din care: 958890,9 1107760,9
- datorii pe termen scurt
(curente), din care:
923612,2 962284,7
• obligatii 923612,2 962284,7

25. Nivelul ratelor de solvabilitate a societatii comerciale ALPHA
COMPANY S.R.L. la sfârsitul exercitiilor financiare 2005 si 2006, când
se are în vedere achizitionarea unei noi nave sunt prezentate în tabelul
urmator:
RATELE DE SOLVABILITATE
Tabelul 5.2.
Indicatori
Anul
2005 2006
Rata solvabilitatii
generale
0,75 0,78
Rata solvabilitatii
imediate
0,69 0,67
Rata solvabilitatii
globale
1,09 1,10
Rata solvabilitatii
patrimoniale
0,79 0,49
În ambele exercitii financiare, nivelul ratelor solvabilitatii imediate
si patrimoniale se încadreaza în limitele considerate a fi normale, iar rata
solvabilitatii generale nu se afla în limitele normale în nici un exercitiu,
si, mai mult, în perioada curenta se înregistreaza o rata a solvabilitatii
patrimoniale usor sub limita inferioara acceptata. De aceea se poate
spune ca firma da semnale de apropiere de starea de insolvabilitate. De
altfel, trebuie remarcata si scaderea puternica a disponibilitatilor banesti
de la 20,10% din total activ în anul 2005, la 3,99% în anul 2006. O
asemenea situatie exprima o stare de pericol fata de capacitatea firmei de
a putea achita obligatiile si de a rambursa împrumuturile.
Trebuie remarcata cresterea creantelor medii zilnice de la 1.128
RON la 1.642 RON, precum si a obligatiilor, care se majoreaza de la
2.566 RON/zi la 2.673 RON/zi.
Analiza gradului de îndatorare a firmei

26. Gradul de îndatorare al firmei caracterizeaza gradul de
participare al creditului la finantarea activelor circulante. În acelasi
timp însa, acest indicator reflecta capacitatea firmei de a se
îndatora, respectiv care sunt posibilitatile firmei de a primi credite.
Studierea gradului de îndatorare se impune în cadrul gestiunii
interne pentru asigurarea unei utilizari eficiente a creditelor si asigurarea
conditiilor necesare pentru rambursarea la termen a ratelor scadente si a
dobânzilor aferente.
În analiza gradului de îndatorare sunt operabili urmatorii
indicatori:
a) , adica RG = ÎT/Kpr
b) Rata datoriilor financiare sau rata de îndatorare la termen
c) Rata de îndatorare a activelor de exploatare
Pentru aceasta rata, care caracterizeaza gradul de participare a
creditului la finantarea activelor circulante, nu se poate stabili o marime
optima, întrucât marimea ei este influentata de factori ca: viteza de
rotatie a activelor circulante, rentabilitatea costurilor, nivelul ratei
dobânzii la credite etc.
e) Rata capacitatii de rambursare a datoriilor financiare
=

27. Acest indicator exprima perioada în care urmeaza a fi rambursate
creditele contractate. Un asemenea indicator prezinta importanta în faza
de contractare a împrumuturilor pentru stabilirea duratei optime a
acestora.
Scopul : analiza gradului de îndatorare al firmei are un dublu scop
functie de solicitantul sau beneficiarul lucrarii.
Daca solicitantul este managementul firmei scopul analizei
gradului de îndatorare va fi fundamentarea politicii financiare,
bineînteles o politica financiara care sa asigure independenta necesara.
Daca solicitantul este banca sau creditorul scopul acestei analize
va fi stabilirea capacitatii de îndatorare a firmei, mai precis care este
nivelul creditului pe care îl poate primi firma si tipul de credit (la termen
sau pe termen scurt).
ANALIZA DINAMICII GRADULUI DE ÎNDATORARE
Tabelul 5.3.-
RON-
Indicatori
Anul
2005 2006
Împrumuturi totale 35278,7 145476,2
Capitalul propriu 136408,9 142045,6
Împrumuturi la termen 923612,2 962284,7
Credite pe termen scurt 0 0
Active circulante (stocuri + creante) 461995,9 704104,8
Rata generala a îndatorarii 0,258625 1,024151
Rata datoriilor financiare 6,770909 6,774477
Rata de îndatorare a activitatii de
exploatare
0 0
Rata capacitatii de rambursare a
datoriilor financiare
0,150961 2,734417

28. Din analiza datelor se observa cresterea gradului de îndatorare
global de la 25,86% la 102,42%.
Modificarea nefavorabila a gradului de îndatorare global are loc
mai ales pe seama îndatoririlor la termen, si mai putin pe seama
creditelor pe termen scurt.
Nivelul indicatorilor reflecta o situatie financiara proasta, deci
societatea nu mai are în capacitate de îndatorare.
a. ANALIZA RENTABILITĂŢII FIRMEI
Rentabilitatea, ca forma sintetica de exprimare a eficientei
economice, reprezinta capacitatea întreprinderii de a obtine profit,
în scopul remunerarii capitalurilor, dar si al extinderii activitatii
acesteia. Managementul firmei, bancile, actionarii, creditorii,
investitorii sunt interesati sa cunoasca nivelul si evolutia
indicatorilor de rentabilitate ai unei întreprinderi.
Rentabilitatea poate fi exprimata cu ajutorul a doi indicatori:
profitul (ca indicator de volum) si rata rentabilitatii (indicator al marimii
relative a rentabilitatii), care exprima gradul în care capitalul sau
folosirea resurselor întreprinderii aduc profit.
Scopul analizei: determinarea rentabilitatii firmei în corelatie cu
productia, costurile si capitalurile, stabilirea rezervelor de crestere a
rentabilitatii în scopul asigurarii viabilitatii firmei.
Pentru stabilirea rentabilitatii firmei se utilizeaza metodele:
substituire în lant, tabloul soldurilor intermediare de gestiune,
comparatia, indicii, marimi relative de structura, grafice, rata
rentabilitatii se calculeaza utilizându-se metoda ratelor, respectiv
se apreciaza în functie de costuri, venituri, capitaluri etc.
Analiza structurala a rentabilitatii

29. Obiectul analizei: caracterizarea situatiei generale a rentabilitatii firmei
în perioada analizata presupune calculul principalelor rate financiare
construite pe baza Tabloului Soldurilor Intermediare de Gestiune -TSIG-
(anexa V).
Indicatorii sau soldurile intermediare de gestiune cuprinsi
în TSIG sunt:
a) Marja comerciala = Venituri din vânzari de marfuri - Costul
marfurilor vândute
b) Productia exercitiului = Venituri din vânzarea productiei +
Variatia productiei stocate + Productia de imobilizari;
c) Valoarea adaugata = Productia exercitiului + Marja comerciala -
Consumurile exercitiului provenind de la terti;
d) Excedentul brut din exploatare = Valoarea adaugata
22222q1611w + Subventii de exploatare - Impozite, taxe si alte
varsaminte - Cheltuieli cu personalul;
e) Rezultatul exploatarii (Profit sau pierdere) = Excedentul brut
din exploatare + Alte venituri din exploatare - Amortizari si
provizioane - Alte cheltuieli de exploatare;
f) Rezultatul curent (Profit sau pierdere) = rezultatul exploatarii +
Venituri financiare - Cheltuieli financiare;
g) Rezultatul exceptional (Profit sau pierdere) = Rezultatul
exploatarii + Venituri financiare - Cheltuieli exceptionale;
h) Rezultatul exceptional (Profit sau pierdere) înainte de impozite
= Rezultatul curent al exercitiului + Rezultatul exceptional
(Profit) - Rezultatul exceptional (Pierdere);

30. i) Rezultatul exercitiului dupa impozitare (Profit net sau
pierdere) = Rezultatul exercitiului înainte de impozitare -
Impozit pe profit.
Dupa determinarea soldurilor intermediare, cu ajutorul
indicatorilor din TSIG se pot calcula urmatoarele rate care exprima
eficienta economico-financiara a firmei:
1. Rata marjei =
2. Rata valorii adaugate
3. Contributia factorului uman
4. Remunerarea întreprinderii
5. Rata excedentului brut al
exploatarii
6. Rata rentabilitatii rezultatului exploatarii
7. Rata rentabilitatii rezultatului curent
8. Rata rentabilitatii rezultatului brut
Principalele rate financiare sunt cuprinse în tabelul urmator:
PRINCIPALELE RATE FINANCIARE

31. CONSTRUITE PE BAZA MATRICELOR RATELOR
Tabelul .
6.1.
- % -
Nr.crt. INDICATOR 2005 2006
1. Rata marjei 24,03 -
2. Rata valorii adaugate 12,64 19,98
3. Contributia factorului uman 49,98 25,54
4. Remunerarea întreprinderii 27,71 44,05
5. Rata excedentului brut 6,25 14,69
6.
Rata rentabilitatii rezultatului
exploatarii 4,92 10,85
7.
Rata rentabilitatii rezultatului
curent 3,37 7,52
8.
Rata rentabilitatii rezultatului
brut 4,62 8,71
Evolutia principalilor indicatori este redata în tabelele urmatoare:
.EVOLUŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI
Tabelul
6.2
- % -
Nr.crt. INDICATORI Indicele
I2005/I2006
1. Productia vânduta 173,70
2. Cifra de afaceri 171,29
3. Productia exercitiului 173,70
4. Venituri din exploatare 171,42
5. Venituri financiare 85,17
6. Venituri exceptionale 44457700
7. Venituri totale 168,73

32. 8. Cheltuieli totale 161,49
9. Cheltuieli de exploatare 160,71
10. Cheltuieli financiare 174,38
11. Cheltuieli cu dobânzile 219,43
12. Cheltuieli exceptionale 174,05
13. Active totale 114,51
14. Capital propriu 104,13
15. Capital permanent 167,47
16. Valoarea adaugata 22222q1611w 274,51
INDICATORI RECALCULAŢI (INFLATAŢI) PE BAZA
RATELOR DE INFLAŢIE
Tabelul
6.3.
- RON-
Nr.crt. INDICATORI 2005 2006
1. Productia vânduta 3298446,51 3701228,6
2. Cifra de afaceri 3344884,34 3701228,6
3. Productia exercitiului 3298446,51 3701228,6
4. Venituri din exploatare 3344884,34 3703923,0
5. Venituri totale 3534937,57 3852949,0
6. Cheltuieli totale 3298446,51 3517489,4
7. Cheltuieli de exploatare 3180424,36 3301895,9
8. Valoarea adaugata 417060,302 739572,1
Rata inflatiei 140,60% 154,80%
EVOLUŢIA INDICATORILOR ÎN
PREŢURI INFLATATE
Tabelul 6.4.
- % -
Nr.crt. INDICATORI
Indicele
I2005/I2006
1. Productia vânduta 112,21
2. Cifra de afaceri 110,65
3. Productia exercitiului 112,21

33. 4. Venituri din exploatare 110,73
5. Venituri totale 109
6. Cheltuieli totale 106,64
7. Cheltuieli de exploatare 103,82
8. Valoarea adaugata 177,33
Din situatia prezentata se constata ca pe întreaga perioada
analizata s-a înregistrat profit din ce în ce mai mare la nivelul
societatii, de la 105.376,4 RON în anul 2005 la 335.459,6 RON în
anul 2006. Daca urmarim situatia rezultatului exploatarii,
constatam ca s-a înregistrat profit (de 106.240,3 RON în anul
2005 si de 402.027,1 RON în anul 2006). Rezulta de aici ca atât
cheltuielile financiare (au crescut de circa 1,74 ori), cât si
cheltuielile exceptionale au actionat în sensul scaderii
substantiale a pierderilor. Cauza principala provine de la
dobânzile platite. În privinta veniturilor din exploatare se constata
o crestere de 171,42 % într-un ritm superior cresterii cheltuielilor
(160,71%). Daca scadem însa rata de inflatie se obtine o crestere
reala a veniturilor din exploatare de 10,73%, iar din punct de
vedere al cheltuielilor de exploatare o crestere a acestora cu
3,82%. Aceasta crestere a costurilor se explica în mare masura
prin cresterea volumului transportului si respectiv a vânzarilor,
care au condus la reducerea cotei de cheltuieli fixe pe fiecare
nava, în conditiile achizitionarii uneia noi. Evident ca pot fi si alte
masuri tehnice, organizatorice, tehnologice, care pot conduce la
reducerea costului pe nava.
Din punct de vedere al valorii adaugate, în aceasta perioada se
constata o crestere a valorii acestui indicator cu 274,51% (din care
crestere reala de 77,33%, restul fiind efectul inflatiei).
b.DIAGNOSTICUL GLOBAL AL FIRMEI ALPHA
COMPANY

34. Scopul: Realizarea unei imagini de ansamblu asupra situatiei
economico-financiare a firmei prin sintetizarea diagnosticelor pe
componente (transport, calitate, concurenta, cifra de afaceri, situatia
financiara, management, personal, etc.) si evidentierea punctelor tari si
slabe ale activitatii firmei, precum si a disfunctionalitatilor care apar în
activitatea firmei si a cauzelor lor.
Pentru rezolvarea problemelor am ales modelul de
diagnostic global B.C.R.
Obiectul analizei: fundamentarea deciziei de creditare a societatii
comerciale ALPHA COMPANY S.R.L. în functie de punctajul obtinut,
conform metodologiei de creditare a B.C.R.
Modelul de analiza: acest model este aplicat de B.C.R. din anul 1993,
cu anumite modificari corespunzatoare noilor norme de creditare
(potrivit Normelor Metodologice privind Activitatea de Creditare
1/1997*)
Modelul B.C.R. împarte activitatea firmei pe 18 criterii, fiecare cu
anumite subscriterii, si cu ajutorul unui sistem de punctaj si a unei scari
valorice, permite încadrarea firmei într-una din urmatoarele categorii:
Sub 20 puncte categoria E
21 - 30 puncte categoria D
31 - 40 puncte categoria C
41 - 50 puncte categoria B
peste 51 puncte categoria A**)
Banca ia decizia de creditare daca întreprinderea se încadreaza cel
putin în categoria C. Acordarea de puncte se face evident de catre banca
tinând cont de riscul pe care si-l asuma creditând aceasta firma (vezi
Tabelul 7.1.). În cazul de fata banca poate sa accepte creditarea în

35. continuare a firmei deoarece a obtinut 32 de puncte, încadrându-se în
categoria C.
Formulele de calcul pentru indicatorii cuprinsi în model sunt:
1. Lichiditatea curenta (Lc)
2. Solvabilitatea (S)
3. Grad de îndatorare generala (Gi)
4. Viteza de rotatie a activelor circulante (Rac) =
5. Rentabilitatea capitalurilor proprii (Rcp) =
6. Acoperirea dobânzii din profit (Ad)
Simboluri:
Lc = lichiditate curenta;
Ac = active circulante;
Sn = stocuri nevalorificabile;
Ci = clienti incerti;
D > 1 an = datorii cu scadenta mai mica decât 1 an;
S = solvabilitatea;

36. A = total active;
D = datorii totale;
Cp = diferente conversie pasiv;
Gi = gradul de îndatorare generala;
Kpr = capital propriu;
Rac = viteza de rotatie a activelor circulante;
Cd = cheltuieli cu dobânzile;
Car = cifra de afaceri realizata (pe luna, trimestru, semestru sau an
în functiune de perioada cuprinsa în analiza).
At = aprovizionari din tara în raport cu total aprovizionari;
Dt = desfaceri în tara în raport cu total desfaceri;
Di = desfaceri la export în raport cu total desfaceri.
Diagnosticul global al societatii comerciale ALPHA COMPANY
S.R.L. pe baza metodologiei B.C.R.
Tabelul 7.1.
Criterii Subcriterii Nr.puncte
Subcrit. Crit.Total
1 2 3 4 5=3*4
Forma de Regie autonoma 3
organizare Societate comerciala 2 1 2
Alti agenti economici 1
Sector Productia industriala si agricola 3
(ramura) Transporturi 2 1 2
de Telecomunicatii 2
activitate Aprovizionare-desfacere 2
Comert-turism 2

37. Prestari servicii 2
Alte sectoare 2
Pozitia
unitatii în
Detine loc primordial 3
ramura si Detine pozitie medie 2 1 2
subramura Nu are importanta în ramura 1
Calitatea Foarte buna 3 1 3
conducerii Buna 2
Satisfacatoare 1
Personalul Calificare superioara 3
unitatii Calificare medie 2 1 2
Calificare inferioara 1
Echipamente
de
Grad de uzura
productie Normala 3
existente Medie 2 1 2
Avansata 1
Tehnologie Veche 1
Medie 2 1 2
Avansata 3
Capacitati de Grad de utilizare
productie si Maxim 3 1 3
gradul lor de Mediu 2
utilizare Scazut 1
Lichiditatea Lc< 80% -2 1 -2
curenta 81%<Lc< 100% -1
101%<Lc< 120% 1
121%<Lc< 150% 2
151%<Lc< 170% 3
Lc> 170% 4
1 2 3 4 5=3*4
Solvabilitatea S<80% 0
81%<S<100% 1 1 1
101%<S<120% 2

38. 121%<S<140% 3
141%<S<160% 4
161%<S<180% 5
S>181% 6
Gradul de Gi>100% -1 1 -1
îndatorare 81%<Gi<100% 0
generala 61%<Gi<80% 1
41%<Gi<60% 2
Gi>40% 3
Viteza de
rotatie
Rac<5 1 1 1
a activelor 5,1<Rac<10 2
circulante Rac>10,1 4
Rentabilitatea Rcp<0 0
capitalurilor 0<Rcp<10% 1
proprii (Rcp) 10,1%<Rcp<30% 3
30,1%<Rcp<50% 4
Rcp>50% 2 1 2
Acoperirea Ad<30% 3 1 3
dobânzii din 30%<Ad<50% 2
profit 50%<Ad<80% 1
80%<Ad<100% 0
Ad>100% -1
Dependenta
de
At>50,1% si De>50,1% 4
pietele de Ai>50,1% si De>50,1% 3 1 3
aprovizionare
si
At>50,1% si Dt>50,1% 2
desfacere Ai>50,1% si Dt>50,1% 1
Garantii garantii neguvernamentale primite de
la Guvern
4
garantii bancare irevocabile primite de
la banci
4
depozitul bancar 4

39. ipoteca 3 1 3
gajul cu deposedare 2
gajul fara deposedare 2
cesiunea de creanta 1
fidejusiunea (cautiunea) 1
gajul general 0
Strategia de Strategie de dezvoltare pe urmatorii 3-
5 ani
dezvoltare foarte buna 3
neconvingatoare 2 1 2
inexistenta 1
Perspectiva Are si se aplica cu bune rezultate
progr. de restruct
3
unitatii Are dar nu se aplica/se aplica cu slabe
rezultate
2 1 2
Nu are programe de restructurare 1
TOTAL PUNCTAJ OBŢINUT 32
* ) Modelul pe care îl aplicam este inspirat din metodologia B.C.R., combinând o serie de elemente care s-au aplicat înainte
de anul 1998 cu altele noi aplicate dupa aceasta data. În plus au fost avuti în vedere unii indicatori pe care i-am considerat
utili si care sunt utilizati si pe plan international.
** Acest punctaj nu corespunde întocmai celui utilizat în metodologia de creditare a B.C.R (Metodologia actuala a B.C.R -
Anexa nr. 45 , care se refera la încadrarea agentilor economici împrumutati, prevede urmatoarea scara a punctajului.
sub 5 puncte categoria E
6 - 10 puncte categoria D
11 - 16 puncte categoria C
17 - 25 puncte categoria B
peste 25 puncte categoria A
Reducerea gamei de punctare se explica prin faptul ca criteriile necuantificabile au fost excluse din sistemul de punctare).