Arhiva fotografica istorica romaneasca - 1919

2. CLICK pentru avansare !

3. “Avem şansa de a vedea, mai jos, imagini inedite de la un eveniment
istoric pentru naţiunea noastră.
Aici nu este vorba de sentimente sau resentimente, ci de un fapt istoric
de o importanţă extraordinară pentru istoria poporului român şi nu
numai.
Pentru mine, ca militar, este o onoare şi o mare bucurie să vă pot
transmite un asemenea mesaj.
Consider că este un eveniment istoric excelent ilustrat.
Lăsăm deoparte patimi, emoţii, pasiuni etc.
Aici este vorba despre istoria neamului românesc, aşa cum a fost ea!!!
Iar noi, ca militari, ne plecăm cu profund respect în faţa celor care au
avut şansa de a face istorie! Punct.
Toate urările de bine!
Cu mult respect şi prietenie,
colonel în rezervă Dorel Pietrăreanu.”
O imagine face cât o mie de cuvinte. Am adunat aici 39 de imagini din timpul
campaniei din vara anului 1919, când Armata română a eliberat Ungaria de
sub regimul bolşevic al lui Bela Kun.

4. SCURT ISTORIC
La 19 martie 1919, colonelul francez Fernand Vyx a prezentat Ungariei, din
partea aliaţilor învingători în război, “Nota Vyx”, prin care se ordona forţelor
militare ungare să se retragă în graniţele Ungariei, până la tratativele de pace
cu Aliaţii.
“Nota Vyx” a provocat o serioasă alienare naţională. Presedintele Mihaly
Karolyi şi-a înaintat demisia, iar două zile mai târziu (pe 21 martie 1919),
bolşevicul Bela Kun a proclamat Republica Sovietică Ungaria.
Prima promisiune a lui Kun a fost restaurarea “Ungariei Istorice”, adică a
“Ungariei Mari”. Kun se baza, în primul rând pe sprijinul lui Lenin şi pe
probabilitatea unui război între Rusia sovietică şi Aliaţi.
Promisiunea bolşevicilor lui Kun a dat apă la moară speranţelor revizioniste ale
maghiarilor.
La sfârşitul lui mai 1919, trupele Republicii Sovietice Ungare invadează
teritoriul Slovaciei, în ciuda Tratatului de la Trianon în urma căruia a apărut un
stat nou, Cehoslovacia.
La 17 iunie 1919, însă, confruntate cu armata cehoslovacă, precum şi cu
ameninţările de intervenţie ale SUA şi Franţei, trupele bolevice ale lui Bela Kun
sunt nevoite să se retragă din Slovacia.
Bela Kun se întoarce imediat contra României şi îşi trimite trupele în
Transilvania, revenită după război patriei mamă, România (15 aprilie 1919).
Planul militar de ocupare a întregului Ardeal românesc prevedea joncţiunea
dintre forţele bolşevice din Ungaria şi cele din Rusia sovietică, pe teritoriul
Transilvaniei.

5. Următoarele atacuri ale armatei bolşevice maghiare s-au desfăşurat conform
planurilor lui Lenin,care prevedeau declanşarea la scară europeană a unor mari
demonstraţii muncitoreşti pentru apărarea Ungariei bolşevice.
La 19 spre 20 iulie 1919, armata ungară a atacat puternic armata română,
respingând-o până la Oradea. A avut loc o contraofensivă şi, după şapte zile
de lupte crâncene, trupele române se apropiau de Budapesta.
La 3 august 1919, patru escadroane de roşiori, dintre care unul din Craiova,
sub comanda colonelului Rusescu, au pătruns în Budapesta.
Grupul avea patru sute de cavalerişti şi era dotat cu două tunuri şi zece
mitraliere.
În jurul orei douăzeci, detaşamentul de cavalerie român descăleca în curtea
cazărmii de husari „Arhiducele Josif”din Budapesta. A
doua zi, la ora optsprezece, aflat în centrul bulevardului Andrássy din
Budapesta, comandantul armatei române ce operase în Ungaria, generalul
Mărdărescu, va privi parada militarilor români din compunerea Diviziei 1
Vânători. Războiul romano-maghiar din 1919 s-a desfăşurată pe o perioadă
de nouă luni. Pe această perioadă soldaţii români au împărţit alimente şi pâine
populaţiei civile maghiare, îndelung înfometată de propii conducători.
Românii au pierdut 188 de ofiţeri şi 11. 478 de soldaţi, din care 69 ofiţeri şi 3.601
de soldaţi morţi . Românii au început retragerea din Ungaria în noiembrie
1919. Între 14 februarie şi 28 martie 1920, toate unităţile Armatei Române a
părăsit teritoriul Ungariei .

6. Principalii lideri bolşevici au fugit din Ungaria. Bela Kun şi alţi kunerişti
s-au refugiat în Austria, unde se afla la putere un guvern social-democrat.
Au fost însă arestaţi si au rămas într-un lagăr până în iulie 1920, când un
acord privind schimbul de prizonieri intervenit între Austria şi Rusia
sovietică, a permis unui număr de 415 kunerişti să se refugieze la Moscova.
La Moscova, Bela Kun a intrat în rândul Partidului Comunist (bolşevic) din
Rusia sovietică, a primit cetăţenia sovietică şi a fost numit în conducerea
Komiternului,răspunzând de Germania, Austria, Cehoslovacia şi…România.
În noua funcţie Bela Kun a ordonat executarea a 10.000 de prizonieri albi.
Victor Serge spunea ca Bela Kun le-a promis acestora amnistierea dacă se
predau. Ulterior, după ce trupele lui Wrangel s-au predat conform
înţelegerii, Bela Kun a ordonat executarea lor.
Tot la ordinul lui mai mulţi exilaţi unguri au fost arestaţi la sfârşitul anilor
’20 şi începutul anilor ’30 pentru a fi, ulterior, executati.
Acuzat de legături cu “trotkismul”, Bela Kun – împreună cu soţia, fiica şi
ginerele – au fost arestaţi în mai 1937 şi trimisi in GULAG.
În 1989, guvernul sovietic a anunţat că Bela Kun a fost executat în GULAG,
pe 29 august 1938. În pofida trădării şi executării unui număr mare de
compatrioţi, un grup statuar îl imortalizează pe Bela Kun în centrul
Budapestei de astăzi.

7. PRIMIREA SUVERANILOR ROMÂNIEI LA BEKES-CSABA.

8. PRIMARUL ORAŞULUI BEKES-CSABA OFERĂ REGELUI FERDINAND
PÂINE ŞI SARE.

9. REGELE FERDINAND I DISCUTÂND CU IULIU MANIU ŞI GENERALII PREZAN,
MĂRDĂRESCU ŞI PANAITESCU LA BEKES-CSABA.

10. ÎN AŞTEPTAREA ÎNCEPERII DEFILĂRII TRUPELOR ROMÂNE LA
BEKES CSABA.

11. REGELE FERDINAND I DECOREAZĂ SOLDAŢI ÎN PIAŢA CENTRALĂ
A ORAŞULUI BEKES-CSABA.

12. REGELE FERDINAND I PRIMEŞTE DEFILAREA TRUPELOR ROMÂNE ÎN
BEKES CSABA.

13. REGELE FERDINAND I ÎNTÂMPINAT DE PRELAŢII CATOLICI
DIN CAREII MARI.

14. REGELE FERDINAND I PRIMEŞTE RAPORTUL GENERALULUI
TRAIAN MOŞOIU LA CAREII MARI.

15. IULIU MANIU, REGELE FERDINAND I ŞI REGINA MARIA DISCUTÂND CU
TINERE DIN CAREII MARI.

16. REGELE FERDINAND I DECOREAZĂ PE LOCOTENENTUL GHICA DIN
REGIMENTUL 14 ARTILERIE.

17. REGELE FERDINAND I ŞI REGINA MARIA TREC ÎN REVISTĂ
TRUPELE DIVIZIEI A 2-A VÂNĂTORI .

18. REGELE FERDINAND I DECOREAZĂ SOLDAŢI DIN DIVIZIA 2-A VÂNĂTORI .

19. GENERALUL TRAIAN MOŞOIU ŞI REGELE FERDINAND I TREC ÎN REVISTĂ
GARDA DE ONOARE PE PERONUL GĂRII DIN CAREII MARI .

20. REGELE FERDINAND I DECOREAZĂ PE GENERALUL DABIJA, COMANDANTUL
DIVIZIEI 2 VÂNĂTORI

21. REGELE FERDINAND I ŞI REGINA MARIA ÎN VIZITĂ LA CASTELUL KAROLY ..

22. REGELE FERDINAND I ŞI REGINA MARIA ÎNAINTE DE A PLECA DIN CAREII MARI .

23. PRIMIREA REGELUI FERDINAND I ÎN GARA ORADEA MARE .

24. REGELE FERDINAND I, REGINA MARIA ŞI IULIU MANIU ÎN FAŢA GĂRII
ORADEA MARE .

25. SUVERANII ROMÂNIEI AJUNGÂND LA MITROPOLIA DIN ORADEA .

26. PLECAREA DE LA PALATUL EPISCOPAL GRECO-CATOLIC DIN ORADEA.

27. REGELE FERDINAND I TRECE ÎN REVISTĂ GARDA DE ONOARE.

28. DECORAREA OSTAŞILOR CARE S-AU DISTINS ÎN LUPTELE
PENTRU ELIBERAREA TRANSILVANIEI .

29. DECORAREA OFIŢERILOR EROI DE CĂTRE SUVERANUL ROMÂNIEI .

30. GENERALUL GHEORGHE MĂRDĂRESCU ŞI REGELE FERDINAND I
TREC ÎN REVISTĂ TRUPELE DIN PIAŢA CENTRALĂ A ORAŞULUI ORADEA .

31. REGELE FERDINAND I ŞI REGINA MARIA PRIMESC DEFILAREA
TRUPELOR DIN GARNIZOANA ORADEA .

32. CEREMONIA DECORĂRII GENERALULUI GHEORGHE MĂRDĂRESCU DE
CĂTRE REGELE FERDINAND I .

33. SUVERANII ROMÂNIEI ÎN TRIBUNA OFICIALĂ LA ORADEA.

34. ŢĂRANII BIHORENI TREC PRIN FAŢA REGELUI FERDINAND
ŞI A REGINEI MARIA .

35. SUVERANII PRIMESC DEFILAREA TRUPELOR ROMÂNE LA ORADEA.

36. REGELE FERDINAND I ŞI REGINA MARIA DECOREAZĂ OSTAŞI
ÎN CENTRUL ORAŞULUI ORADEA.

37. REGELE FERDINAND I, GENERALUL PREZAN, REGINA MARIA ŞI
GENERALUL BALIF LA ORADEA .

38. REGELE FERDINAND I ŞI REGINA MARIA ASISTĂ LA MOMENTUL TRECERII TISEI
DE CĂTRE TRUPELE DIN DIVIZIA 2, 13 AUGUST 1919.

39. GENERALII MOŞOIU ŞI OLTEANU ASISTÂND LA TRECEREA TISEI.

40. SOLII MAGHIARI CARE AU CERUT LA SZOLNOC ÎNCETAREA OSTILITĂŢILOR.

41. REGIMENT ROMÂNESC DE VÂNĂTORI ÎN CENTRUL BUDAPESTEI.

42. PATRULĂ MILITARĂ DE INFANTERIE ROMÂNĂ ÎN CENTRUL BUDAPESTEI.

43. REGIMENT DE ARTILERIE ÎN MARŞ PRIN BUDAPESTA.

44. GENERALUL PANAITESCU PE TERASA HOTELULUI GELLERT DIN
BUDAPESTA.

45. GORNIŞTII ROMÂNI ANUNŢÂND PLECAREA ARMATEI ROMÂNE DIN
BUDAPESTA.

46. Au fost folosite texte şi fotografii publicate in Istorice, Multimedia ,
http://www.george-damian.ro/category/istorice sub semnătura colonelului în
rezervă Dorel Pietrăreanu.
De asemenea compediu istoric poate fi găsit la :
http://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/05/28/3-august-1919-ocuparea-budapestei-
de-catre-armata-romana-si-lichidarea-republicii-sovietice-ungare/
Montaj : DIEGIS. << diegisro@yahoo.com >>
Coloana sonoră : Tudor Gheorghe - Acolo Este Ţara Mea.
17.04.2011