1. TEZĂ DE MASTER
Riscul viscolului și ninsorilor abundente în
Republica Moldova
A efectuat
masterandul anului II
Cucuietu Lilian
Conducător științific
Doctor, conferețiar universitar
Ilie Boian

2. Cuprins
Abrevieri
Cuvinte cheie
Introducere.
1. Cauzele genetice ale viscolelor și ninsorilor abundente
1.1. Aspecte generale
1.2. Condițiile sinoptice de producere a viscolelor și ninsorilor abundente
2. Pricipalii parametri care caracterizeaza viscolele și ninsorile abundente
2.1. Parametrii viscolelor din Republica Moldova și durata lor
2.2. Parametrii ninsorilor abundente din Republica Moldova și durata lor
3.Prognozarea viscolelor și a ninsorilor abundente
3.1. Prognozarea viscolelor
3.2. Prognozarea ninsorilor abundente
4. Potențialul riscului viscolelor și ninsorilor abundente în Republica Moldova
4.1. Riscul viscolelor și ninsorilor ambundente. Studiu de caz
4.2. Vulnerabilitatea teritoriului Republicii Moldova fața de riscul viscolelor și
ninsorilor abundente
5. Măsurile de prevenire și diminuare a consecințelor negative provocate
de viscole și ninsorile abundente
Concluzii
Bibliografie selectivă.
Anexe

3. Scopul şi sarcinile lucrării :
Scopul acestei lucrări constă în studierea aprofundată a condițiilor care
favorizează apariția ninsorilor abundente și declanşarea viscolelor, a mecanismelor de
evoluție a lor, a metodelor de prezicere, precum şi a măsurilor de diminuare a
consecințelor distructive ce decurg din desfăşurările respective.
Pentru atingerea scopului pus au fost înaintate următoarele sarcini:
Colectarea şi prelucrarea datelor privind trăsăturile de bază, frecvența şi
repartiția spațială a ninsorilor abundente și a viscolelor în Republica Moldova.
Analiza caracteristicilor fenomenelor climatice de risc, adică a ninsorilor
abundente şi a viscolelor în baza datelor din Arhiva S.H.S. al Republicii Moldova.
Prelucrarea climatologică şi grafică a datelor statistice.
Evidența legităților de declanşare, evoluție şi manifestare aninsorilor abundente
şi a viscolelor pe teritoriul Republicii Moldova.
Descrierea principalelor metode utilizate de sinopticieni pentru prezicerea
ninsorilor abundente şi a viscolelor în Republica Moldova.
Descrierea măsurilor principale de diminuare a consecințelor negative pro-
vocate de producerea ninsorilor abundente şi a viscolelor.
 Alcatuirea listei bibliografice în baza izvoarelor ştiințifice utilizate pentru
elaborarea lucrării.

4. Principalele surse bibliografice şi materiale
factologice
Pentru realizarea acestor sarcini au fost studiate aşa izvoare
ştiințifice ca:
• „Clima Republicii Moldova” de G.Lase,
• „Fenomenele meteorologice de risc din Republica Moldova” de
Puțuntică Anatolie,
• „Hazardurile naturale” volumul 3 şi altele.
Informația privind situația sinoptică în timpul declanşării şi
desfăşurării ninsorilor abundente şi a viscolelor, precum şi
hărțile sinoptice respective, au fost luate din arhiva Centrului
Prognoze Meteorologice şi Aeronautice a Serviciului
Hidrometeorologic de Stat.
Multe indicații privind elaborarea lucrării, au fost date de
colaboratorii Serviciului Hidrometeorologic de Stat.

5. Zăpada - precipitaţii solide constituite din cristale de gheaţă
care formează fulgi de dierite forme şi dimensiuni. Pentru
formarea stratului de zăpadă sînt necesare trei condiţii:
temperaturi negative în aer şi sol; ninsori în cantitate suficientă;
calm atmosferic.
Viscolul - transport de zăpada deasupra suprafe ei pămîntului,ț
provocat de un vînt suficient de puternic i turbulent înso it sauș ț
nu de ninsoare. Calitatea de risc meteorologic este atribuită
viscolului, în primul rînd datorită vitezei vîntului.

6. Prognoza ninsorilor este strîns legată de prognoza nebulozităţii.
Totuşi, prognoza diferitor tipuri de precipitaţii diferă. Căderea
precipitaţiilor continue se deosebeşte de cea a averselor frontale,
printr-o relativă stabilitate în timp. Ele pot fi prevăzute
concomitent cu prognoza frontului, variaţia diurnă a norilor şi
precipitaţiilor, influenţa reliefului şi a unor particularităţi locale
ale zonei.
Pentru prognoza precipitaţiilor este necesar:
Să existe informaţii despre tipul probabil al norilor şi despre
gradul de nebulozitate;
Să se cunoască grosimea stratului de nori;
Să se cunoască intensitatea mişcărilor verticale din interiorul
norului sau, în ultimă instanţă, la vîrful lui;
Să se dispună de informaţii privitoare la structura microfizică a
norilor şi a conţinutului lor de apă.

7. Prognoza viscolelor se bazează pe prognoza vîntului şi luarea
în considerare a stării stratului de zăpadă. . Viscolele cele mai
intense se asociază cu trecerea fronturilor calde sau a celor
ocluse cu caracter cald după o perioada de ger şi un strat de
zăpadă afînată (uscată).
Pentru a elabora prognoze asupra viscolelor, este necesar:
Să se compare situaţia sinoptică dată pe harta sinoptică de bază
cu procesele tipice de viscol în regiunea respectivă.
Se face prognoza vîntului. Transporturile şi viscolele la sol slabe
pot avea loc pentru o viteză a vîntului de circa 5 m/s, deşi
transporturile masive de zăpadă se observă de obicei la viteze
mai mari de 10 m/s.Viscolul general poate să apară chiar şi la un
vînt de 7 m/s.
Se ia în considerare temperatura aerului ce trebuie să fie sub
0°C şi starea stratului de zăpadă.
Se consideră condiţiile locale (relieful, vînturile locale).

8. Riscul viscolelor și ninsorilor ambundente.
Studiu de caz.
Zăpada. Stratul de zăpadă poate căpăta aspect de risc
climatic în următoarele ipostaze:
se formează în extrasezon, generat de ninsorile foarte
timpurii şi respectiv foarte tîrzii
cînd grosimea lui este excepţional de mare;
cînd este viscolit şl formează troiene.
prin prezenţa lui, cît şi prin absenţa lui.
cînd topirea stratului de zăpadă se produce brusc
provocînd sloiuri de gheaţă pe rîurile interioare şi
inundaţii.

9. Viscolul. Calitatea de risc meteorologic este atribuită
viscolului, în primul rînd datorită vitezei vîntului: el
se caracterizează prin vînturi tari cu viteze de peste
11m/s (viscole puternice) sau de peste 15 m/s (viscole
violente) i apoi datorită căderii abundente de zăpadă,ș
care pot forma strat de zăpadă de 25-50 cm grosime,
sau troiene de 1-2 metri înăl ime, provocîndț
numeroase pagube.
Deci, viscolul, ca fenomen de risc, trebuie să
îndeplinească mai multe calită i:ț
vîntul cu viteze mari i ninsori deosebit de abundenteș
în plin sezon de iarnă;
viscole foarte timpurii i respectiv foarte tîrzii, înș
extrasezon.

10. Studiu de caz privind riscul viscolelor i ninsorilor abundenteș
în Republica Moldova
Ninsori abundente 04.02.2012 – 06.02.2012
Situaţia sinoptică care a cauzat condiţiile meteorologice severe
a fost următoarea:
Începând cu sfîrşitul lunii ianuarie, a continuat să
influenţeze periferia de sud-vest a anticiclonului rece est-
european, sistemul care a fost implicat de aer arctic din
Marea Kara (Nordul Rusiei), care a dus la o răcire bruscă și
îndelungată a aerului. La TA-850 hPa
temperatura aerului a
coborît pînă la -18°C.
În aerul rece de la
altitudini s-a format un
ciclon cu focarul de frig
avînd temperaturi de
-40 ... -42 °C.

14. BILANȚ
În urma condițiilor meteo
nefavorabile:
248 de școli din Republica
Moldova au fost închise
trei puncte vamale de trecere
în România au fost îchise
mai multe persoane au ajuns la spital cu hipotermie
si degerături.
8 accidente rutiere soldate cu decedare a două
persoane și rănirea altor 16 (24 ore)
pe traseul Anenii Noi – Ştefan Vodă – Căuşeni, mai
multe camioane de mare tonaj au fost întoarse din
drum
localități din raioanele Taraclia, Cahul şi Căuşeni au

15. Măsurile de prevenire și diminuare a consecințelor negative
provocate de viscole și ninsori abundente.
Zapada. O importanță deosebită o are elucidarea
legităților de repartiție în spațiu a ninsorilor
abundente şi foarte abundente şi a situațiilor
sinoptice şi meteorologice, care determină
producerea acestora, ținînd cont şi de
caracteristicile suprafeței active.
Aceasta va permite elaborarea unor prognoze
necesare pentru avertizarea la timp a populației, a
agenților economici şi a factorilor de decizie în
scopul elaborării măsurilor de rigoare, menite să
diminueze posibilele prejudicii materiale ce pot fi
cauzate de aceste fenomene.

16. Viscolul. Măsurile preventive sunt, la rândul lor, pe
termen lung şi pe termen scurt. Printre cele dintîi se
numără:
Plantarea perdelelor de protecţie formate din specii
forestiere care împiedică spulberarea zăpezii de pe
terenurile agricole;
Instalarea de parazăpezi în lungul principalelor căi
rutiere şi ferate pentru împiedicarea troienirii zăpezii
şi blocării acestora, etc.
Printre cele din urmă se numără:
Adăpostirea animalelor;
Crearea rezervelor de hrană pentru acestea şi
adoptarea altor măsuri menite să asigure depăşirea
cu pagube cât mai mici a intervalelor de viscol.

17. Concluzii:
1. Ninsorile foarte puternice cad în mediu o dată în 2
ani. Ninsorile abundente cad în intervalul din
noiembrie pînă pe martie, cu cea mai mare frecvenţă
în noiembrie (25%) şi ianuarie (23%).
2. Conform datelor multianuale pentru întreaga
perioadă de observaţii, viscol puternic în noiembrie-
decembrie se înregistrează o dată în 20 ani, în
ianuarie-februarie o dată în 8-10 ani; iar în luna
martie – o dată în 40 ani.
3. Ninsorile abundente sunt condiţionate îndeosebi de
influenţa ciclonilor dezvoltaţi pe verticală şi sunt
caracteristice maselor de aer reci, cum a fost anul
curent în perioada 4-6 februarie .

18. 1. Analiza schemelor cîmpurilor barice a arătat că în perioada
studiată ninsorile abundente nu au avut loc în cazul cicloanelor
de cufundare (nord-vestice), în cazul fronturilor reci ce se
deplasează dinspre nord sau în cazul fronturilor staţionare.
2. În ciuda faptului că se cunoaşte frecvenţa anuală a viscolelor
pentru fiecare regiune din Republica Moldova şi a faptului că
prevederea acestor fenomene atmosferice de risc nu prezintă
pentru meteorologi o problemă prea dificilă, viscolele continuă
să producă, aproape în fiecare an, numeroase pagube şi chiar
victime omeneşti. Asta ni-a demonstrato i viscolele de pe 05ș
februarie 2012.
3. Aria de extindere a zonei cu ninsori abundente în perioada
studiată nu a depăşit 41% (7 staţii meteorologice din 17
analizate). Cea mai mare arie de acoperire cu ninsori abundente
a fost legată de deplasarea ciclonului sudic peste teritoriul
republicii pe 2 noiembrie 1966, cînd cantitatea de zăpadă
căzută la SM Corneşti a atins 41 mm.