1. Pacientul Anatol, 8 ani, h = 130 cm, m= 30 kg
Pacientul are criză de dispnee expiratorie, care a apărut în timpul somnului, însoţită de
şuierături în piept şi tuse uscată. Temperatura corpului este 36,6°C. Se consideră bolnav de o lună.
Debut insidios cu apariţia strănutului la contactul cu papagalul. Apoi, apariţia tusei uscate zilnic şi pe
parcursul nopţii, care se intensifică la domiciliu. La administrarea salbutamolului inhalator
(medicamentul care-i ameliorează respiraţia bunelului) strănutul şi tusa disparea. Este la evidenţa CMF
cu dese infecţii respiratorii cu caracter obstructiv de la vârsta de 3 ani de când a început să frecventeze
grădiniţa. 6 luni în urmă a suportat adenotomie (vegetaţii adenoide).
Toracele este emfizematos la inspecţie. Percutor se transmite sunet timpanic bilateral pe toată
aria pulmonară. Auscultativ este o respiraţie aspră, raluri uscate sibilante expiratorii difuze, bilateral. A
fost efectuată PEF-metrie cu test farmacodinamic (PEF1 = 150 l/min, PEF2 = 200 l/min), valorile
optime conform vârstei PEF1 = 183 l/min.
Întrebări
1. Diagnosticul prezumptiv şi argumentarea lui
2. Concluzii conform rezultatelor examinărilor efectuate
3. Diagnosticul diferenţial
4. Numiţi criteriile de apreciere a nivelului de control al maladiei
5. Indicaţi programul de diagnostic paraclinic şi instrumental
6. Indicaţi tactica medicului de familie
7. Prognosticul
1

2. Diagnosticul prezumptiv şi argumentarea lui
D-ul: Astm bronşic persistent uşor, necontrolat
Pacientul face un acces de wheezing, confirmat prin: dispnee expiratorie pe parcursul nopţii; tuse după
expunerea la alergene (pană de pasăre); simptomele pacientului sunt ameliorate de un tratament
bronhodilatator. Infecţiile respiratorii (la copilul mare şi adult - rinovirusurile) reprezintă un trigger
important al exacerbărilor astmatice, ce explică dese “răceli” cu character obstructiv suportate de pacient.
Antecedentele familiale alergice sunt prezente la 80% copii cu AB (bunelul foloseşte salbutamolul).
Vegetaţiile adenoide des sunt precursorii AB la copii.
Astmul bronşic persistent uşor este confirmat în cazul când avem simptome diurne mai mult de o dată
pe săptămâna, dar mai puţin de o dată pe zi, crizele pot afecta activitatea. Accese nocturne mai mult de 2
ori pe lună. PEF sau FEV1 ≥ 80%, iar variabilitatea PEF = 20-30% după testul farmacodinamic
1. Concluzii conform rezultatelor examinărilor efectuate
Măsurarea debitului expirator maxim (Peak Expiratory Flow -PEF) cu ajutorul unui peakflowmetru
constituie o metodă alternativă, recomandată in absenţa spirometriei, de evaluare a limitării fluxului
aerian în astm. Creşterea PEF cu peste 60 l/min sau peste 20%, (PEFmax-PEFmin)/PEFmax, din valoarea
prebronhodilatatorie la 15 minute după administrarea a 200-400 μg salbutamol inhalator, reprezintă pragul
de semnificaţie pentru diagnosticul de astm.
Prezenţa sensibilizării la un anumit allergen (pană de pasăre) este demonstrată prin declanşarea simptomelor
bronhoobstructive după expunerea la acel alergen. Diagnosticul statusului atopic la acest copil poate fi
apreciat prin testare cutanată, de obicei prin metoda prick sau scarificare
2. Diagnosticul diferenţial al astmului bronşic la copiii peste 5 ani se face cu aceleaşi afecţiuni ca la copilul
mare sau la adult:
− Patologie cardiovasculară
− Obstrucţie de căi aeriene superioare, corpi străini
− S-m de hiperventilaţie, panică, disfuncţie corzi vocale
− Patologie interstiţială pulmonară
− Reflux gastroesofagian
− Patologie rino-sinuzală
− Fibroza chistică
3. Numiţi criteriile de apreciere a nivelului de control al maladiei
− Crize de astm
− Limitarea activităţii
− Accese nodturne
− Necesitatea tratamentului de urgenţă
− Funcţia pulmonară
− Exacerbările
4. Indicaţi programul de diagnostic paraclinic şi instrumental
− Analiza generală a sângelui, IgE totale şi specifice, CIC, teste cutanate cu alergeni
− Analiza citologică a expectoraţiilor bronşice
− Pulsoximetria, PEF metria, spirometria cu test bronhodilatator
− Electrocardiograma, radiografia cutiei toracice
5. Indicaţi tactica medicului de familie
La acest nivel pot fi abordate exacerbările uşoare sau moderate:
− Creşterea dozei de bronhodilatatoare: administrare repetată de β2-agonist cu acţiune rapidă inhalator (2-
4 pufuri la fiecare 20 minute in prima oră)
− Mod de administrare: inhalator, de preferinţă cu un “spacer” (camera de expansiune)
− Monitorizare: PEF, clinic
− Răspuns bun: PEF revine la > 80% din prezis, răspunsul se menţine 3-4 ore; clinic: ameliorarea
dispneei, dispariţia ralurilor sibilante, a wheezing-ului.
− Corticoizi oral, doză 0,5-1 mg/kgc pentru 24 ore, mai ales dacă exacerbarea apare după o augmentare
recentă a tratamentului de control
− Răspuns absent sau considerat insuficient: trimiterea pacientului la un serviciu de urgenţă
− Recomandarea consultaţiei medicului alergolog pentru investigarea suplimentară şi confirmarea
diagnosticului
6. Prognosticul
Favorabil în astm bronşic controlat
2