Proiect: Sistem de indicatori geo-referenţiali la diferite scări spaţiale şi temporale pentru evaluarea vulnerabilităţii şi măsurile de adaptare ale agroecosistemelor faţă de schimbările globale.

1. PLAN SECTORIAL - ADER 2020
Contractor: Administrația Națională de Meteorologie R.A. București
Obiectivul general: ADESC Numarul / codul proiectului: ADER 1.1.1.
Contract: nr. 111/14.11.2011 Act Aditional: -
Anul inceperii: 15.XI.2011 Anul finalizarii: 31.XII.2014 Durata: 37 luni
Denumirea proiectului:
SISTEM DE INDICATORI GEO-REFERENŢIALI LA DIFERITE SCĂRI SPAŢIALE
ŞI TEMPORALE PENTRU EVALUAREA VULNERABILITĂŢII ŞI MĂSURILE DE
ADAPTARE ALE AGROECOSISTEMELOR FAŢĂ DE SCHIMBĂRILE GLOBALE
Denumirea fazei: 1/2011
Directorul de proiect: Dr. Elena MATEESCU
Date contact: Tel/fax: 021- 316 21 39
Email: elena.mateescu@meteoromania.ro

2. Proiectul ADER 1.1.1./2011 / Faza 1
Obiectivele Proiectului:
Realizarea unui sistem de indicatori geo-referențiali la diferite scări spațio-temporale
pentru evaluarea vulnerabilității ecosistemelor agricole și elaborarea măsurilor
specifice de adaptare față de schimbările climatice actuale și previzibile.
Obiectivele Fazei 1:
5.Analiza resurselor agroclimatice din România în contextul schimbarilor climatice
actuale si previzibile – concept și metodologie de abordare;
6.Prezentarea criteriilor si stabilirea parametrilor de risc termic/hidric cu impact
asupra productivității agricole;
7.Conceptul si structura bazei de date spațiale geo-referențiate utilizate în analiza
vulnerabilității ecosistemelor agricole față de condițiile limitative de mediu
(secetă/inundații);
8.Prognoza și avertizare meteorologică - sistem-suport pentru identificarea zonelor
potențial afectate de fenomenele extreme;
9.Descrierea sistemului de transmisii de date și produse meteo si agrometeo necesare
pentru studiul vulnerabilității zonelor agricole față de fenomenele meteo
periculoase;
10.Descrierea reorganizării bazei de date meteo și agrometeo specializate necesare
validării modelelor agrometeorologice și de analiză a recoltelor;
11. Descrierea indicatorilor climatici utilizați în implementarea politicilor agricole
comunitare din domeniul dezvoltării rurale;
12. Analiza resurselor de sol pentru fiecare tip de utilizare (arabil, vii, livezi, pasuni,
paduri) în scopul stabilirii efectului schimbării utilizării terenurilor asupra
componentelor ecosistemice, în contextul schimbărilor climatice.

3. Proiectul ADER 1.1.1. /2011 - Faza 1
Rezultate scontate a se obtine:
− Organizarea si crearea unei baze de date georeferentiate privind oferta de resurse naturale (sol, clima si apa) a
agroecossitemelor la nivel regional;
− Definirea criteriilor si caracterizarea parametrilor de risc agroclimatic functie de cerintele culturilor agricole fata de
variabilele de mediu, genotipul cultivat si oferta agropedoclimatica;
− Analiza variabilitatii deceniale privind resursele agropedoclimatice (radiative, termice si hidrice, sol) din Romania, in
contextul schimbarilor climatice actuale si previzibile;
− Elaborarea “Codului de bune practici agricole, in contextul schimbarilor climatice actuale si previzibile” privind adaptarea
genotipurilor la variabilitatea climatului;
− Elaborarea unui sistem decizional-suport privind masurile de adaptare a tehnologiilor agricole in contextul schimbarilor
climatice actuale si previzibile;
− Elaborarea unui program-suport de diseminare si constientizare a populatiei din mediul rural asupra impactului
schimbarilor climatice (platforma „e-learning” privind tehnologii specifice in conditii limitative de mediu).
Rezultate obtinute:
- Prezentarea contextului problematicii schimbărilor climatice la nibel global/european și național și a necesității creării unui
sistem de indicatori geo-referențiali la diferite scări spațio-temporale pentru evaluarea vulnerabilității ecosistemelor agricole
și elaborarea măsurilor specifice de adaptare;
- Definirea criteriilor și caracterizarea parametrilor de risc agroclimatic (termic și hidric), funcție de cerințele de creștere și
dezvoltare a plantelor agricole și condițiile agropedoclimatice regionale/locale;
- Descrierea structurii bazei de date spațiale geo-referențiate utilizate în analiza vulnerabilității ecosistemelor agricole față de
condițiile limitative de mediu (secetă/inundații);
- Descrierea sistemului de transmisii și a necesității reorganizării bazei de date, produse meteo si agrometeo, necesare
pentru studiul vulnerabilității zonelor agricole față de fenomenele meteo periculoase și a validării modelelor
agrometeorologice și de analiză a recoltelor;
- Descrierea sistemului-suport de prognoză și avertizare pentru zonele agricole potențial afectate de fenomenele meteo
extreme (valuri de căldură/frig, secetă/inundații, furtună, ploi torențiale, etc);
- Descrierea practicilor curente privind resursele de sol pentru fiecare tip de utilizare (arabil, vii, livezi, pasuni, paduri) în
scopul stabilirii efectului schimbării utilizării terenurilor asupra componentelor ecosistemice, în condițiile climatice actuale și
previzibile.

4. CONCLUZII
►Fenomenele de risc agroclimatic limiteaza productivitatea unui biotop in
atingerea potentialului biologic. Cunoasterea efectelor singulare sau cumulative
ale riscurilor climatice si identificarea arealelor agricole cele mai vulnerabile la
producerea acestora sunt criterii de baza in elaborarea si fundamentarea
agroclimatica a unui sistem decizional de management durabil.
► Datele climatice din ultimele decenii evidentiaza o incalzire progresiva a
atmosferei si cresterea frecventei evenimentelor extreme, alternanta rapida intre
canicula severa/seceta accentuata si precipitatii abundente/inundatii fiind din ce
in ce mai evidenta.
► In Romania, temperatura medie anuala a aerului a crescut cu 0.5°C in
intervalul 1988-2010, comparativ cu perioada 1901-2010, cele mai mari valori
inregistrandu-se indeosebi in lunile de iarna (0.9…1.6°C) si vara (intre 1.2…
1.7°C). Cantitatile de precipitatii anuale au inregistrat o descrestere, indeosebi
dupa anul 1981, caracterul de regim pluviometric moderat secetos fiind
predominant, iar frecventa anilor secetosi de 55.0% in perioada 1961-2010.
► In acest context, realizarea unui sistem de indicatori geo-referențiali la
diferite scări spațio-temporale pentru evaluarea vulnerabilității speciilor
cultivate și elaborarea măsurilor specifice de adaptare față de schimbările
climatice actuale și previzibile reprezinta o prioritate pentru cercetarea
agricola, metodologiile de studiu si cercetare (fundamentala si aplicativa)
bazandu-se pe criterii specifice de analiză a fenomenelor meteorologice
periculoase cu impact in agricultura.

5. ACTIVITATI / FAZA 1
Activitate 1.1. Analiza resurselor climatice şi descrierea contextului actual privind
problematica schimbărilor climatice globale/regionale şi efectele asupra specializării
producţiei
- Analiza resurselor agroclimatice din România în contextul schimbărilor
climatice actuale şi previzibile – concept și metodologie de abordare;
Activitate 1.2. - Definirea criteriilor și caracterizarea parametrilor de risc agroclimatic
(termic și hidric) funcţie de cerinţele culturilor agricole faţă de variabilele de mediu,
genotipul cultivat și oferta agropedoclimatică. Baze de date satelitare şi transmisii date
meteorologice pentru validarea modelelor agrometeorologice şi de analiză a recoltelor.
1.2.1. Prezentarea criteriilor și stabilirea parametrilor de risc termic/hidric cu
impact asupra productivității agricole;
1.2.2.Conceptul și structura bazei de date spațiale geo-referențiate utilizate în
analiza vulnerabilității ecosistemelor agricole față de condițiile limitative de mediu
(secetă/inundații);
1.2.3. Prognoza și avertizare meteorologică - sistem-suport pentru
identificarea zonelor potențial afectate de fenomenele extreme;
1.2.4. Descrierea sistemului de transmisii de date și produse meteorologice și
agrometeorologice necesare pentru studiul vulnerabilității zonelor agricole față de
fenomenele meteorologice periculoase;
1.2.5. Descrierea reorganizării bazei de date meteorologice și
agrometeorologice specializate necesare validării modelelor agrometeorologice și de
analiză a recoltelor.

6. Activitate 1.1. Analiza resurselor climatice şi descrierea contextului actual
privind problematica schimbărilor climatice globale/regionale şi efectele asupra
specializării producţiei
- Analiza resurselor agroclimatice din România în contextul schimbărilor
climatice actuale şi previzibile – concept și metodologie de abordare.
Producţiile agricole vor fi afectate de variabilitatea și schimbările climatice
previzibile, îndeosebi în zonele agricole cu risc ridicat la secetă și cu potenţial
redus de adaptare. În România, schimbările în regimul climatic se încadrează în
contextul global, însă cu particularizările regiunii geografice în care este situată ţara
noastră. Astfel, la nivelul perioadei 1901–2010, analiza valorilor temperaturii medie
anuale a aerului de la un număr de 17 staţii meteorologice cu şir consecutiv de
observaţii de peste 100 ani evidenţiază faptul că, temperatura medie anuală a
crescut cu 0.5°C în intervalul 1988-2010 (10.2°C) faţă de întreaga perioadă
analizată (9.7°C), valoare care se situează sub încălzirea medie globală de 0.6°C.
În ultimii 30 de ani, anul cel mai cald a fost 2007 (11.5°C), iar cel mai rece 1985
(8.4°C ). Sub aspectul precipitaţiilor, analiza datelor istorice de precipitaţii de la un
număr de 14 staţii meteorologice cu şir consecutiv de măsuratori de peste 100 ani
reliefeză faptul că, din punct de vedere pluviometric, s-a evidenţiat o tendinţă
generală de scădere a cantităţilor anuale de precipitaţii pe perioada 1901-2010,
precum şi o intensificare a fenomenului de secetă îndeosebi după anul 1961 în
regiunile din sudul şi sud-estul ţării.

7. ►Modificari observate in evolutia temperaturii medii anuale a aerului* in
Romania/ 1901-2010
⇒ Romania / 1901–2010 / 9,7°C
⇒ 1988-2010 / 10,2°C + 0.5°C
⇒ 2007 / 11,5°C
*14 statii meteorologice cu sir lung de observatii (peste 100 ani)

8. Caracteristici specifice regimului termic – ROMANIA
Evolutia deceniala privind temperatura medie multianuala a aerului - Temperatura medie a aerului
Romania (0C)
9.3
1961-1970 8.9 /+0.40C
9.2
9.1
1971-1980 8.7 /+0.60C
9
0
C
8.9 1981-1990 8.7 /+0.60C
8.8
8.7 1991-2000 8.8 /+0.50C
8.6
8.5 2001-2010 9.3
8.4
1961-1970 1971-1980 1981-1990 1991-2000 2001-2010
2001-2010 / + 0.4…+0.6°C
Temperatura medie lunara a aerului (0C)
IULIE AUGUST
1961-1970 19.5 19.0
1971-1980 18.8 18.1
1981-1990 19.4 18.8
1991-2000 19.8 19.4
2001-2010 20.6 20.0
+ 0.8…1.8°C + 0.6…1.9°C

9. ►Modificari observate in evolutia cantitatilor anuale de precipitatii (mm)
in Romania*/ 1901-2010
⇒ Romania / 1901 – 2010 / 635,9 mm
⇒ 2000 / 417,0 mm
⇒ 1941 / 889,5 mm
*14 statii meteorologice cu sir lung de observatii (peste 100 ani)

10. VALORI MEDII MULTIANUALE ALE CANTITATILOR DE PRECIPITATII CAZUTE IN
INTERVALUL SEPTEMBRIE – AUGUST / AN AGRICOL
Limite de referinta:
1961-1990 <350 l/mp / regim pluviometric excesiv secetos
351-450 lm/p / regim pluviometric secetos
451-600 l/mp / regim pluviometric moderat secetos
601-700 l/mp / regim pluviometric optim
>700 l/mp / regim pluviometric ploios
1971-2000
1981-2010
ROMANIA / 583.0 l/mp
Dobrogea / 400.9 l/mp
ROMANIA / 569.8 l/mp
Dobrogea / 397.7 l/mp
ROMANIA / 575.1 l/mp
⇒ ROMANIA / PREDOMINA ANII AGRICOLI CU REGIM Dobrogea / 410.2 l/mp
PLUVIOMETRIC MODERAT SECETOS
⇒ DOBROGEA / ZONA AGRICOLA CEA MAI SECETOASA

11. 1.2.1. Prezentarea criteriilor și stabilirea parametrilor de risc
termic/hidric cu impact asupra productivității agricole
Studiul parametrilor meteorologici de risc cu impact asupra vegetaţiei şi productivităţii culturilor agricole prin
diferite criterii de caracterizare – definiţie, caracteristici principale, aspecte de risc agrometeorologic,
precum şi de identificare – variabilitate spaţio-temporală, frecvenţă, intensitate, succesiune, durată de
producere, ani extremi, recorduri sau evenimente extreme, etc., permite cunoaşterea vulnerabilităţii
speciilor agricole la producerea unor fenomene de risc/stres meteorologic sau climatic şi determinarea
modalităţilor de utilizare a potenţialului agroclimatic al zonelor de interes agricol. Gradul de vulnerabilitate al
speciilor agricole la producerea acestora, precum şi a teritoriului agricol în ansamblu, se stabileşte prin
diferite praguri de referinţă/nivele şi clase de risc, în scopul evaluării gradului de favorabilitate agroclimatică
al suprafeţelor agricole pentru soiuri şi specii agricole cu diferite grade de rezistenţă la producerea
acestora.
Identificarea riscurilor agroclimatice se realizează plecând de la analiza cantitativă a fenomenelor
atmosferice care se manifestă într-un areal agricol (naţional/regiune geografică/judeţ). Analiza datelor
agroclimatice la nivelul unui spaţiu geografic are în vedere caracterizarea stării medii a elementelor
climatice şi monitorizarea evoluţiei în timp şi spaţiu a acesteia, în corelaţie directă cu cerinţele optime de
creştere și dezvoltare a speciilor cultivate. Abaterea semnificativă a parametrilor oricărui element climatic
faţă de starea medie reprezintă criteriul cantitativ fundamental pentru identificarea unui risc climatic
potenţial. Odată identificate riscurile agroclimatice, este necesară evaluarea cantitativă a acestora, cu
scopul de a analiza modul lor de manifestare şi, în final, modul de interacţiune asupra proceselor fiziologice
ale plantelor. Evaluarea cantitativă se realizează pe bază de metode statistico-matematice şi cu ajutorul
tehnicilor de modelare a dinamicii atmosferei. Atât identificarea, cât şi evaluarea riscurilor climatice se
bazează pe analiza datelor meteorologice obţinute din diferite surse (staţii meteorologice, staţii
meteorologice cu program agrometeorologic de măsurători și observaţii – fenologice, date privind
umiditatea solului și de productie, etc.).

12. 1.2.2.Conceptul și structura bazei de date spațiale geo-referențiate utilizate în
analiza vulnerabilității ecosistemelor agricole față de condițiile limitative de
mediu (secetă/inundații).
Proiectarea și conținutul bazei de date spațiale:
Marea majoritate a informațiilor și datelor necesare pentru implementarea
proiectului au o dimensiune spațială:
 date geospațiale clasice: hărți, imagini satelitare, măsurători;
 alte tipuri date: fotografii, grafice, date statistice, documente
descriptive.
De aceea este foarte important să se facă un inventar cu toate datele
necesare, să se proiecteze modele de date adecvate și să se stabilească
proceduri clare de integrarea a acestora în baza de date SIG (Sistem
Informational Geografic).
Rezultatul este un ansamblu de date cantitative și calitative provenite dintr-o
multitudine de surse, care conține atât date vectoriale cât și date de tip raster,
stocate într-o manieră relațională, folosind formate standardizate:
 fișiere GeoTiff pentru datele de tip raster/imagine;
 baze de date specializate PostgreSQL+PostGIS pentru datele
vectoriale).

13. Conținutul bazei de date geospațiale (cont.)

14. Sursele de date
Structura bazei de date presupune un volum extrem de mare de date cu caracter spațial. Activitatea s-a bazat în cea
mai mare parte pe seturi de date existente. Acolo unde astfel de date nu au fost identificate (în special acolo unde este
nevoie de date la scară foarte mare) s-a luat în considerare extragerea acestora folosind drept suport hărți scanate,
imagini satelitare sau aerofotograme. Tot în această situație, extrem de utile se vor dovedi campaniile de măsurători
cu receptoare de poziționare globală (GPS).
La construcția bazei de date au fost folosite următoarele surse de date:
 Baze de date disponibile gratuit pe Internet;
 Date produse în cadrul unor proiecte naționale;
 Date produse de către Administratia Nationala de Meteorologie prin vectorizarea hărților si/sau a imaginilor
satelitare/aeriene sau prin măsurători cu receptoare GPS.
Spațializarea datelor lipsă
Aducerea în format digital, spațializat, a informațiilor ce lipsesc din baza de date a fost făcută prin două metode:
 utilizarea unor materiale de referință: cataloage și tabele de coordonate; hărți și alte materiale cu caracter cartografic
(schițe, blocdiagrame) existente; înregistrari fotogrammetrice și de teledetecție.
 determinări pe teren, cu ajutorul tehnologiiilor de poziționare globală (receptoare GPS) sau a aparatelor topografice
convenționale, ce presupun măsurarea unghiurilor și a distanțelor pentru determinarea coordonatelor unor puncte
necunoscute.
Criteriile care au stau la baza alegererii metodei optime au fost: disponibilitatea datelor, cost estimat, timpul de
procesare, etc.
Exemplu de identificare a
obiectivelor de interes pe
diverse surse de date

15. Operațiuni aplicate datelor existente
Datele vectoriale existente au fost obținute în diferite formate de fișier (ESRI
Shapfile, ESRI Geodatabase, CAD), cu domenii spațiale variabile, prezentând o
serie de erori la nivel geometric și topologic.
S-a impus omogenizarea atributelor, corectarea geometrică și topologică, derivarea
de straturi noi sau combinarea anumitor informații în cadrul aceluiași strat, definirea
de relații între straturi și tabele, centralizarea datelor într-o bază de date.
Exemple de operații aplicate asupra datelor din baza de date

16. Baza de date imagine
Teledecția și tehnicile de teledetecție au devenit în ultimii ani o componentă de
bază a oricărui studiu comprehensiv din domeniu științelor pământului și nu numai.
Teledetecția ne permite observarea unor suprafețe foarte întinse, la intervale de
timp mai scurte sau mai lungi, pe mai multe canale spectrale. În momentul de față,
o multitudine de tipuri de date satelitare pot fi accesate gratuit pe Internet. Pentru a
răspunde la nevoile proiectului am ales să facem un inventar al principalelor
platforme satelitare și să integrăm în baza de date SIG mai multe tipuri de imagini
satelitare cu acces liber, de rezoluții spațiale și spectrale diferite.
Lanțul de prelucrare a imaginilor MODIS
pentru includerea în baza de date
Imagine MODIS integrată în baza de date

17. Baza de date vectorială
A fost realizată din seturi de date
corespunzătoare scării 1: 100
000. Aceste date sunt disponibile
pentru întreagul teritoriu
național. Structura celor mai
importante seturi de date din
această bază de date sunt:
• Rețeau hidrografică (râuri,
lacuri, limite bazine)
• Rețele de comunicații (drumuri,
căi ferate)
• Limite administrative (județ,
UAT)
• Localități
• Acoperire/Utilizare teren
Exemplu: limitele administrativ
• Soluri
teritoriale
• Geologie
• Puncte de interes

18. 1.2.3. Prognoza și avertizare meteorologică - sistem suport pentru identificarea zonelor
potențial afectate de fenomenele extreme
Etapele principale ale activității operative de prognoză a vremii:
• Monitorizarea stării vremii și realizarea diagnozei meteorologice
• Interpretarea materialelor diagnostice și prognostice, finalizată prin realizarea prognozei
• Emiterea avertizărilor de producere a fenomenelor meteorologice periculoase
• Diseminarea produselor meteorologice
I. MONITORIZAREA STĂRII VREMII
Reţeaua naţională de observaţii şi măsurători meteo:
-160 de stații meteorologice terestre
(din care 126 stații automate, 55 stații cu program agrometeo);
-2 stații aerologice;
-rețeaua națională de radare meteorologice Doppler;
-8 sisteme de detecție a descărcărilor electrice atmosferice;
-1 sistem de recepție a datelor satelitare;
-67 de posturi pluviometrice.
Mozaic RADAR
Rețeaua de radare meteorologice
Produse de meteorologie satelitară
Întocmirea diagnozei meteorologice se realizează cu ajutorul materialelor care
furnizează informaţii despre starea reală şi observată a atmosferei la un anumit
moment:
-hărţi care conțin informaţii conform schemei Bjerkness;
Diagramă aerologică -hărți barice de sol și hărți de altitudine de topografie absolută a nivelelor standard
de presiune;
-imagini radar şi satelitare;
-sondaje aerologice.
Scopul acestei etape este acela de a înțelege structurile atmosferice în
Harta barică de sol(Europa) momentul începerii realizării prognozei, în scopul unei corecte aprecieri a
evoluţiei ulterioare.

19. II.REALIZAREA PROGNOZEI METEOROLOGICE
Etapele elaborării prognozelor meteorologice:
-se analizează datele de sol şi altitudine din ultimele 24 de ore din zona Europei şi României,
imaginile satelitare şi radar;
-se analizează ieșirile modelelor numerice de prognoză a vremii, globale şi de arie limitată;
-se analizează rezultatele procesării statistice a ieșirilor modelelor;
-se formulează prognozele meteorologice, pentru diverse intervale de anticipație.
Prognoza numerică a vremii:
determinarea stării viitoare a atmosferei într-o anumită regiune,
pornind de la o stare dată, folosind modele numerice de prognoză
Modele numerice de arie limitată:
ALADIN, ALARO (ALADIN CONSORTIUM)
COSMO (Consortium for Small-scale Modeling -COSMO)
Modele numerice globale:
IFS –ECMWF (European Centre
for Medium-Range Weather Forecasts) III. EMITEREA AVERTIZĂRILOR DE PRODUCERE
ARPEGE (METEOFRANCE)
GFS (National Centers for Environmental Prediction) A FENOMENELOR METEOROLOGICE PERICULOASE
În funcție de severitatea manifestărilor meteorologice anticipate,
Fenomene
mesaje de avertizare sunt însoțite de un cod de culori:
meteorologice
CODUL GALBEN: fenomenele meteorologice obişnuite pentru
periculoase avertizate:
zona avertizată, dar care temporar pot deveni periculoase pentru
- precipitaţii
anumite activităţi. Există risc de creşteri de debite şi niveluri.
abundente
CODUL PORTOCALIU: fenomene meteorologice periculoase
:
- vânt puternic
de intensitate mare. Există risc de viituri pe rîurile mici.
- viscol
CODUL ROŞU: fenomene meteorologice periculoase de
- vijelie
intensitate foarte mare. Există risc de viituri majore.
- oraje
Dacă fenomenul meteorologic periculos se apropie de pragurile
- grindină
codului galben se emit informări meteorologice fără cod.
- temperaturi Avertizările/atenţionările/informările sunt transmise către Presedinţia
extreme României, Secretariatul General al Guvernului României, Inspectoratul
- ceaţa persistentă General pentru Situaţii de Urgenţă, Ministere (M.M.D.D., M.I.R.A., M.A.),
Primăria şi Prefectura Municipiului Bucureşti şi Jud. Ilfov, Administraţia
Naţională Apele Române, A.N.D., S.N.C.F.R., Crucea Roşie şi mass-media.

20. IV. DISEMINAREA PROGNOZELOR ȘI AVERTIZĂRILOR METEOROLOGICE
Aplicație web:www.anm.meteoromania.ro.
se editează produse generale de
prognoză şi se formează automat
produse dedicate fiecărui client ;
se afișează mesajul de avertizare
de vreme severă.
Sisteme de vizualizare folosite în activitatea operativă de prognoză a vremii
Sistemele Nex_Reap (The Next Generation Real Time Enviromental Application Program) și MESSIR –
VISION permit:
-plotarea pe o hartă a parametrilor meteo reali de la diverse altitudini;
-trasarea de izolinii, în funcţie de preferinţele grafice ale utilizatorului;
-afişarea şi realizarea de animaţii cu toţi parametrii rezultaţi din modele numerice;
- utilizarea formulelor pentru combinarea şi crearea de noi parametri meteo;
-suprapunerea mai multor câmpuri pe aceeaşi hartă;
-sondaje verticale reale şi din model;
-afişarea hărţilor în diverse proiecţii;
-păstrarea arhivei de date;
APLICAȚIA SINTEGRATOR: aplicaţie software (program) de tip desktop cu care
OMNIWXTRAC se pot alcătui diagnoze meteorologice cantitative
sistem de vizualizare în
regim operativ a informației
RADAR,
permițând analiza
dezvoltării furtunilor
convective, a direcției și
vitezei acestora

21. 1.2.4.Descrierea sistemului de transmisii de date și produse meteorologice și
agrometeorologice necesare pentru studiul vulnerabilității zonelor agricole
față de fenomenele meteorologice periculoase
 Sistemele meteorologice de telecomunicaţii şi procesare date sunt distribuite în mai multe locaţii ce acoperă
întreg teritoriul ţarii:
 Centrul Operaţional (COF), localizat la sediul central al Administratiei Naţionale de Meteorologie este
punctul central al Sistemului Meteorologic Naţional. COF-ul este centrul naţional de colectare,
producere şi distribuire al datelor şi produselor meteorologice şi agrometeorologice de la şi către alte
site-uri din toată ţara.
 Centrele Regionale (RFC) sunt localizate la faciliţatile regionale ale Administraţiei Naţionale de
Meteorologie din Cluj, Timişoara, Bacau, Craiova, Constanta şi Sibiu, fiind responsabile de coordonarea
activitatilor meteo şi agro-meteo din regiunile lor. RFC-urile sunt centre de colectare, producere şi
distribuire de date şi produse meteorologice şi agrometeorologice de la şi catre COF şi la alte site-uri din
interiorul fiecarei regiuni.
 Site-urile Senzor sunt acele site-uri configurate cu unul sau mai mulţi senzori de colectare de date
meteorologice şi agro-meteorologice. Aceste site-uri furnizeaza date de la senzori catre un Centru
Regional apropiat sau catre Centrul Operaţional, pentru distribuirea ulterioară corespunzatoare în cadrul
sistemului naţional. Site-urile Senzor cuprind site-uri pentru radare, pentru observaţii de suprafaţa /
masuratori agro-meteo (staţii meteo) şi de radiosondaj precum şi pentru senzori de detectare a
fulgerelor. Site-urile Senzor pot avea unul sau mai multe tipuri de senzori într-o singura locaţie.
 Rețeaua WAN este compusa din doua rețele:
 Rețeaua satelitară VSAT(Very Small Aperture Terminal);
 Rețeaua terestra prin VPN(Virtual Private Network);
 Transmiterea datelor primare meteo şi agrometeo de la Statiile Meteo la Centrele Regionale se face prin:
GSM-SMS, GPRS (General Packet Radio Service) sau prin TCP/IP cu “ftp” pentru staţile meteo
conectate în VPN.
 Sistemul de telecomunicații meteorologice asigură conectivitaţile şi transferurile operative al datelor meteo
şi agrometeo, primare şi prelucrate, în întreaga reţea meteorologica a Administraţiei Naţionale de
Meteorologie.

22. Arhitectura Sistemului Naţional de Telecomunicaţii Meteorologice

23. 1.2.5.Descrierea reorganizării bazei de date meteorologice și
agrometeorologice specializate necesare validării modelelor
agrometeorologice și de analiză a recoltelor
Conform recomandărilor OMM, clima actuală sau curentă se referă la valorile medii
multianuale ale unei perioade de referinţă destul de lungă pentru a cuprinde un domeniu
reprezentativ al condiţiilor climatice. În general se utilizează datele climatice medii pe 30 ani din
intervalul 1961-1990. Deoarece modelele de simulare a formării recoltelor utilizează valori
zilnice ale parametrilor climatici este necesară transpunerea predicţiilor climatice la nivelul
seriilor de date zilnice istorice, prin adăugarea valorilor de temperatura aerului și multiplicarea
valorilor de precipitaţii, corespunzător cu valorile medii lunare prognozate de diferitele scenarii
climatice utilizate. După această etapă sunt generate serii de date climatice zilnice
corespunzătoare noilor valori ale parametrilor climatici, cu ajutorul generatorului de date
climatice SIMMETEO inclus în Programul DSSAT v3.0 şi respectiv, v3.5.
Baza de Date Naţională Climatologică include date de la fiecare staţie
meteorologică din reţeaua naţională de specialitate (160 stații) fiind stocaţi aproximativ 620 de
parametrii meteorologici cu mai mult de 50 de ani de date primare și derivate. Datele sunt
organizate într-o schemă de metadate şi în schemele de date. Schemele de date stochează:
şiruri de date climatologice din 1961 până în prezent, şiruri de temperaturi zilnice de la 42 de
staţii pentru toată perioada de funcționare (din 1848), şiruri de precipitaţii zilnice de la posturi
pluviometrice din 1848 până în prezent, date sinoptice de la 160 de staţii începând din 1990
până în prezent.

24. Model conceptual privind structura
funcţională – informaţionalăde date
meteorologice
Pentru re-organizarea bazei de date meteorologice și agrometeorologice specializate necesare validării
modelelor agrometeorologice și de analiză a bilanţului apei în sol necesare elaborării proiecţiilor privind
impactul schimbărilor climatice asupra culturilor de grau și porumb, precum și evaluarea cerinţei de apă a
celor două culturi în condiţiile climatice viitoare, în cadrul proiectului se vor parcurge următoarele etape:
- Încărcarea metadatelor privind traductorul de măsurare a umidității solului la stațiile meteorologice cu
program agrometeorologic și a parametrilor asociați ce vor fi stocați în baza de date;
- Schema de metadate va fi completată cu informații privind: coordonatele platformelor agricole unde sunt
efectuate măsurătorile, culturile dintr-un anumit an agricol, tipurile de sol ale platformelor asociate culturilor,
codificarea fenologică a plantelor, adăugarea parametrilor asociați;
- Se va proiecta o nouă schemă AGRO care va include toate datele derivate din măsurătorile de umiditate,
parametrul evapotranspirația și toți indicatorii ce se vor calcula pentru evaluarea vulnerabilității și măsurile
de adaptare a agroecosistemelor față de schimbările climatice actuale și previzibile;
- Proiectarea și implementarea de noi aplicații web/ servicii care să integreze aplicațiile existente cu noua
schemă AGRO optimizând fluxul curent de prelucrări.

25. Activitatea 1.3. Analiza și descrierea prin prisma sensitivitatii fata de
schimbările climatice a indicatorilor utilizati în implementarea politicilor
agricole comunitare din domeniul dezvoltarii rurale.
- Descrierea indicatorilor climatici utilizați în implementarea politicilor
agricole comunitare din domeniul dezvoltării rurale.
Modul de organizare a utilizării resurselor de la nivelul exploataţiilor agricole trebuie
să reflecte aplicarea principiului general al raţionalităţii economice şi al eficienţei,
impunându-se în completare şi o evaluare economică a avantajelor şi pagubelor
provocate mediului. În acest fel, relaţia agricultură - mediu va exprima într-o măsură
mult mai mare trăsăturile caracteristice ale dezvoltării durabile.
În prezent, pagubele provocate mediului de actualele practici agricole de tip
convenţional sunt multiple:
- poluarea mediului înconjurător, în special a apelor subterane şi de suprafaţă cu
nitraţi, metale etc. ca urmare a utilizării de substanţe chimice pentru fertilizarea
solului;
- poluarea atmosferică prin creşterea emisiei de amoniac ca urmare a practicării
sistemelor intensive de creştere a animalelor precum şi datorită stropirii culturilor;
- probleme care provin din fenomenul de marginalizare: degradarea infrastructurii,
abandonarea terenurilor, eroziunea chimică şi fizică a solurilor;
- tasarea, poluarea solului ceea ce determină o scădere a capacităţii sale productive
şi înrăutăţirea calităţii resurselor de apă;
- degradarea peisajului şi a habitatului speciilor sălbatice etc.

26. Activitatea 1.4. - Analiza și descrierea practicilor curente privind resursele de
sol pentru fiecare tip de utilizare (arabil, vii, livezi, pasuni, paduri) în scopul
stabilirii efectului schimbării utilizării terenurilor asupra componentelor
ecosistemice.
- Analiza resursele de sol pentru fiecare tip de utilizare (arabil, vii,
livezi, pasuni, paduri) în scopul stabilirii efectului schimbării utilizării
terenurilor asupra componentelor ecosistemice, în contextul schimbărilor
climatice.
Rezultatele provizorii ale Recensământului General Agricol 2010 (conform INS) oferă
o imagine de ansamblu, atât la nivelul ţării, cât şi în profil teritorial (pe macroregiuni,
regiuni de dezvoltare şi judeţe), asupra numărului de exploataţii agricole, a structurii
suprafeţei agricole utilizate şi a suprafeţei agricole neutilizate, a efectivelor de
animale, a numărului de persoane care au lucrat în agricultură (fără persoanele
angajate temporar şi alte categorii de persoane), precum şi a numărului total de zile
lucrate în exploataţiile agricole.
La Recensământul General Agricol 2010 s-au înregistrat 3.856 mii exploataţii
agricole, din care 3.825 mii (99.20%) sunt exploataţii agricole fără personalitate
juridică (exploataţii agricole individuale, persoane fizice autorizate, întreprinderi
individuale/familiale) şi 31 mii (0.80 %) sunt exploataţii agricole cu personalitate
juridică (regii autonome, societăţi/asociaţii agricole, societăţi comerciale cu capital
majoritar de stat/privat, institute/staţiuni de cercetare şi unităţi şcolare cu profil
agricol, consilii locale/primării, alte instituţii publice, unităţi cooperatiste şi alte tipuri
de unităţi).

27. elena.mateescu@meteoromania.ro
http://www.meteoromania.ro