2. S-a născut în Brooklyn, New York, ca primul
copil al unei familii de evrei emigranți din
Rusia. La insistențele părinților, Abraham a
studiat trei semestre dreptul la City College of
New York, după care s-a transferat la Cornell
University, ca mai apoi să revină la CCNY. După
ce s-a căsătorit cu verișoara sa primară Bertha
Goodman, s-a mutat în Wisconsin pentru a
studia la University of Wisconsin de unde, în
cele din urmă, și-a căpătat doctoratul (1934) în
psihologie. In Wisconsin, Maslow a studiat
alături de Harry Harlow, și mai apoi a revenit la
New York pentru a lucra cu E. L. Thorndike la
Columbia University.
Profesorul Maslow a început să predea ca titular
la Brooklyn College. În această perioadă a
întâlnit mulți psihologi europeni, printre care
Alfred Adler și Erich Fromm. În 1951, Maslow a
devenit șeful catedrei de psihologie la Brandeis
University, de unde și-a început activitatea de
cercetare teoretică. Acolo l-a întâlnit pe Kurt
Goldstein, care i-a sugerat ideea de auto-
actualizare.
S-a retras în California (1970), unde la vârsta de
62 ani, a murit în urma unei afecțiuni a inimii.
Biografia celui care a
schimbat psihologia
(1908-1970)
3. Abraham Maslow (1908-1970) se numără printre cei
mai cunoscuți psihologi din toate timpurile. Deși
nu se mai află fizic printre noi, de mai bine de
cinci decenii, munca și teoriile lui încă
influențează gândirea multor practicieni și oameni
de știință. Probabil că cea mai cunoscută dintre
moștenirile sale este piramida nevoilor umane, care
se împarte în două: nevoile deficiente și nevoile
de creștere.
4. Realizarea omului deplin
Asemenea multora dintre gânditorii vremurilor, Maslow s-a
întrebat: Care este scopul existenței umane și de ce ne aflăm
pe această planetă? Diferitele abordări de psihoterapie, și nu
numai, caută să ofere răspunsuri care mai de care, dar acestea
păreau să nu-l mulțumească pe cel care avea să devină unul
dintre fondatorii psihologiei umaniste. Spre deosebire de
psihanaliști și behavioriști, cele două forțe din psihologia
anilor 1950, Abraham Maslow a fost interesat de cum se leagă
iubirea, speranța, credința, spiritualitatea și individualitatea de
existența umană. Astfel, se creionează ceea ce astăzi numim a
treia forță în psihologie, un domeniu menit să umanizeze
știința sufletului și să vadă dincolo de comportamente,
condiționări sau proiecții inconștiente. Maslow a ales să vadă
ființa umană ca fiind profund creativă, cu voință liberă și cu
potențial de autoactualizare.
5. ~ Psihology ~
Abraham
~ Maslow ~
Nevoile deficiente (de bază)
sunt:
cele fiziologice: aer, mâncare, apă, somn,
căldură și mișcare;
de siguranță: securitate, stabilitate,
sănătate, adăpost, bani, slujbă;
de iubire și apartenență: acceptare,
prietenie, intimitate, relații;
de stimă de sine: realizare, recunoaștere,
respect, competență.
Cele de creștere (care indică spre vârful
piramidei) implică:
nevoile cognitive: cunoașterea și înțelegerea;
nevoile estetice: ordinea, frumusețea,
simetria;
nevoile de autoactualizare: îndeplinirea
potențialului personal;
nevoile de transcedere a eului: ajutorarea
celorlalți, legătura cu ceva mai presus de
noi.
6. Deși toate nevoile sunt
instinctive, nu toate sunt la
fel de puternice. Astfel,
nevoile cele mai puternice au
fost așezate la baza piramidei
trebuințelor. Cu cât o nevoie
urca spre vârful piramidei, cu
atât este mai slabă. Se observă
astfel că nevoile primare sunt
comune atât tuturor oamenilor
cât și animalelor. Ele includ
necesitățile fiziologice (cum ar
fi cele biologice ca hrana, apa,
aerul, igiena), somnul și o
temperatura relativ constantă a
corpului. Daca acestea nu sunt
satisfacute, simtim boala,
iritatie, durere, discomfort.
Ele sunt cele mai puternice
nevoi.
NEVOI
FIZIOLOGICE
7. Nevoile de
siguranță
Nevoile de siguranţă şi securitate cuprind nevoia de
stabilitate, protecţie impotriva imbolnavirilor, a vatamarilor
fizice, a dezastrului economic, a factorilor ocazionali si
imprevizibili, nevoia de structura, ordine si lege.
Nevoia de a mă simţi
protejată de ameninţarea
infractorilor: această nevoie
este asigurată în principal de
Poliţie dar şi de către mine:
evit locurile mai puţin
populate, persoanele
necunoscute şi incerc să fiu
cât mai atentă.
8. Fiecare om face parte dintr-un grup social.
Aceste grupuri sunt:
• familia (cel mai mic grup social)
•grupa de studenţi
• populaţia unei localităţi
• populaţia unei ţări
ţ
Nimeni nu poate să
se realizeze ca
persoană fără a fi
dorit şi acceptat
de către celelalte
fiinţe omeneşti.
Nevoia de a fi acceptată de grupa de
studenţi: Nu am putea veni la Facultate
doar să ne luăm notiţe, fără să avem o
relaţie de colegialitate.
Formăm un grup deşi la început este
dificila adaptarea si integrarea tuturor
persoanelor, tinand cont de
personalitatile noastre diferite.