anotimpul primavara

1. ANOTIMPURILE
PRIMĂVARA
Ilustraţii: Marcel Marlier - Text: didactic.ro, ro.wikipedia.org

2. Lunile primăverii
Iepuraşul stă să iasă
Chiar din coşul cu verdeață.
Cinci puişori se-ntreabă iară:
- E-aprilie? Şi ies afară.
E martie, e primăvară,
Soarele râde iar afară!
Toți ghioceii înfloresc,
Când razele cu drag zâmbesc.
Fluturaş eu sunt în strai
Şi anunț că vine… mai,
O lună de primăvară
Şi-o speranță bunăoară!
MARTIE APRILIE MAI

3. Deşi au un aspect fragil, ghioceii ştiu să se apere foarte bine. Bulbii lor sunt otrăvitori, motiv
pentru care niciun rozător nu se încumetă să-i mănânce. Dacă o persoană este curioasă să
guste din bulbul de ghiocel, riscă să se intoxice, deoarece subsţantele pe care le conţine sunt
otrăvitoare şi pentru om.
Ceasul deșteptător al na-
turii a sunat. Primii care des-
chid ochii sunt somnoroșii
ghiocei. Încă buimaci se gră-
besc să ne vestească sosirea
primăverii. Ogoarele răsună
de duduitul tractoarelor şi
zumzetul hărniciei. În livezi
oamenii curăţă pomii, iar în
grădini sapă pământul să
pună răsaduri.

4. Bolta albastră se oglindeş-
te în apele limpezi ale râuri-
lor. Zilele sunt acum mai
blânde şi mai lungi, iar nop-
ţile mai scurte. Primăvara a
aşternut peste tot un covor
multicolor. Câmpurile şi dea-
lurile au înverzit, iar pomii au
dat în floare. În păduri, muş-
chiul copacilor e moale ca o
pernă de puf, iar în desişuri
un parfum uşor de lăcră-
mioare, narcise şi irişi se răs-
pândeşte la adierea vântului.
În Munţii Făgăraş se află Dumbrava Vadului, cunoscută şi sub numele de Poiana Narciselor,
una dintre cele mai cunoscute şi mai apreciate poieni de narcise din România. În fiecare an, în
luna mai, are loc aici Festivalul Narciselor. Narcisele de la Vad sunt denumite coprine de către
ţărani şi sunt considerate plante de suflet.

5. Fluturii zburdă, albinele
harnice îşi încep dulcele
zumzet prin flori. Păsările că-
lătoare par nişte vâslaşi pe
marea cerului albastru. Rân-
dunica cea veselă, turturica,
sturzul ciripesc în deschi-
derea marelui concert al pri-
măverii. Ciobanii își mână
turma spre pășunea cea ver-
de de pe vârfurile dealurilor.
Mielușeii şi ieduţii pasc ve-
seli pe câmpia proaspăt în-
florită. Ce mișcare veselă
aduce primăvara și printre
păsări şi animale!
Un cioban este un păstor (îngrijitor) de turme de oi; denumirea este folosită și pentru
proprietarul acestor turme (căruia i se spune și baci). Pe lângă denumirea de cioban, un păstor
de oi poartă numele de oier. Adesea, proprietarul unor turme este și păstorul lor, dovadă fiind
desemnarea celor două ocupații printr-un termen comun, acela de cioban.

6. La 1 martie sărbătorim
mărţişorul, sărbătoare tradi-
ţională românească care
celebrează sosirea primă-
verii. Mărțișorul este un mic
obiect de podoabă legat de
un șnur împletit dintr-un fir
alb și unul roșu, care apare în
tradiția românilor și a unor
populații învecinate. Femeile
și fetele primesc mărțișoare
și le poartă pe durata lunii
martie, ca semn al sosirii pri-
măverii. Împreună cu măr-
țișorul se oferă adesea și
flori timpurii de primăvară.
Mărţişorul este o sărbătoare românească, ce datează încă de acum 8000 de ani. Primele
date despre această sărbătoare au fost găsite în zona Mehedinâi. Istoria lui datează încă de pe
vremea geţilor. În acea perioadă femeile purtau monezi şi pietricele legate pe fire de lână de
culoare albă şi roşie. Mărţisoarele erau purtate pentru a avea noroc.

7. O zi dedicată tuturor fe-
meilor şi mamelor din lumea
întreagă este ziua de 8
Martie. Acest cuvânt ,,ma-
ma’’ evocă fiinţa iubita care
ne-a dat viaţă, care se
apleacă înfrigurată de griji
peste leagănul copilului sau
peste nădejdile adoles-
centului şi este cel dintâi
gângurit al pruncului când
deschide ochii în lume. A fi
mamă e bucuria şi durerea,
mândria şi puterea, gloria şi
măreţia, începutul şi sfârşitul
misiunii sfinte a femeii.
În anul 1977, Adunarea Generală a ONU a proclamat printr-o rezoluție Ziua Națiunilor Unite
pentru Drepturile Femeilor și Pace Internațională. În această zi, femeile din întreaga lume
primesc cadouri şi flori, iar în cinstea lor se organizează diferite evenimente speciale : concerte,
petreceri, serbări şcolare etc.

8. Paștele, sărbătoare de pri-
măvară, reprezintă una din-
tre cele mai importante
sărbători anuale creștine,
care comemorează eveni-
mentul fundamental al creș-
tinismului, Învierea lui Iisus
Hristos, considerat Fiul lui
Dumnezeu, în a treia zi după
răstignirea Sa din Vinerea
Mare. Cel mai răspândit
obicei creștin de Paști este
vopsirea de ouă roșii, a căror
prezență este obligatorie pe
masa de Paști. Unele obi-
ceiuri asociate acestei săr-
bători, cum ar fi iepurașul de
Paști sau căutarea ouălor
colorate s-au răspândit re-
pede şi la noi în ţară.
În folclorul românesc există mai multe legende creștine care explică de ce se înroșesc
ouă de Paști și de ce ele au devenit simbolul sărbatorii Învierii Domnului. Una dintre ele
relatează că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă
lângă cruce și acestea au fost înroșite de sângele care picura din rănile lui Isus.

9. Poezii despre primăvară
Primăvara
de Vasile Alecsandri
De pe-o „bună-dimineaţă“
de Otilia Cazimir
A trecut iarna geroasă,
Câmpul iar a înverzit
Rândunica cea voioasă
La noi iarăşi a sosit.
Dintr-o creangă-n alta zboară
Sturzul galben, aurit
Salutare, primăvară,
Timp frumos, bine-ai venit!
Turturelele se îngână,
Mii de fluturi vezi zburând
Şi pe harnica albină
Din flori miere adunând.
Cântă cucu-n dumbrăvioară
Pe copacul înflorit,
Salutare, primăvară,
Timp frumos, bine-ai venit!
De pe-o "bună dimineaţă"
Cu tulpină de cârcel,
A sărit un gândăcel
Cu mustăţile de aţă.
Alţi gândaci mărunţi şi roşii,
Care-şi poartă fiecare
Ochelarii pe spinare,
Dorm la soare, somnoroşii!
Iar pe-un fir de păpădie
Ce se-nalţă, drept, din iarbă,
Suie-un cărăbuş cu barbă,
În hăinuţa aurie.
Suie, mândru şi grăbit,
Să vestească-n lumea mare:
- Prea cinstită adunare,
Primăvara a sosit!