Federația Rusă, cu capitala la Moscova, este o republică federală semi-prezidențială și se întinde pe o suprafață de 17.075.200 km2, fiind cea mai mare țară din lume. Populația sa este de aproximativ 145,5 milioane de locuitori, iar majoritatea etnică este constituită din ruși, cu o varietate de alte grupuri etnice semnificative. Rusia are o diversitate climatică și geografică, cu câmpii vaste, lanțuri montane și un litoral extins, fiind, de asemenea, căminul unor importante resurse naturale și culturale.

1. Niţescu Corina Clasa a XII-a A Rusia- Geografie

3. Federaţia Rusă Capitală Moscova 55°45′ N 37°37′ E Oraş principal Moscova Limba oficială Rusa (şi altele în republicile federale)

5. Sistem politic Republică federală semi-prezidenţială - Preşedinte Dmitri Medvedev - Prim-Ministru Vladimir Putin Independenţă 12 iunie 1990 Suprafaţă - Total 17.075.200 km² km² ( Locul 1 ) - Apa (%) 0,5% Populaţie - 145.537.200 loc. ( Locul 7 ) - Densitate 8,5/km² loc./km² PIB - Total 1.676 trilioane$ - Per capita 11.807$ Monedă Rublă Fus orar UTC de la +2 la +12

7. Federaţia Rusă este compusă din mai multe entităţi federale – un total de 88 de componente constituente. Acestea sunt: 21 de republici federale, care se bucură de un mare grad de autonomie, în interiorul federaţiei, în cele mai multe probleme ale politicii interne şi care corespund în general minorităţilor etnice ale Rusiei; 48 de oblasturi (regiuni); 7 kraine (ţinuturi); 9 okruguri (raioane) autonome ; o oblast (regiune) autonomă. În plus, mai există două oraşe federale – Moscova şi Sankt Petersburg . De curând au mai fost adăugate şapte districte federale extinse , patru în Europa şi trei în Asia, între diviziunile de mai sus şi nivelul naţional. Rusia este formată din 88 de subiecte (în limba rusă: субъе́кт(ы) - subiekt(î) ). Aceste subiecte au drepturi federale egale, în sensul că au reprezentare egală – câte doi delegaţi fiecare – în Sovietul Federaţiei Ruse (camera superioară a parlamentului rus). Totuşi, subiectele se bucură de grade diferite de autonomie. Okrugurile (districtele) autonome, deşi sunt subiecte federale de drept, sunt, de asemenea, parte a altor subiecte federale. Okrugul Autonom Ciukotka este singura excepţie a acestei reguli.

8. Harta reţelei de foarte înaltă tensiune în timpul perioadei sovietice.

9. Federaţia Rusă se întinde de-a lungul a celei mai mari părţi nordice a supercontinentului euroasiatic . Deşi în acest teritoriu se află o bună parte a zonelor arctice şi subarctice, aici este mai puţină populaţie, activitate economică şi varietate fizică decât în alte ţări. Marile întinderi din partea de sud a acestor regiuni cuprind o mare varietate de privelişti şi tipuri climatice . Cea mai mare parte a pământurilor ruseşti din această zonă are climat continental şi arctic. Rusia este cea mai rece ţară din lume. Temperatura medie anuală este de −5,5 °C (22° F ). Pentru comparaţie, temperatura medie anuală din Islanda este de 1,2 °C (34 °F), iar cea corespunzătoare din Suedia este de 4 °C (39 °F), deşi mai trebuie spus că marea varietate a climatelor din Rusia face aceste comparaţii mai puţin edificatoare. Cea mai mare parte a ţării este formată din câmpii vaste, atât în partea europeană cât şi în cea asiatică , aceasta din urmă fiind cunoscută cu numele generic de Siberia . Aceste câmpii sunt, în mod predominant, stepe în sud, iar în nord sunt câmpii acoperite cu păduri şi cu tundră pe coasta nordică. Permafrostul (zone din Siberia şi Orientul Îndepărtat) ocupă mai mult de jumătate din teritoriul Rusiei. Lanţurile muntoase sunt întâlnite de-a lungul frontierelor de sud, aşa cum sunt: Munţii Caucaz (cu Muntele Elbrus , 5.633m, cel mai înalt vârf din Rusia şi Europa); Munţii Altai ; Munţii Verhoiansk şi vulcanii din Peninsula Kamceatka . În zona centrală se află Munţii Ural , un lanţ muntos care se întinde de la nord la sud şi care împarte în mod convenţional Eurasia în două continente, cel european şi asiatic . Rusia are un litoral foarte extins, de peste 37.000 km de-a lungul Oceanului Arctic şi a celui Pacific , ca şi de-a lungul unor mări închise sau semiînchise, precum Marea Baltică , Marea Neagră sau Marea Caspică . Cele mai importante insule ruseşti sunt Novaia Zemlia şi Teritoriul Franz Jozef , Insulele Novosibirsk , Insula Wrangel , Insulele Kurile şi Sahalin . În Rusia se află câteva dintre cele mai mari râuri, ca lungime şi/sau ca debit din lume. Pentru mai multe amănunte vezi şi Râurile Rusiei . Printre cele mai importante lacuri din Rusia se numără Lacul Baikal (lacul cel mai adânc, cu cel mai mare volum de apă dulce din lume), Lacul Ladoga şi Lacul Onega .

10. Catedrala Sfântul Vasile din Piaţa Roşie din Moscova.

11. Frontierele şi litoralul, începând din nord-est, în sens trigonometric, sunt: frontierele cu Norvegia şi Finlanda ; un litoral scurt la Marea Baltică , cu portul Sankt Petersburg , din Finlanda până în Estonia; frontierele cu Estonia , Letonia , Belarus şi Ucraina ; litoralul Mării Negre , din Ucraina până în Georgia ; frontierele cu Georgia şi Azerbaidjan ; litoralul Mării Caspice , din Azerbaidjan până în Kazahstan; frontierele cu Kazahstan , China , Mongolia , din nou cu China şi Coreea de Nord . Litoralul foarte întins permite accesul Rusiei la toate mările lumii şi legături cu toate naţiunile maritime şi la toate strâmtorile: prin nordul Pacificului : la Marea Japoniei (cu ţărmul de vest al Sahalinului ), la Marea Ohoţk (cu ţărmul estic al Sahalinului şi cu Insulele Kurile şi la Marea Bering . prin Strâmtoarea Bering (unde mica insulă rusească Ratmanov (Micul Diomede) este separată de numai câţiva kilometri de apă de insula Marele Diomede aparţinând statului Alaska din SUA ), la Oceanul Arctic , care include: Marea Ciukci (cu Insula Wrangel ), Marea Siberiei Răsăritene (cu Insulele Novosibirsk ), Marea Laptev , Marea Kara (cu insulele Novaia Zemlia ), Marea Barenţ (cu insulele Teritoriul Franz-Josef , portul Murmansk , unde Marea Albă înaintează adânc în continent). Enclava este constituită de Regiunea Kaliningrad şi are frontiere cu: Polonia la sud şi Lituania la nord şi est şi are litoral la Marea Baltică .

12. Sibirien Baikalarm Blau

13. În ciuda numărului ridicat de cetăţeni, Rusia are o densitate a populaţiei foarte scăzută, datorată, mai înainte de orice, uriaşelor dimensiuni ale ţării. Densitatea populaţiei este mai ridicată în zona europeană a ţării, în zona Munţilor Ural . Partea de sud-est a Siberiei , pe ţărmul Pacificului , (aşa-numitul Orient Îndepărtat Rus ), este slab populată, numărul locuitorilor crescând uşor către sud. Federaţia Rusă este căminul a peste 160 de grupuri etnice diferite şi popoare indigene . În conformitate cu rezultatele recensământului din 2002, populaţia Rusiei se împarte astfel: ruşi – 79,9% ; tătari – 3,8%; ucraineni – 2% ; başkiri – 1,2%; ciuvaşi – 1,1%; ceceni – 0,9%; armeni – 0,8%; restul de 10,3% sunt cei care nu şi-au declarat etnia ca şi alţii sub 0,1% sunt în ordine alfabetică: avari ; azeri ; belaruşi ; buriaţi ; calmîci ; chinezi ; coreeni ; evenki ; evrei ; georgieni ; germani ; greci ; hazari ; iakuţi ; inguşi ; inuiţi ; karelieni ; marîi ; mordvini ; neneţi ; osetini ; polonezi ; români ; tuvani ; urdmurţi ; uzbeci şi alţii. Aproape toate aceste grupuri trăiesc compact în regiuni cărora le dau numele. Ruşii sunt singurul grup etnic reprezentat în mod semnificativ în toate regiunile ţării. Limba rusă este singura limbă oficială , dar, în fiecare republică federală , limbile nativilor au căpătat, de obicei, statut limbă co-oficială, alături de limba rusă. Alfabetul chirilic este singurul alfabet oficial , ceea ce înseamnă că toate limbile minorităţilor sunt scrise exclusiv folosind acest alfabet, (cel puţin în textele oficiale). Biserica Ortodoxă Rusă este biserica creştină dominantă în Federaţia Rusă. Islamul este a doua religie importantă a ţării. Mai există şi alte culte: catolic , iudaic , budist şi diferite biserici protestante . Iniţierea religioasă se face, de obicei, pe linie etnică. Ruşii sunt în cea mai mare parte ortodocşi, în timp ce persoanele de origine turcică sau caucaziană sunt musulmani. Natalitatea scăzută, cuplată cu alcoolismul şi deficienţele sistemului sanitar, au dus la situaţa în care populaţia Rusiei scade cu 500.000 de locuitori în fiecare an.

14. Vârful vulcanului Avacinski, Kamciatka

15. Rusia europeană se referă la zonele din vestul Rusiei care se află în Europa . De obicei, graniţa Europei este fixată la Munţii Ural , însă această definiţie este controversată. Cea mai mare parte a teritoriului Rusiei se află în Asia , deşi cea mai mare parte a populaţiei locuieste în Rusia occidentală. Cele mai mari aglomerări urbane sunt Moscova şi Sankt Petersburg . În timpul Imperiului Rus , termenul "Rusia europeană" era folosit cu referire la teritoriile slave răsăritene sub controlul Rusiei, printre care Belarusul de astăzi şi cea mai mare parte a Ucrainei .

16. Iuri Gagarin, primul om în spaţiu.

17. Aleksandr Puşkin, considerat întemeietorul literaturii ruse moderne.

18. Piotr Ilici Ceaikovski, unul dintre cei mai faimo ş i compozitori ai Rusiei ş i ai lumii.