10. Locuinţa este atestată documentar în 1829 şi era compusă din patru încăperi vechi din care:
camera boierului, a celui ce se ocupa de vie şi camera turcească cu linul pentru
scurgerea vinului în pivniţă. Se spune că ar fi aparţinut lui Constantin Brâncoveanu ,
„ care ştia unde pune banul”.
11. “Cavalerul trac”, fragment de arhitectură greco-romană datând din secolul al II-lea D.C.,
încastrat în fa ada Conacului Floricaț
28. ION C. BRĂTIANU
Ion C. Brătianu (n. 2 iunie 1821, Piteşti; d. 16 mai 1891, satul Florica, judeţul Argeş) a fost
un om politic român, născut la Piteşti în Ţara Românească. A urmat cursurile primare la
Piteşti avându-l ca dascăl pe Nicolae Simonide. În 1838 a intrat în armata munteană în 1838; în
acelaşi an a mers la Paris pentru a studia. Întors in Muntenia, a luat parte, împreună cu
prietenul său, C.A. Rosetti, fratele său, Dimitrie şi alte personalităţi paşoptiste, la rebeliunea
română din 1848, fiind prefect al poliţiei în guvernul provizoriu format de revoluţionarii
munteni.
După înăbuşirea revoluţiei urmată de restaurarea rusească şi otomană, din exil, de la Paris,
a rămas un luptător fervent pentru cauza românească, încercând să influenţeze opinia publică
franceză în favoarea autonomiei şi uniunii propuse a principatelor dunărene Ţara
Românească şi Moldova.
În timpul domniei lui A. I. Cuza(1859-1866), Brătianu a fost un lider liberal proeminent. În
1866, după demiterea lui Cuza a călătorit personal la Düsseldorf pentru a-l convinge pe
principele Carol de Hohenzollern-Sigmarigen să accepte tronul românesc. Eforturile sale nu au
ramas nerăsplătite, prinţul german fiind convins să preia conducerea statului româ., Sub
domnia lui Carol a avut mai multe mandate ministeriale în următorii patru ani. În 1875 este
unul din semnatarii coaliţiei de la Mazar-Paşa, prin care lua fiinţă Partidul Naţional Liberal.
Între 1875-1891, anul morţii sale, el a fost şi primul preşedinte al acestui partid.
În 1876, ajutat de Constantin A. Rosetti, a format un cabinet liberal, care a guvernat până
în 1888. În timpul războiului Ruso-româno-turc din 1877-1878, Ion C.Brătianu a ocupat
aşadar demnitatea de prim-ministru. Prin acest război România îşi câştiga independenţa de
stat. Tot în timpul guvernului condus de marele om politic român, în 1881 are loc proclamarea
României ca Regat, moment ce consfinţea creşterea prestigiului statului român la nivel
European. Marea guvernare liberală dintre 1876 - 1888, cârmuită de I.C.Brătianu, a
reprezentat o epocă de mari reforme ce au accelerat modernizarea României. La moartea sa au
fost organizate funeralii naţionale, regele Carol I, profund îndurerat, ţinând să îi aducă un
ultim omagiu celui pe care îl respectase atât de mult.
"Ce m-aş fi făcut eu fără Florica? Aici mi-am regăsit
totdeauna sănatatea şi puterea trupească şi sufletească".
30. Constantin I.C. Brătianu (n. 13 ianuarie 1866 – d. 5 mai
1950), cunoscut şi ca Dinu Brătianu a fost inginer, om politic liberal, deputat,
ministru român, preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi victimă a regimului
comunist din România.
Dinu Brătianu s-a născut în 1866 la Florica, reşedinţa Brătienilor din
Ştefăneşti, Argeş, fiind al doilea fiu al lui Ion Brătianu, fondatorul regatului
României.
După absolvirea liceului Sf. Sava, Dinu a studiat la Şcoala de Poduri şi Şosele
din Bucureşti, instituţie de invăţământ cu o bogată tradiţie în formarea de cadre
inginereşti. S-a înscris apoi la Institutul de Mine din Paris.
Deşi provenea dintr-o familie cu tradiţie politică, Dinu Brătianu nu a făcut o
politică militantă, cariera sa fiind umbrită de personalităţile mai puternice şi
dominante ale fraţilor săi. Între 1910 i 1938 a fost în mod permanent deputat înș
parlament din partea partidului liberal, iar în 1933 a funcţionat ca Ministru de
Finan e. După dispariţia fraţilor săi, precum şi a lui I.Gh. Duca, în 1934 a fost alesț
preşedinte al Partidului Naţional-Liberal. În perioada următoare, Dinu Brătianu a
moderat cu înţelepciune disputele dintre generaţii apărute în sânul partidului.
După lovitura de stat de la 23 august 1944, Dinu Brătianu a fost reprezentant
în guvern din partea Partidului Naţional Liberal ca ministru de stat, ca şi Iuliu
Maniu din parteaP.N.Ţ. Brătianu a deţinut următoarele funcţii: ministru Secretar
de Stat în guvernul Sănătescu (august - noiembrie 1944), ministrul Producţiei de
Război în guvernul Sănătescu (noiembrie - decembrie 1944) şi ministrul Producţiei
de Război în guvernul Rădescu (decembrie - februarie 1945).
După instaurarea dictaturii comuniste a avut domiciliu forţat, domiciliu
obligatoriu prin care nu i se permitea să iasă din casă şi nici să primească vizite, cu
excepţia familiei. A urmat arestarea din noaptea de 5/6 mai 1950, alături de
majoritatea elitei politice interbelice, şi întemniţarea la penitenciarul comunist din
Sighet. Constantin I. C. Brătianu a decedat câteva luni mai târziu, pe 20 august, la
vârsta de 84 de ani. Prin grija familiei, rămăşiţele sale pământeşti au fost mutate la
Ştefăneşti, judeţul Argeş, la Biserica Florica, în anul 1971, împreună cu ale
nepotului său Gheorghe I. Brătianu, de asemenea mort în temniţele comuniste. Pe
placa funerară de la Biserica Florica, familia sa a pus următoarea inscripţie: "Au
murit la Sighet, neclintiţi în credinţa lor. Osemintele aşezate în aceeaşi criptă la
2.X.1971".
31. D-na directoare a Centrului Cultural Bratianu,pe terasa deD-na directoare a Centrului Cultural Bratianu,pe terasa de
la etajul II, informandu-ne cu amanunte din viata dela etajul II, informandu-ne cu amanunte din viata de
familie a Bratienilorfamilie a Bratienilor
33. Biserica familiei Brătianu, cu hramul “Sf. Ioan Botezătorul” a fostBiserica familiei Brătianu, cu hramul “Sf. Ioan Botezătorul” a fost
construită pe un platou, în dreapta parcului, între anii 1905-1912 şiconstruită pe un platou, în dreapta parcului, între anii 1905-1912 şi
35. Cripta care adăposteşte rămăşiţele pământeşti ale membrilor familiei Brătianu. În prim
plan, sarcofagele cu sicriele lui Ion C. Brătianu şi Ionel I.C, Brătianu, tată şi fiu
43. In loc de concluzii…In loc de concluzii… ……"Florica" ramane, indiscutabil, un simbol al liberalismului"Florica" ramane, indiscutabil, un simbol al liberalismului
romanesc, o "Mecca" liberala, unde din cand in cand seromanesc, o "Mecca" liberala, unde din cand in cand se
organizeaza intruniri, simpozioane, se dau mese, se tin aniversari…organizeaza intruniri, simpozioane, se dau mese, se tin aniversari…
Sa ne gandim doar la simplul fapt ca "Florica" a fost si locul vizitatSa ne gandim doar la simplul fapt ca "Florica" a fost si locul vizitat
de cele mai importante personalitati ale vietii noastre publice - lucrude cele mai importante personalitati ale vietii noastre publice - lucru
care spune multe!!!- incepand cu regii Carol I, Ferdinand I si Carolcare spune multe!!!- incepand cu regii Carol I, Ferdinand I si Carol
II, reginele Elisabeta si Maria, de fratii Golesti, de C.A. Rosetti, D.A.II, reginele Elisabeta si Maria, de fratii Golesti, de C.A. Rosetti, D.A.
Sturdza, Barbu Stirbei, I.G. Duca sau C. Argetoianu, maresalul Al.Sturdza, Barbu Stirbei, I.G. Duca sau C. Argetoianu, maresalul Al.
Averescu, de membrii familiilor Davila, Cantacuzino, Ghica sauAverescu, de membrii familiilor Davila, Cantacuzino, Ghica sau
Sturdza.Sturdza.
La Florica s-au luat decizii importante pentru tara: s-au hotaratLa Florica s-au luat decizii importante pentru tara: s-au hotarat
reforme majore, s-au facut si desfacut guverne, s-au fixat strategii inreforme majore, s-au facut si desfacut guverne, s-au fixat strategii in
timp de pace si de razboi.timp de pace si de razboi.
Florica este si va ramane locul in care s-au scris momentele celeFlorica este si va ramane locul in care s-au scris momentele cele
mai importante ale istoriei intregului neam romanesc iar evocarea luimai importante ale istoriei intregului neam romanesc iar evocarea lui
trebuie sa depaseasca granitele unei viziuni simpliste, partinice sautrebuie sa depaseasca granitele unei viziuni simpliste, partinice sau
idilice.idilice.
