Recommended
More Related Content
More from scmargineni
More from scmargineni (20)
Comuna Jitia
- 2. Comuna Jitia este situată in partea de sud-vest a Judeţului Vrancea, în zona de curbură a Carpaţilor, in depresiunea Bisoca-Jitia-Neculele. Se compune din cinci sate: Jitia reşedinţă, Jitia de Jos, Cerbu, Măgura, si Dealu Sării. Ca vecini are la nord comuna Vintileasca jud. Vrancea, la sud-est Comuna Bisoca - jud. Buzău, şi la est comuna Chiojdeni - jud.Vrancea. Suprafaţa comunei este de 47 km2. Se afla la 57 km depărtare de municipiul Focşani si la 52km depărtare de municipiul Rîmnicu-Sărat, capitala fostului judeţ de care am aparţinut până in 1968, când a fost desfiinţat.
- 4. Fundamentul zonei este constituit din roci mediterane, nisipuri şi argile, aşezate intr-o inclinare pericarpatica. Intâlnim versanţi abrupţi, supusi eroziunii şi alunecărilor de teren. Dar, vazută cu ochii sufletului, natura aşezării noastre este aşa cum Al. Odobescu a înfăţişat-o în cartea Pseudo-cynegetikos. Venind dinspre Buzău scriitorul se opreste pe culmile Bisocii şi ale Ulmuşorului, fascinat de priveliştea ce i se desfăşura dinaintea ochilor "sub aceste muchii pamântul se lasă la vale în costişe si pripoare gradate până se cufundă în jgheaburile mult umbrite ale Râmnicului si Râmnicelului" şi recunoaşte că nu se putea desprinde de aceste privelişti "ce oraşenilor le este dat arareori a le vedea" La fel de bine surprinde natura locurilor si Al Vlahuţă în România pitorească prin 1901. Venind dinspre mănăstirea Găvanu, jud. Buzău, ajunge "în mareaţa spintecătură a Râmnicului. Acolo, valea se deschide ca o carte. Pe malurile revărsate, se înfig gospodării casuţe rare, fâneţe ingradite cu leaţuri, fâşioare de livezi prinse în clinuri înguste, gata să pornească şi să curgă in râpă"
- 6. Numele comunei vine de la schitul Jitia, înfiinţat de boierii Fane Hagiul - pitarul si Gheorghe Dedulescu - slugerul pe la jumătatea secolului al XVII-lea. Schitul avea hramul Sf. Dumitru, pe care şi l-a păstrat şi după ce s-a transformat în biserică de mir - pe la 1800 când populaţia s-a retras de prin poienile pădurii din Dealu Roşu sau Ulmuşoru formând silişte (vatră de sat) pe tapşanul, împădurit pe atunci, de lângă gârlă, în Podu-Trestiei, sau Dealu Sării. Credem ca primii proprietari ai moşiei au primit-o ca "danie" domnească, împreună cu locuitorii ei care au devenit clăcaşi.
- 7. Moşia a aparţinut inainte de 1700 boierilor din Divanul domnesc Vlad şi Şărbu. Aceştia au vândut-o boierilor Neagu şi Voica, soacra sa, de la care a cumpărat-o Mănăstirea Râmnic. Aceasta a stăpânit-o până in 1864 la secularizare. În 1706,12 boieri din divan au stabilit hotarele moşiei, ele sunt aceleasi cu ale comunei de astăzi. S-au folosit toponime neaoşe româneşti, date de o populaţie stabilită aici cu mult înainte. Şi alte informaţii susţin ideea că localitatea este mult mai veche. Deşi au trăit atât de izolaţi, producându-şi cele necesare traiului în gospodărie, au participat la toate marile evenimente ale ţării, dându-şi tributul lor de jertfă în 1877 - 1916 - 1944.
- 8. În Primul Război Mondial, au avut loc bătălii chiar pe teritoriul comunei, menţionate în jurnalele de front - urmele tranşeelor se văd şi astăzi. Au fost 36 morţi - văduve - orfani - obligaţii faţă de ocupanţii germani. Dar al Doilea Război Mondial a fost mult mai dezastruos - deşi bătălii nu au avut loc în zonă. Numărul morţilor s-a dublat, curând sărăcia şi foametea s-a instaurat, comunismul s-a instaurat şi el cu tot cortegiul său de nenorociri: cote obligatorii, arestări, frica terorii securiste care i-a cuprins pe toţi
- 11. De la stabilirea lor pe aceste meleaguri, jitienii s- au ocupat cu agricultura, pomicultura sau exploatarea lemnului. Principala activitate agricolă practicată de locuitorii comunei, este creşterea animalelor. În lunile de vară una din muncile cele mai importante din viaţa jitienilor, este cositul (muncă specifică bărbaţilor), strânsul şi transportul fânului.
- 13. Intreprinzatori Există condiţii pentru înfiinţarea unei mici industrii. Se preconizează chiar înfiinţarea unei fabrici de pâine, a uneia de procesare a laptelui, o fermă zootehnică şi o intreprindere de prelucrare a lemnului. Intreprinzătorii pot fi, în primul rând, cei plecaţi la muncă în străinătate sau alţi investitori cu capital, dornici să înceapă o afacere rentabilă.
- 14. Obiective de interes Consideram ca localitatea noastra, Jitia, ramane o zona de interes cu frumoase perspective pentru anii ce vin. Si iata de ce Suntem înzestraţi cu o natură minunată şi cu oameni gospodari ce pot asigura un agroturism de calitate. Pot fi stabilite trasee către minţii din apropiere, pot fi vizitate unele obiective de mare interes pentru credincioşi cum ar fi vestita Mănăstire Poiana Mărului, monument istoric, înfiinţată pe la 1730 de către cuviosul stareţ Vasile, canonizat în 2003. Există noul lăcaş de cult, Mănăstirea Monteoru etc... Comuna Jitia este cunoscută şi prin bogăţia izvoarelor minerale, unele folosite cu succes în trecut, în tratarea unor boli reumatice. Câteva pot şi trebuie să fie amenajate în folosul localnicilor, dar şi al celor veniţi din alte părţi.