2. „ Viitor sigur –securitatea şi sanatatea mea ”
Prezentare Colegiul Tehnic “Anghel Saligny” Cluj
11 mai 2012
Autor: prof. ing.Tantau Mariana Camelia
prof.ing. Farcas Valeria
3. Ora de “Mediul Inconjurator si constructiile”
• Securitatea şi sănătatea în muncă:
• Generator al calităţii vieţii
• Disciplină autonomă
• Generator al “stării de bine la locul de muncă”
• Factor de performanţă economică
• Obiectivul securităţii şi sănătăţii în muncă:
• înlăturarea tuturor perturbaţiilor ce apar în
procesul muncii susceptibile să
provoace accidente de muncă
şi îmbolnăviri profesionale
• Motto:
• “Nimic nu valorează cât o viaţă”
4. VALENŢE CULTURALE ALE
SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII
ÎN MUNCĂ
• Situaţia actuală din ţările UE datorată efectelor accidentelor de muncă, a
îmbolnăvirilor profesionale:
• - Anual, un număr mare de lucrători nu se mai întorc în mijlocul familiilor lor.
- Cheltuieli şi pierderi anuale totalizând 2-4% din produsul intern brut
- Tinerii reprezintă categoria de vârstă cea mai afectată ca urmare a lipsei de
experienţă şi a efectuării unor activităţi riscante.
• CE ESTE DE FACUT ?
• - Schimbarea mentalităţii;
- Proces educativ început
încă din şcoală;
- Cunoaşterea prevederi-
lor legale;
- Cunoştientizarea riscuri-
lor;
- Însuşirea unor deprind-
eri corecte;
- Formare continuă.
5. Scurt istoric
Din momentul în care omul a început să muncească,
datează şi primele preocupări de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă.
- existenţa unor medici pe şantierele faraonice;
- măşti din băşici de peşte pentru şlefuitorii de minium;
- măsuri pentru combaterea intoxicaţiei cu mercur şi plumb în Grecia, la Roma şi Alexandria
• Arnaud de Villeneuve (1235-1313), medic francez, descrie rolul factorilor de
ambianţă (căldură,umiditate,pulberi toxice) în apariţia îmbolnăvirilor profesionale
Leonardo de Vinci (1452-1519)
s-a preocupat de normarea timpi-
lor de muncă;
- Galileo Galilei (1546-1642) com-
pară fenomenele fizice cu semne-
le de oboseală musculară
Spre finele secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea iau naştere ca ştiinţe
distincte: fiziologia muncii, psihologia muncii, sociologia muncii, securitatea şi
sănătatea în muncă.
- Cercetările românului N. Vaschide (la Paris) aduc contribuţii importante asupra
investigării reacţiei organismului uman la efort fizic şi psihic.
- În România, Legea minelor din 1895 prevedea garantarea siguranţei lucrătorilor.
- Legea privind accidentele de muncă, prevenirea lor în prescripţii, din anul 1934, reprezintă
actul de naştere al securităţii şi sănătăţii în muncă din ţara noastră.
6. SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ LA
FOLOSIREA CURENTULUI ELECTRIC
( NOŢIUNI DE ELECTROSECURITATE )
• Curentul electric prezintă următoarele pericole:
• - Electrocutările, ca urmare a atingerii de către om (sau oricare altă fiinţă) a unor obiecte aflate în
mod normal sau accidental sub tensiune. Electrocutarea constă în trecerea curentului electric prin
corpul omului. În cazul curentului alternativ, frecvenţa acestuia poate deregla ritmul cardiac, fenomen
numit fibrilaţie şi poate avea efect mortal.
• Arsurile electrice şi metalizarea pielii datorită arcului electric. Privirea arcului electric cu ochiul
liber poate duce la orbire.
• Incendiile, datorită supraîncălzirii circuitelor electrice, sau datorită arcului electric.
• Exploziile, datorită supraîncălzirii unor echipamente electrice, sau datorită arcului electric în medii
explozive.
In Laboratorul de fizica
7. Pericole – riscuri – factori de risc
Riscuri specifice locurilor de muncă
Cele mai multe dintre accidente se înregistrează fie ca urmare a unei evaluări necorespunzătoare a
riscurilor, fie din cauza incapacităţii de a ţine sub control riscurile.
– Printre activităţile ce comportă riscuri specifice locurile
de muncă, se includ:
– Manipularea substanţelor chimice
– Ridicarea de greutăţi
– Lucrul în faţa ecranului de vizualizare pe durata întregii zile
– Poziţionarea necorespunzătoare a cablurilor
– Hărţuirea din partea şefilor sau a colegilor de muncă
Fiecare angajator are obligaţia să realizeze evaluarea riscurilor pentru fiecare loc de
muncă
Aceasta presupune identificarea pericolelor pentru securitatea şi sănătatea la locul de
muncă, evaluarea riscurilor de accidentare, rănire sau îmbolnăvire şi persoanele care pot
fi afectate de acestea
8. Zece sfaturi despre cum să lucraţi în condiţii de
securitate
• Nu realizaţi nici o sarcină de muncă
decât după ce aţi fost instruiţi în mod
corespunzător.
• Dacă simţiţi că aţi primit prea multe informaţii
într-un timp scurt, solicitaţi îndrumătorului vostru
să încetinească ritmul şi să repete instrucţiunile.
• Nu părăsiţi zona de lucru decât dacă
vi s-a spus să faceţi astfel.
Alte zone pot prezenta pericole specifice pe care
nu le cunoaşteţi cum ar fi linii electrice aeriene
de înaltă tensiune, pardoseli alunecoase sau
substanţe chimice toxice.
• Dacă sunteţi nesigur cu privire la un anume lucru,
întrebaţi pe cineva mai întâi. Un îndrumător sau un
coleg de muncă vă pot ajuta să preveniţi producerea
unui accident.
• Nu ezitaţi să solicitaţi o instruire suplimentară.
9. Zece sfaturi despre cum să lucraţi în condiţii de securitate
Folosiţi echipamentul individual de
protecţie corespunzător sarcinii
de
muncă respective cum sunt, de
exemplu, încălţămintea de
protecţie,
casca sau mănuşile.
Asiguraţi-vă că ştiţi când trebuie
să
purtaţi costumul de protecţie,
unde
se găseşte acesta, cum să îl
utilizaţi
si cum sa aveti grija de acesta.
Aflaţi cum trebuie să acţionaţi în situaţii
de
urgenţă, fie că este vorba de o alarmă în
caz de incendiu, o cădere de tensiune sau
alte situaţii
Semnalaţi imediat îndrumătorului
vostru orice accident. De
asemenea
raportaţi accidentele
reprezentantului
