Riscuri mecanice

Acest material a fost dezvoltat plecând de la proiectul Erasmus + ”Mindy your
Safety ! Safety matters”- proiect derulat între 2015-2018 de către un colectiv
din Portugalia (coordonatoarea proiectului), Spania, Olanda, Cehia și
România. Materialul se adresează elevilor de gimnaziu /liceu precum și
tinerilor nou-angajați în muncă și urmărește să identifice și să sublinieze cele
mai relevante aspecte referitoare la riscurile mecanice – conștientizând tinerii
referitor la necesitatea identificării, evaluării și controlului permanent al
acestora la locul de muncă. Pentru relații suplimentare e-mail
safetyinknowledge@gmail.com

Ce vă va învăța profesorul Protecțilă ?
Ce sunt Pericolele și
Riscurile Mecanice
?
Cum se manifestă
ele ?
Cum pot fi
prevenite ?

Muncă, pericole, riscuri
Profesorul Ionel Protecțilă
Majoritatea lucrăm. Lucrăm ca să ne facem diverse lucruri,
lucrăm pentru a ne câștiga existența, lucrăm. Această
activitate se numește muncă- ne interesează mai ales
când este vorba despre munca elevilor în atelierele școlii
sau liceului dar și când este vorba despre munca plătită
de către angajator.
Eu- sunt angajatul- care primește bani pentru munca
depusă. El- e angajatorul- cel care mă plătește.
Angajator Angajat

Ionel, Gabriela și Teodor sunt angajații directorului Lixandru. Ei
lucrează într-un atelier mecanic- care este locul lor de muncă-
folosind 2 mașini de găurit, o mașină de frezat și un strung- care
sunt mașini unelte.
Ionel lucrează cu
mașina de găurit

 Atunci când muncim- uneori folosim unelte manuale
și/sau mașini-unelte. Acestea ne permit să facem
treaba mai repede, cu mai puțin efort și să fim mai
productivi.
 Acest lucru poate însemna că ne terminăm treaba
mai repede, că putem
 să facem niște lucruri
 pe care nu le puteam face înainte,
 că putem câștiga mai
 mulți bani.
Productivitate
=număr de
obiecte
realizate/
unitatea de
timp

Atelierul în care lucrează cei 3 are o productivitate de 200 de șaibe/zi.
Brutăria de lângă ei, de unde-și ia Ionel covrigi- are o productivitate de 400
de covrigi/zi .
Fabrica de confecții de unde-și cumpără Gabriela bluze produce 500
de bluze în 48 de ore- care o fi productivitatea zilnică ?

 Locul de muncă este locul în care se desfășoară
activitatea productivă. Pentru cei trei prieteni din
exemplul anterior- locul de muncă este atelierul
mecanic unde lucrează. Pentru un constructor- locul
de muncă este casa pe care o construiește. Locul de
muncă se presupune că are cel puțin 1 ocupant
(lucrător) și cel puțin 1 stație de muncă (incluzând
unelte și mașini-unelte)
Acest ecran este locul
meu de muncă !

Unelte (cele pe care le țin eu îm
mână) și mașini-unelte- cele din
poză

Mașinile unelte au unul sau
mai mulți OPERATORI.
Domnul din imagine este
un operator.

LOCALIZAREA POSIBILĂ A ZONELOR
PERICULOASE-CONSIDERÂND ȘI
EXISTENȚA UNUI PROTECTOR

 Întrebările care se pun, cu referință la figura
anterioară- sunt:
 Este zona periculoasă deasupra operatorului, accesibilă
de dedesupt ?
 Este zona periculoasă accesibilă peste protector ?
 Este zona periculoasă accesibilă printr-una din
deschiderile protectorului ?
 Este zona periculoasă accesibilă pe sub protector ?

 PROTECTOR: Barieră fizică proiectată ca și
componentă a mașinii unelte care oferă o funcție
protectivă. Protectorii:
 Pot îndeplini această funcție singuri:
 Pot îndeplini funcția împreună cu un dispozitiv de inter-
blocare.
 Protectorii pot fi:
 Ficși- care nu pot fi îndepărtați decât folosind unelte;
 Mobili- care pot fi îndepărtați fără a folosi unelte- atunci când e
cazul;

Aici protectorul
fix are rolul de a
bloca
introducerea
mâinilor între cei
2 cilindri.

 În general, acele părți ale unei mașini-unelte care în
cursul folosirii pot accidenta persoane sau pot
provoca pagube- sunt considerate drept părți
periculoase.
 Uneltele- și mașinile unelte- au părți periculoase
(de exemplu, partea ascuțită a acului sau lama unui
foarfece) care îl pot leza pe cel care le folosește sau
pe cei din jur. Părțile periculoase sunt de cele mai
multe ori cele care fac contact cu piesa de prelucrat-
dar pot fi și alte părți ale mașinii.

Partea periculoasă a acestui creion este
vârful- care poate împunge pe cineva.
Partea periculoasă a unui cuțit este lama
cuțitului (care poate tăia). Partea
periculoasă a unei mașini de găurit este
burghiul- care se poate sparge și poate fi
proiectat în operator sau în cei din jurul
mașinii de găurit. Partea periculoasă a unui
foarfece este tot lama- de fapt, cele 2 lame
care determină tăierea.

 Orice unealtă sau mașină unealtă introduce
pericole specifice.
PERICOLE=manifestări
care pot răni oamenii
(angajații), pot provoca
pierderi economice și
pot perturba procesul de
muncă
Pericolul e nașpa
- știe orice super-
erou

 Evenimentul neprevăzut
Evenimentul neprevăzut este
”fenomenul” prin care Pericolul
își face simțită prezența. Un
eveniment neprevăzut este o
perturbare semnificativă față
de desfășurarea normală a
activității (în atelier, laborator
sau în unitățile economice).

Un exemplu de eveniment
neprevăzut este întreruperea
accidentală a curentului electric
într-o hală cu mașini-unelte.
Dacă nu există un generator de
rezervă- la oprirea curentului
mașinile se vor opri- parte din
ele (sau toate) în cursul
prelucrării. Se pot sparge
uneltele prelucrătoare, pot fi
stricate piesele care se
prelucrează- bucăți de
metal(material) pot fi proiectate
și răni pe cei din preajmă.

Într-o întreprindere de confecții-
stofe fine- după terminarea
lotului de produs- și vopsirea
acestuia- s-a spart o duză din
care a curs vopsea albastră.
Peste 25 de m de stofă au fost
deteriorați- fiind vânduți ulterior
la un preț mai redus.

 Cum se produce evenimentul neprevăzut ?
 Pericolele- atunci când le adaugi o frecvență prezumată
de apariție și o gravitate (a efectelor) se transformă în
riscuri.
 Orice Risc poate fi declanșat de un declanșator
(trigger) și devine EVENIMENT NEPREVĂZUT.
 EVENIMENTUL NEPREVĂZUT e cel care rănește
oameni și poate provoca pagube economice.

 Pericolul apare pentru orice fel de activitate (inclusiv
cea sportivă) unde sunt implicați oameni. În
continuare vom discuta însă mai ales despre
pericolele care provin din muncă și pot afecta elevii
(în atelierele sau laboratoarele din școală), profesorii
și lucrătorii.
 Așa cum s-a mai spus, pericolele pot conduce la:
 -lezarea oamenilor- mergând în cazuri grave până la
deces !
 -pierderi economice- apariția unor piese cu defecte
(totale sau parțiale), material consumat inutil,
productivitate scăzută
 -afectarea procesului de producție

Ce este pericolul ?
Pericol /hazard; Gefahr; péril, danger/=
Situaţie, întâmplare care pune sau
poate pune în primejdie existenţa, integritatea
cuiva sau a ceva. P. de accidentare şi
îmbolnăvire profesională: sursă a unei
posibile leziuni sau afectări a sănătăţii
executantului unui proces de muncă. Între
riscul de accidentare şi îmbolnăvire
profesională şi P.A.Î.P. există o legătură
intrinsecă: riscul este un P. potenţial.

Ce este pericolul ?
Orice obiect ascuțit prezintă un pericol de
împungere.
O foarfecă sau un cuțit prezintă pericol de
tăiere.
Dacă te ”dai” cu scaunul – poți să cazi, să
fii lovit de un zid sau să te împiedici. Avem
deci pericol de cădere, pericol de lovire de
o suprafață fixă, pericol de împiedecare.

Ce e riscul ?
 Riscul este definit ca și
combinația între gravitatea
unei consecințe a manifestării
pericolului și probabilitatea
apariției acestei manifestări.
Probabilitatea poate fi la rândul
său împărțită în 3 părți:
 -frecvența și durata de expunere
la pericol;
 -probabilitatea de apariție a unui
eveniment neprevăzut;
 -posibilitatea evitării sau reducerii
consecințelor ;

Cum acționează Evenimentul Neprevăzut ?
Pericolul se transformă în risc- la momentul în
care putem să-l cuantificăm folosind
probabilitatea și gravitatea. Riscul ”pândește” la
locul de muncă în orice moment în care există
oameni înăuntru. La un moment dat, un risc
specific este activat de un anumit declanșator. În
general declanșatoarele sunt fie acțiuni
necorespunzătoare ale unor persoane (Ionel se
împiedică pe podeaua proaspăt spălată, cade și
scoate accidental din priză mașina la care lucra
colegul lui- partea activă a mașinii se sparge la
contactul cu piesa de prelucrat- și părți din ea
sunt proiectate în fața lui Gabriela) – fie rezultate
ale unor degradări în timp ale mediului de lucru
sau împrejurimilor.

Practic ?
Cei care operează o mașină unealtă s-ar putea să fie
nevoiți să:
-își folosească mâinile în apropiere de zona în care
are loc prelucrarea și să fie accidentați dacă sunt
prinși sau loviți de părțile în mișcare;
-să acționeze din greșeală întrerupătoare amplasate
necorespunzător pe mașină;
-să fie nevoiți să facă reglaje la mașină cât timp
mașina e în funcțiune;
-să fie nevoiți să curețe manual resturile care se
formează în urma prelucrării (șpan sau altele);

Practic ?
Cei care prestează activități de întreținere s-ar
putea să fie nevoiți să:
-lucreze singuri- fără ajutor din partea colegilor-
făcând activități fizice intense;
-să trebuiască să lucreze la înălțime sau în posturi
neplăcute sau incomode deasupra mașinii;
-să lucreze în spațiile închise ale unor mașini sau
sisteme de proces;
-să fie prinși de manifestări ale unor forțe statice-
cum ar fi arcuri comprimate sau sisteme
hidraulice/pneumatice;

Practic ?
Cei care instalează sau demontează o
mașină unealtă:
-pot fi obligați să lucreze singuri, fără să
beneficieze de vreun ajutor din partea
colegilor;
-folosesc mașini /dispozitive de ridicat
care introduc la rândul lor pericole
suplimentare;
-folosesc instrumente acționate electric-
care pot induce la rândul lor pericole;

 Lezarea oamenilor (lucrătorilor)
 Există mai multe stadii intermediare- respectiv:
 -situații pre-accident (near-miss): evenimentul neprevăzut
se produce dar lucrătorul scapă fără leziuni;
 -incidente- când lucrătorul are leziuni (răni) foarte ușoare,
la nivelul unei zgârieturi;
 -accidente cu incapacitate de muncă- când lucrătorul e
accidentat dar poate reveni la muncă după un număr de
zile de concediu medical;
 -accidente cu invaliditate;
 -accidente mortale;

Ionel tocmai trecea pe lângă peretele atelierului atunci când o
consolă metalică- pusă acolo cu vreo 30 de ani în urmă- s-a
prăbușit
Datorită ruginii accentuate. Din fericire Ionel n-a fost atins,
respectiva consolă a căzut exact la 5 cm de capul lui. Discutăm în
acest caz de o situație near-miss.
În continuare vor fi prezentate câteva astfel de exemple-
considerând următoarele etape:
-condiție nesigură (existența pericolului);
-act nesigur (declanșator);
-posibilitatea unei stări pre-accident (near-miss)
-accidentul în sine

Suportul sarcinii-
acolo unde e
cârligul- e fisurat,
determinând un
pericol de
prăbușire.
Declanșatorul îl
reprezintă
deplasarea celor 2
colegi sub sarcină.

Pericolul e
reprezentat aici de
cheia rămasă în
mașină- deci un
pericol de proiectare
a respectivei chei.
Actul nesigur e
reprezentat de
staționarea colegului
operatorului lângă
mașină fără să fie
atent.

 Lezarea oamenilor (lucrătorilor)
Leziunile pot
afecta toate
organele

 Pierderi economice
 Apariția unui eveniment neprevăzut poate conduce la
pierderi economice, datorate în special:
 Timpului de lucru pierdut;
 Rebuturilor (pieselor defecte) totale sau parțiale;
 Defectării mașinilor unelte/dispozitivelor folosite;
???

Pierderi economice

DE REȚINUT
 Angajator, Angajat,
Productivitate, Loc de Muncă
 Unelte, Mașini-Unelte,
Operatori
 Ce este pericolul ?
 Cum acționează pericolul ?
 Lezarea lucrătorilor
 -Condiție nesigură, act nesigur,
near-miss, accident
DE
REȚINUT
!
DE
REȚINUT !

Ce determină pericolele în echipamentele
mecanice ?
 Forțele și mișcările mecanice:
 Forța statică: dacă un suport nu este suficient de
rezistent pentru un obiect care e în mișcare- el poate
să cedeze pe neașteptate;
 Forța dinamică: magnitudinea unor forțe dinamice e
constantă dar multe dintre ele se modifică datorită
accelerației și decelerației. Nu trebuie să intrați într-o
zonă ”acoperită” de mișcarea mecanică a
echipamentului.

Avem o mașină de tăiat pusă pe un
cadru metalic. Mașina e de fapt o
foarfecă- acționată de o pedală.
Datorită faptului că mașina este grea-
forța statică este mare- așa încât la un
moment dat cadrul metalic (improvizat
pentru ca lucrătorul să nu fie nevoit să
se aplece) se rupe.

Pericole mecanice
 Mașinile au părți în mișcare. Acțiunea acestor
părți în mișcare are suficientă forță pentru a
provoca rănirea operatorilor și/sau a altor
persoane.
 Atunci când sunt inspectate mașinile unelte
pentru pericole mecanice- trebuie să
considerați:
 -dacă mașina sau echipamentul are părți în
mișcare care pot fi accesate de oameni;
 -dacă mașina sau echipamentul pot ejecta obiecte
(părți, componente, deșeuri) care pot lovi o
persoană cu sificientă forță ca să provoace o
leziune;
 -dacă mașina sau echipamentul au părți de genul
unui braț de robot- care pot atinge persoanele din
jur;
 -dacă există mașini sau echipamente- cum ar fi
încărcătoare mecanice- care se pot deplasa în
zone în care persoanele au acces;

Pericole și riscuri mecanice
 Toate mișcările unei mașini-unelte pot fi periculoase la un
moment dat. Totuși, principalele astfel de mișcări sunt:
 -mișcarea de rotație- poate prinde părți ale corpului sau haine
și poate ”trage” corpul către zone periculoase ale mașinii;
 -mișcare reciprocă- înainte/înapoi- poate lovi sau prinde un
lucrător între partea mobilă și o zonă fixă.
 -mișcare transversală- cum este cea de la o bandă
transportoare- poate prinde un lucrător între partea mobilă și o
zonă fixă.
 -mișcare de tăiere- generată la tăiere, găurire, etc.
 -mișcare de presare- generată de obicei de prese care
ștanțează niște bucăți de metal;
 -mișcare de îndoire;

Mișcarea de rotație e de obicei cea mai
periculoasă pentru că:
a. Majoritatea mașinilor unelte au
partea activă având o mișcare de
rotație – fie în ceea ce privește
scula (mașina de găurit) fie în ceea
ce privește piesa (strung).
b. Cele mai importante mecanisme din
interiorul unei mașini transmit
această mișcare- în general pentru
acționarea părții active.

Luăm în considerare transmisia
prin lanțuri- prezentată în figura
anterioară. Lanțul poate prinde
părți ale corpului lucrătorului care
stă prea aproape de acesta. Lanțul
poate să scape din ghidajele
respective- și să agațe muncitorul
(așa cum se vede în poză- pentru
un lanț de dispozitiv de ridicat).
Lanțul poate să se rupă- și să
proiecteze una din părți pe corpul
muncitorului.

Același lucru este valabil și pentru curelele
transportoare. De obicei mâna omului poate fi
prinsă între curea și alte părți ale mașinii- așa cum
se poate observa și din figură.

Prinderea între axe care se rotesc este
destul de frecvent întâlnită- atât la
lucrătorii care nu-și retrag mâinile atunci
când începe un proces de prelucrare dar
și la cei care nu-și acoperă părul.La
strungul din imagine operatoarea și-a
prins părul de ”păpușa mobilă” partea în
mișcare de rotație care ține piesa- pe
când încerca să facă o măsurătoare- în
timpul funcționării mașinii.

Ionel lucra la o mașină-unealtă
de îndoit tabla (abkant). El punea
foile de tablă în mașină- după
care-și retrăgea mâinile și apăsa
o pedală- care făcea ca o muchie
de îndoire superioară să coboare
peste muchia inferioară- fixă- și
să îndoaie tabla. Ionel a uitat că
mai are un deget în mașină
atunci când a apăsat pedala- și s-
a trezit cu unghia smulsă și cu
vârful degetului strivit.
Abkant

 Pericolele mecanice pot apărea:
 La punctul de contact între scula de prelucrare și piesă;
 În sistemul de transmitere a puterii la scula de prelucrare
de la motorul de acționare;
 În alte părți ale mașinii în mișcare, cum ar fi:
 Mecanisme de alimentare;
 Mișcări de echilibrare;

Am stabilit deci, că pericolele sunt
inerente activității umane- și cu atât mai
mult- activităților desfășurate cu unelte și
mașini-unelte. În momentul în care
deținem date despre frecvența apariției
pericolului și gravitate- putem vorbi deja
despre risc. Avem deci riscuri mecanice.
Pericolul- respectiv descrierea acestuia-
se transformă în factor de risc.

Ce este riscul ?
Risc /risk; Risiko; risque/=Pericol potenţial. R. de accidentare şi
îmbolnăvire profesională: combinaţie între probabilitatea şi
gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii într-o situaţie
periculoasă; pericol potenţial de accidentare şi îmbolnăvire
profesională. Contrar securităţii muncii, R.A.Î.P. reprezintă acea
situaţie în care elementele sistemului de muncă şi/sau relaţiile dintre
ele pot produce accidente şi îmbolnăviri profesionale. Scopul
protecţiei muncii este eliminarea R.A.Î.P. În realitate, datorită
trăsăturilor intrinseci sistemelor de muncă, nu se poate exclude
complet pericolul de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Apare
întotdeauna un R. rezidual, a cărui tendinţă, în caz că nu se fac
intervenţii corectoare pe parcurs, este de creştere permanentă,
datorită îmbătrânirii continue a sistemului şi scăderii capacităţii sale
de a se autoregla pentru a elimina disfuncţiile accidentogene. În
consecinţă, sistemul prezintă, pe parcursul funcţionării sale, niveluri
diferite de R.A.Î.P. Datorită relaţiei R. - securitate, cu cât nivelul de
R. este mai ridicat, cu atât nivelul de securitate a sistemului este
mai redus şi invers

Vibrațiile necontrolate sunt un pericol. Ți-ai pus chitara deasupra
mașinii la care lucrezi, ai spus că după muncă mergi la club și
cânți. Pentru că mașina provoacă vibrații în timpul lucrului,
chitara a alunecat încetul cu încetul- și ți-a căzut în cap. Te-ai
speriat și ai intrat cu mâna în burghiu....
Pentru că în atelierul școlii s-au întâmplat 5 astfel de
evenimente pe parcursul a 2 trimestre- (5 fiind frecvența de
apariție a evenimentelor- respectiv a accidentelor ușoare) și
pentru că aceste incidente/accidente au avut drept urmare
răniri (de gravitate 2 sau 3) – conducerea școlii a considerat
respectivele vibrații drept un factor de risc- și a luat măsuri-
instalând mașinile de lucru pe suporturi anti-vibratorii și
stabilind ordinea necesară în atelier.

 Clasele de gravitate pot fi observate în tabelul de
mai jos.
CLASE DE
GRAVITATE
GRAVITATEA CONSECINŢELOR
CONSECINŢE
1 NEGLIJABILE 1. consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă pre-vizibilă
până la 3 zile calendaristice (vindecare fără tratament)
2 MICI 1. consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3 - 45
zile care necesită tratament medical
3 MEDII 1. consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă între 45
- 180 zile care necesită tratament medical şi prin spi-talizare
4 MARI 1. consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă de
maxim 50 % (invaliditate de gradul III)
5 GRAVE și
FOARTE GRAVE
1. consecinţe ireversibile cu pierdere între 50 - 100 % a capaci-tăţii de
muncă, dar cu posibilitate de autoservire (invaliditate de gradul II),
consecinţe ireversibile cu pierderea totală a capacităţii de muncă şi a
capacităţii de autoservire (invaliditate de gradul I), deces

 Probabilitatea de
apariție poate fi definită
tot folosind o scală de
la 1- improbabil la 5-
foarte probabil.
Probabilitatea este
dată de frecvența de
apariție a unui anumit
pericol și de durata de
expunere a lucrătorului
la respectivul pericol.

Factori de risc mecanici
 Sunt reprezentați de impactul mecanic dintre
lucrător cu uneltele și mașinile-unelte folosite la locul
de muncă.
 Mecanismul de interacțiune tipic este următorul:
 Lucrătorul(persoana care va fi accidentată) intră în
mod accidental în spațiul de lucru – cu varianta că o
parte a uneltei sau mașinii-unelte (de obicei partea
activă) iese în mod accidental din spațiul de lucru
(de exemplu prin spargere și proiectare în locul de
muncă)

DE REȚINUT
DE
REȚINUT
!
DE
REȚINUT !
-Ce determină pericolele ?
-Forțele mecanice
printre altele.
-Părțile în mișcare- mai
ales cele în rotație.
-Toate mișcările
periculoase ale mașinii;
-Gravitatea pericolelor;
-Probabilitatea de apariție a
pericolelor;
-Factori de risc mecanici;

PERICOLE MECANICE-
CONSECINȚE

Consecințe
Așa după cum s-a mai arătat înainte, principalele
consecințe pot fi:
-Rănirea (lezarea, afectarea) lucrătorului și a
celor din jurul acestuia.
-Pierderi materiale;
-Avarierea sau distrugerea uneltelor sau mașinii
unelte folosite;
-Disturbarea programului normal de lucru ;

Consecințe
Consecințele legate de lezarea lucrătorului
pot fi destul de serioase, chiar dacă
leziunea produsă este relativ neînsemnată.
Pe lângă rana fizică propriu-zisă se adaugă
însă și șocul psihologic al victimei precum și
șocul martorilor.
Rănirile propriu-zise pot merge de la leziuni
neînsemnate și până la invaliditate sau
deces. Lucrătorii trebuie să fie conștienți de
faptul că nici un fel de protecție nu este
100% sigură- și că ceea ce face diferența
între o situație de lucru normală și un
accident este în primul rând pregătirea și
atenția acestora.

Consecințe
 Amputările au loc atunci când lucrătorii folosesc
instalații lipsite de protecția necesară cum ar fi
presele mecanice, transportoarele cu bandă,
feliatoarele de carne sau mezeluri, presele de găurit,
etc.
 Amputările au loc (conform statisticilor OSHA-
agenția de securitate și sănătate din SUA) mai ales
la următoarele activități:
 Pregătirea mașinii pentru operarea normală;
 Înlăturarea blocajelor;
 Ungerea mașinii sau a părților componente;
 Întreținere;

Consecințe
 Prinderea părților din corp , părului sau hainelor în
părțile în mișcare ale mașinii.
 Tăierea – prin contactul accidental cu lame sau alte
componente tăietoare ale mașinilor unelte.
 Dezechilibrare/cădere/alunecare- la contactul
accidental cu o mașină-unealtă în funcțiune sau nu.

DE REȚINUT
DE
REȚINUT
!
DE
REȚINUT !
Rănirea persoanelor constituie
cea mai serioasă consecință în
urma riscurilor mecanice. De la
o rănire ușoară- ea poate
merge uneori până la o rănire
foarte gravă și chiar până la
deces.
Pierderile economice sunt de
urmărit- de la pierderi datorate
unor produse ”stricate” și până
la avarierea mașinilor-unelte.
Perturbarea procesului de lucru
este totdeauna o consecință a
unui eveniment neprevăzut,
indiferent de mărimea acestuia.

PERICOLE MECANICE-
PREVENIRE ȘI CONTROL

DEZVOLTAREA ȘI IMPLEMENTAREA
OPȚIUNILOR DE CONTROL
 Înainte de a dezvolta aceste opțiuni este bine să ne
punem întrebarea ”Ce se poate face pentru a opri
sau micșora impactul unui eveniment neprevăzut ?”
Pentru fiecare din evenimente pot exista mai multe
opțiuni.
 Opțiunea de control pe care o alegeți trebuie:
 Să fie cea care oferă cel mai înalt nivel de protecție
pentru persoane și e cea mai fiabilă;
 Să fie disponibilă pentru dezvoltare internă sau
achiziționare;
 Să fie potrivită pentru circumstanțele existente la locul de
muncă, circumstanțe relative la pregătirea lucrătorilor și
modul în care se desfășoară activitățile.

 Costul măsurilor de control
 Costurile- atât în termeni de bani cât și în termeni de
timp și efort- sunt un factor de luat în seamă.
 Dacă două măsuri de protecție oferă același nivel de
protecție- va fi luată în considerare cea cu costuri
mai scăzute.
 Costurile nu pot fi un motiv pentru a nu întreprinde
nimic și nici pentru a baza protecția doar pe instruire
și propagandă.

 Implementarea controalelor
 Măsurile de control implementate trebuiesc
suplimentate cu:
 Proceduri sigure de lucru - trebuie dezvoltată o
procedură sigură de lucru care descrie sarcina,
identifică pericolele și documentează cum sarcina e
executată astfel încât să minimizeze pericolele.
 Instruire și informare
 Supervizare.

 Cum să vă asigurați că aceste controale rămân
efective
 Răspunderea pentru sănătate și securitate
Răspunderea trebuie să fie alocată foarte clar pentru
a fi sigur că procedurile sunt urmate și menținute.
 Întreținerea echipamentului și facilității : include
inspecția și testarea regulată a echipamentelor,
înlocuirea celor defecte dacă nu mai pot/nu mai
merită să fie reparate.
 Instruire de ultimă oră.

Ierarhia de Reducere a Riscului
Poate fi pericolul
îndepărtat ?
Poate fi riscul redus ?
Pot fi utilizați protectori
ficși/dispozitive de siguranță ?
Pot fi utilizate proceduri de securitate
?
Echipamente Individuale de
Protecție
Proiectare cu
securitate
inerentă
Reducerea
riscului
Protectori și/sau
dispozitive de
siguranță
Proceduri de
securitate
Echipamente Individuale
de Protecție
Da
Nu
Da
Da
Da
Da
Nu
Nu
Nu

Evaluarea Riscului
 În general, orice îmbunătățire
adusă securității la un loc de
muncă în general și mai ales
securității mașinilor începe
cu o evaluare a riscului.
Această activitate cuprinde 2
etape:
 Analiza riscului existent;
 Evaluarea propriu-zisă a
riscului;
Profesorul Protecțilă
urmărește critic riscul...

Evaluarea Riscului
 O analiză de risc are
3 pași:
 Determinarea limitelor
mașinii-unelte;
 Determinarea
pericolelor;
 Estimarea riscurilor;

Evaluarea Riscurilor
 Primul pas în procesul de
management al riscurilor
urmărește stabilirea
limitelor acestui risc. În
acest sens, trebuie
descrise condițiile în care
mașina va fi folosită;
 Cine va folosi mașina;
 Cât timp va fi utilizată
mașina ?
 Ce materiale vor fi prelucrate
?
 Care este ciclul de viață al
mașinii (proiectare, instalare,
folosire, depanare și
distrugere) ?
 Care este nivelul de
pregătire al utilizatorului ?

 Utilă în identificarea pericolelor este o listă cu toate
sursele de energie aferente unei mașini unelte-
precum și cu toate interfețele om- mașină (inclusiv
acolo unde intervine echipa de întreținere), cu
componente la temperaturi mai ridicate sau scăzute
față de mediu, cu vibrații care pot afecta persoanele,
etc.

 În acest moment al procedurii
trebuie stabilit dacă riscurile
sunt tolerabile sau nu. Atunci
când riscurile sunt
considerate intolerabile –
trebuie adoptate și
implementate măsuri de
reducere a riscului. Atunci
când s-a făcut acest lucru-
este necesară o re-evaluare.
Este riscul folosirii acestei mașini-unelte
(polizor) acceptabil ?

Controlul Pericolelor Mecanice
 Controlul Pericolelor Mecanice se poate face prin:
 Controale inginerești;
 Controale administrative;
 Folosirea Echipamentelor Personale de Protecție

 Cele mai eficiente sunt controalele inginerești care
pot transforma mașina-unealtă sau mediul de lucru
astfel încât să țină personalul departe de zona de
pericol.
 Controalele inginerești includ:
 Eliminarea/minimizarea pericolului;
 Substituirea proceselor periculoase cu altele mai puțin
periculoase;
 Izolarea pericolului cu protectori, sisteme de inter-blocare,
etc.
 Redirecționarea pericolului- de exemplu în cazul
ventilației industriale.

 Controalele administrative includ:
 Proceduri de operare scrise, permise de acces (în locuri
periculoase), proceduri scrise de securitate în muncă.
 Limite ale timpului de expunere (folosite în general pentru
a controla expunerea la substanțe sau produși nocivi);
 Monitorizarea folosirii materialelor periculoase;
 Alarme și semne avertizoare
 Instruire

 Folosirea Echipamentelor Individuale de Protecție
 -atunci când controalele inginerești nu sunt posibile sau
nu elimină în întregime pericolul;
 -pe timpul dezvoltării controalelor inginerești;
 -atunci când practicile de lucru sigure nu oferă suficientă
protecție;
 -în timpul urgențelor, când controalele inginerești nu sunt
fezabile;

Proiectarea mașinilor- unelte și dispozitivelor pentru
asigurarea securității și sănătății în muncă
 Principalul obiectiv al oricărui
proiect ar trebui să fie evitarea
apariției de pericole. Acest
obiectiv poate fi atins prin
mijloace cum ar fi:
 -evitarea colțurilor și muchiilor
ascuțite;
 -evitarea punctelor de
prindere/strivire/forfecare și
tragere (a persoanei în mașină);
 -limitarea energiei cinetice
(masă și viteză);
 -considerarea principiilor
ergonomice;

Proiectarea mașinilor- unelte și dispozitivelor pentru
asigurarea securității și sănătății în muncă

Funcții de securitate
 Se definește câte o funcție de securitate pentru
fiecare pericol care n-a putut fi eliminat din faza de
proiectare. Funcțiile de securitate trebuie să ajute la
obținerea securității dorite- în condițiile unui confort
acceptabil din partea lucrătorilor. În continuare vor fi
prezentate câteva din funcțiile de securitate specifice
mașinilor-unelte, funcții care împiedică sau reduc
riscul unei accidentări.

Este evident faptul că nu trebuie definite mai multe
funcții de securitate decât este necesar. Acestea ar
trebui să se refere la:
-pornirea/oprirea mașinii;
-oprirea rapidă în caz de urgență;
-protecția operatorului și a colegilor acestora față de
manevre necontrolate sau față de comportament
periculos (de exemplu, să-și bage mâna în presă
doarca să-și facă selfie);
-protecția contra eventualelor obiecte sau părți care
ar putea fi proiectate din mașină;

 Pentru cazul acestei mașini
de găurit ar trebui definite
următoarele funcții de
securitate:
 -oprirea rapidă- cu ajutorul
unui buton care să fie
amplasat la îndemâna
operatorului;
 -”ecranarea” zonei de lucru-
cu un protector fix- care să
nu permită eventualelor
piese sau bucăți de burghiu
antrenate de mașină să-i
lovească pe cei din jur;
 -un dispozitiv de protecție
contra rotirii necontrolate a
corpului mașinii cu mai mult
de 10-15 grade.

a.Prevenirea permanentă a accesului
– accesul la zonele periculoase este
prevenit prin intermediul unor bariere ,
capace metalice sau obstacole- așa
numiții protectori ficși.
Exemple:
-prevenirea accesului direct prin capace
sau acoperitori;
-prevenirea accesului fizic prin folosirea
barierelor;

b. Prevenirea temporară a
accesului- accesul la zona
periculoasă este prevenit până
la momentul în care este atinsă
o stare sigură. La cererea
operatorului (lucrătorului)
poate fi realizată oprirea
mașinii. Atunci când starea de
securitate este realizată-
accesul este permis.

c. Protecția contra părților de
mașină/piesă care pot fi proiectate
în exterior- incluzând aici și
substanțe sau produși folosiți la
prelucrare și eventuale radiații

d)Inițierea unui STOP. Un STOP
legat de securitate determină
plasarea mașinii într-o stare
sigură- la cererea operatorului. În
mod normal- un STOP funcțional
trebuie să fie accesat înainte de
STOP-ul de securitate. Funcții
adiționale de securitate pot fi
necesare pentru a preveni o
pornire accidentală.
Exemplu: Întreruperea unui
fascicol luminos care oprește
accesul la un panou de comandă
(figura)

 d1. Prevenirea unei porniri neașteptate. Poate să
implice resetarea unui dispozitiv de protecție pentru
a asigura re-startarea mașinii respective.
 Exemple:
 -resetarea unui întrerupător foto-electric.
 -resetarea dispozitivului de oprire de urgență;
 -re-startarea (pornirea) mașinii când toate dispozitivele
necesare de securitate sunt efective

 e. Combinație între inițierea
unui STOP și prevenirea unui
START.
 Exemplu:
 Un control bi-manual la o presă
 Folosirea unei perdele de
lumină care să nu permită
trecerea.
 Folosirea unui scanner cu laser
(figura)

 f. Diferențierea între om și
material. Pentru a muta
materiale înăuntrul și în afara
zonei de pericol- anumite
caracteristici specifice ale
materiilor prime utilizate sunt
folosite pentru a face diferența
între om și material. Dispozitivul
de protecție este inițiat doar
când sunt sesizați oameni.
 Exemple:
 -perdele de lumină orizontale
cu algoritmi integrați pentru a
face diferența între om și
material;
 -câmp de protecție care e pornit
de la un scanner cu laser (în
figură)

DE REȚINUT
 Se urmărește ciclul: IDENTIFICARE
PERICOLE-EVALUARE RISCURI-
STABILIREA CONTROALELOR
(MĂSURILOR DE PREVENIRE)
 Referitor la controale- ordinea este
următoarea:
 - ELIMINAREA RISCULUI-
CONTROALE INGINEREȘTI-
CONTROALE ADMINISTRATIVE -
ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE
PROTECȚIE
DE
REȚINUT
!
DE
REȚINUT !

Riscuri mecanice

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

More from Stefan Kovacs

More from Stefan Kovacs (19)

Recently uploaded

Recently uploaded (6)

Riscuri mecanice