SlideShare a Scribd company logo
1 of 21
ACIZI ȘI BAZE




       Autor: prof. Marița Olga Mihaela
Cuprins
1. Acizi. Definiție
2. Baze. Definiție
3. Tăria acizilor și bazelor
4.Clasificarea și utilizările acizilor
5. Clasificarea și utilizările bazelor
6.
7.
8. Concluzii
9. Bibliografie
Definiția acizilor
     Acizii sunt substante compuse în a căror
compoziție intră, pe lânga atomi ai nemetalelor,
unul sau mai mulți atomi de hidrogen, care pot
fi substituiți cu atomi de metal, dând nastere la
                       săruri.

Conform definitiei, substantele chimice care au
             forma HBr, HI, HCl.
Definiția bazelor

  Bazele sunt substanțe compuse în a căror
compoziție intră un atom de metal și un număr
 de grupări hidroxil, egal cu valența metalului.

Conform definitiei, substantele chimice care au
               forma M(OH)n.
Tăria acizilor și bazelor
Acizi
• Tari
• Slabi

                    Baze
                    • Tari
                    • Slabe
Acizi tari, acizi slabi
• Acizii tari sunt acizii total sau aproape total
  ionizați în soluție apoasă.
• Acizii slabi sunt acizii parțial sau puțin ionizați în
  soluție apoasă.

      Potrivit teoriei Brönsted-Lowry, tăria unui
  acid este determinată de capacitatea de a
  ceda protoni. Cu cât acidul cedează mai uşor
  protonul, acesta este considerat un acid mai
  tare.
Exemple


Acizi tari: HCl, HBr, HI, H2SO4 , HNO3

Acizi slabi: H2CO3, HF, HCN, CH3COOH
Baze tari, baze slabe

• Bazele tari sunt bazele total disociate în
  soluție apoasă
• Bazele slabe sunt bazele parțial ionizate în
  soluție apoasă

       Potrivit teoriei Brönsted-Lowry, tăria unei baze este
 determinată de capacitatea de a accepta protoni. Cu cât o bază
 acceptă mai uşor protonul, aceasta este considerată o bază mai
 tare.
Exemple

Baze tari: NaOH, KOH, Ca(OH)2, Ba(OH)2

Baze slabe: Mg(OH)2, Zn(OH)2, Al(OH)3
Clasificarea acizilor
1. Funcție de compoziția moleculară:

    - hidracizi( HX ), compuşi binari, în
molecula cărora ionul de hidrogen este legat
direct de elementul central, nemetalul fiind
notat cu X (de ex.: HCl, H2S) ;
    - oxiacizii ( H – O – X ) , compuşi
multiatomici în molecula cărora protonul este
legat de atomul de oxigen care este legat şi de
atomul central, nemetalul X, ( de exemplu:
H2CO3, H2SO4, HNO3, H3PO4, H3AsO4).
2. Funcție de numărul de protoni (H+) pe
care îi poate pune în libertate în soluție



  – acizi monobazici: HCl
  – Acizi dibazici: H2SO4
  – acizi tribazici: H3PO4
Clasificarea bazelor
1. După solubilitatea în apă




• baze solubile : NaOH, KOH;
• baze insolubile sau greu solubile:
  Al(OH)3, Cu(OH)2, Fe(OH)2, Fe(OH)3.
2. După numărul de grupări hidroxil:



• Monoacide : NaOH, KOH
• Diacide : Cu(OH)2, Fe(OH)2
• Triacide : Al(OH)3 , Fe(OH)3
Utilizări
Utilizările unor acizi
Acidul clorhidric se foloseşte la obținerea în laborator a
 hidrogenului, clorului, a clorurilor şi acizilor mai slabi.
 De asemenea, se foloseşte şi în industriile coloranților,
 medicamentelor, pielăriei, textilelor şi maselor plastice.
Acidul sulfuric (vitriol) este considerat sângele
 industriei. Se foloseşte la obținerea sulfaților, a
 îngrăşămintelor chimice, a hidracizilor şi a oxiacizilor, în
 industria farmaceutică.
Acidul azotic are largi utilizări în industria
 îngrăşămintelor chimice, a explozivilor, a colorantilor, a
 firelor şi fibrelor sintetice.
Utilizările unor baze
• fabricarea săpunului şi a detergenților (NaOH, KOH);
• în construcții – laptele de var sau varul stins: Ca(OH)2
• reactivi chimici de laborator;
• industria coloranților;
• fabricarea unor medicamente;
• industria maselor plastice;
• industria celulozei şi hârtiei.
PH si POH

• pH-ul unei solutii reprezintă concentratia in
  ioni de hidrogen
• pOH-ul reprezintă concentratia ionilor de
  hidroxil.
• Limite pH:
• 0 ≤ pH ≤ 7 => pH acid | soluție acidă
• pH = 7 => pH neutru | soluție neutră
• 7 ≤ pH ≤ 14 => pH bazic | soluție bazică
Valori reprezentative ale pH-ului
               Tipuri de substanțe       pH
Acid clorhidric - HCl , 1M              0.1
Acid de baterie                         0.5
Acidul gastric                        1.5 – 2.0
Suc de lămâie                           2.4
Cola                                    2.5
Oțet - CH3COOH                          2.9
Suc de portocală sau de măr             3.5
Bere                                    4.5
Ploaie acidă                            <5.0
Cafea                                   5.0
Ceai                                    5.5
Lapte                                   6.5
Suc intestinal                          6-7
Apă pură / distilata - H20              7.0
Saliva omului sănătos                 6.5 – 7.4
Sânge                                7.34 – 7.45
Apă de mare                             8.0
Săpun de toaletă                     9.0 – 10.0
Amoniac - NH3                           11.5
Înălbitor                               12.5
Sodă caustică - NaOH                    13.9
Bibliografie
1. Georgeta Tănăsescu, Maria Negoiu, Chimie, Manual pentru clasa a XII-a,
    Editura Corint, 2007
2. http://www.didactic.ro/materiale-didactice/puterea-acizilor-si-bazelor

4. http://www.didactic.ro/materiale-didactice/acizi-si-baze
5. http://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_acido-bazic%C4%83

More Related Content

What's hot

Comparatie intre alcooli si fenoli
Comparatie intre alcooli si fenoliComparatie intre alcooli si fenoli
Comparatie intre alcooli si fenoliRobotzelll
 
Chimiappt
ChimiapptChimiappt
ChimiapptIon S
 
Reacţii chimice
Reacţii chimiceReacţii chimice
Reacţii chimiceIngulcik
 
Lucrul individual
Lucrul individualLucrul individual
Lucrul individualAna Uzun
 
Proiect 10B Dobre Teodorescu
Proiect 10B Dobre TeodorescuProiect 10B Dobre Teodorescu
Proiect 10B Dobre TeodorescuDobreTeodorescu
 
11. aminoacizi
11. aminoacizi11. aminoacizi
11. aminoacizig_bumbac
 
Referat chimie Benzen
Referat chimie BenzenReferat chimie Benzen
Referat chimie BenzenTeo Delaport
 
презентация1 (2)
презентация1 (2)презентация1 (2)
презентация1 (2)Ingulcik
 
35220 aditivi alimentari_curs_antioxidanti (1)
35220 aditivi alimentari_curs_antioxidanti (1)35220 aditivi alimentari_curs_antioxidanti (1)
35220 aditivi alimentari_curs_antioxidanti (1)Chira Andrei
 
Acid carboxilic
Acid carboxilicAcid carboxilic
Acid carboxilicMishaGo
 

What's hot (20)

Comparatie intre alcooli si fenoli
Comparatie intre alcooli si fenoliComparatie intre alcooli si fenoli
Comparatie intre alcooli si fenoli
 
Baze
BazeBaze
Baze
 
Chimiappt
ChimiapptChimiappt
Chimiappt
 
Reacţii chimice
Reacţii chimiceReacţii chimice
Reacţii chimice
 
Baze
BazeBaze
Baze
 
Proteine
ProteineProteine
Proteine
 
Reactii de substitutie
Reactii de substitutieReactii de substitutie
Reactii de substitutie
 
Lucrul individual
Lucrul individualLucrul individual
Lucrul individual
 
Aminoacizi naturali
Aminoacizi  naturaliAminoacizi  naturali
Aminoacizi naturali
 
Alchine 97 2003
Alchine 97 2003Alchine 97 2003
Alchine 97 2003
 
Grile chimie iasi 2017
Grile chimie iasi 2017Grile chimie iasi 2017
Grile chimie iasi 2017
 
Proiect 10B Dobre Teodorescu
Proiect 10B Dobre TeodorescuProiect 10B Dobre Teodorescu
Proiect 10B Dobre Teodorescu
 
11. aminoacizi
11. aminoacizi11. aminoacizi
11. aminoacizi
 
acetilena
acetilenaacetilena
acetilena
 
Alcooli
AlcooliAlcooli
Alcooli
 
Referat chimie Benzen
Referat chimie BenzenReferat chimie Benzen
Referat chimie Benzen
 
презентация1 (2)
презентация1 (2)презентация1 (2)
презентация1 (2)
 
Hidrogenul
HidrogenulHidrogenul
Hidrogenul
 
35220 aditivi alimentari_curs_antioxidanti (1)
35220 aditivi alimentari_curs_antioxidanti (1)35220 aditivi alimentari_curs_antioxidanti (1)
35220 aditivi alimentari_curs_antioxidanti (1)
 
Acid carboxilic
Acid carboxilicAcid carboxilic
Acid carboxilic
 

Viewers also liked

Material facilitator acizii
Material facilitator aciziiMaterial facilitator acizii
Material facilitator aciziiIngulcik
 
Stresul si sanatatea
Stresul si sanatateaStresul si sanatatea
Stresul si sanatateaAndreea Nica
 
Oxizii in viata_noastra
Oxizii in viata_noastraOxizii in viata_noastra
Oxizii in viata_noastraIngulcik
 
How to Make Awesome SlideShares: Tips & Tricks
How to Make Awesome SlideShares: Tips & TricksHow to Make Awesome SlideShares: Tips & Tricks
How to Make Awesome SlideShares: Tips & TricksSlideShare
 
Getting Started With SlideShare
Getting Started With SlideShareGetting Started With SlideShare
Getting Started With SlideShareSlideShare
 

Viewers also liked (6)

Acizii
AciziiAcizii
Acizii
 
Material facilitator acizii
Material facilitator aciziiMaterial facilitator acizii
Material facilitator acizii
 
Stresul si sanatatea
Stresul si sanatateaStresul si sanatatea
Stresul si sanatatea
 
Oxizii in viata_noastra
Oxizii in viata_noastraOxizii in viata_noastra
Oxizii in viata_noastra
 
How to Make Awesome SlideShares: Tips & Tricks
How to Make Awesome SlideShares: Tips & TricksHow to Make Awesome SlideShares: Tips & Tricks
How to Make Awesome SlideShares: Tips & Tricks
 
Getting Started With SlideShare
Getting Started With SlideShareGetting Started With SlideShare
Getting Started With SlideShare
 

Proiect tic a_2b_marita_mihaela

  • 1. ACIZI ȘI BAZE Autor: prof. Marița Olga Mihaela
  • 2. Cuprins 1. Acizi. Definiție 2. Baze. Definiție 3. Tăria acizilor și bazelor 4.Clasificarea și utilizările acizilor 5. Clasificarea și utilizările bazelor 6. 7. 8. Concluzii 9. Bibliografie
  • 3. Definiția acizilor Acizii sunt substante compuse în a căror compoziție intră, pe lânga atomi ai nemetalelor, unul sau mai mulți atomi de hidrogen, care pot fi substituiți cu atomi de metal, dând nastere la săruri. Conform definitiei, substantele chimice care au forma HBr, HI, HCl.
  • 4. Definiția bazelor Bazele sunt substanțe compuse în a căror compoziție intră un atom de metal și un număr de grupări hidroxil, egal cu valența metalului. Conform definitiei, substantele chimice care au forma M(OH)n.
  • 5. Tăria acizilor și bazelor Acizi • Tari • Slabi Baze • Tari • Slabe
  • 6. Acizi tari, acizi slabi • Acizii tari sunt acizii total sau aproape total ionizați în soluție apoasă. • Acizii slabi sunt acizii parțial sau puțin ionizați în soluție apoasă. Potrivit teoriei Brönsted-Lowry, tăria unui acid este determinată de capacitatea de a ceda protoni. Cu cât acidul cedează mai uşor protonul, acesta este considerat un acid mai tare.
  • 7. Exemple Acizi tari: HCl, HBr, HI, H2SO4 , HNO3 Acizi slabi: H2CO3, HF, HCN, CH3COOH
  • 8. Baze tari, baze slabe • Bazele tari sunt bazele total disociate în soluție apoasă • Bazele slabe sunt bazele parțial ionizate în soluție apoasă Potrivit teoriei Brönsted-Lowry, tăria unei baze este determinată de capacitatea de a accepta protoni. Cu cât o bază acceptă mai uşor protonul, aceasta este considerată o bază mai tare.
  • 9. Exemple Baze tari: NaOH, KOH, Ca(OH)2, Ba(OH)2 Baze slabe: Mg(OH)2, Zn(OH)2, Al(OH)3
  • 11. 1. Funcție de compoziția moleculară: - hidracizi( HX ), compuşi binari, în molecula cărora ionul de hidrogen este legat direct de elementul central, nemetalul fiind notat cu X (de ex.: HCl, H2S) ; - oxiacizii ( H – O – X ) , compuşi multiatomici în molecula cărora protonul este legat de atomul de oxigen care este legat şi de atomul central, nemetalul X, ( de exemplu: H2CO3, H2SO4, HNO3, H3PO4, H3AsO4).
  • 12. 2. Funcție de numărul de protoni (H+) pe care îi poate pune în libertate în soluție – acizi monobazici: HCl – Acizi dibazici: H2SO4 – acizi tribazici: H3PO4
  • 14. 1. După solubilitatea în apă • baze solubile : NaOH, KOH; • baze insolubile sau greu solubile: Al(OH)3, Cu(OH)2, Fe(OH)2, Fe(OH)3.
  • 15. 2. După numărul de grupări hidroxil: • Monoacide : NaOH, KOH • Diacide : Cu(OH)2, Fe(OH)2 • Triacide : Al(OH)3 , Fe(OH)3
  • 17. Utilizările unor acizi Acidul clorhidric se foloseşte la obținerea în laborator a hidrogenului, clorului, a clorurilor şi acizilor mai slabi. De asemenea, se foloseşte şi în industriile coloranților, medicamentelor, pielăriei, textilelor şi maselor plastice. Acidul sulfuric (vitriol) este considerat sângele industriei. Se foloseşte la obținerea sulfaților, a îngrăşămintelor chimice, a hidracizilor şi a oxiacizilor, în industria farmaceutică. Acidul azotic are largi utilizări în industria îngrăşămintelor chimice, a explozivilor, a colorantilor, a firelor şi fibrelor sintetice.
  • 18. Utilizările unor baze • fabricarea săpunului şi a detergenților (NaOH, KOH); • în construcții – laptele de var sau varul stins: Ca(OH)2 • reactivi chimici de laborator; • industria coloranților; • fabricarea unor medicamente; • industria maselor plastice; • industria celulozei şi hârtiei.
  • 19. PH si POH • pH-ul unei solutii reprezintă concentratia in ioni de hidrogen • pOH-ul reprezintă concentratia ionilor de hidroxil. • Limite pH: • 0 ≤ pH ≤ 7 => pH acid | soluție acidă • pH = 7 => pH neutru | soluție neutră • 7 ≤ pH ≤ 14 => pH bazic | soluție bazică
  • 20. Valori reprezentative ale pH-ului Tipuri de substanțe pH Acid clorhidric - HCl , 1M 0.1 Acid de baterie 0.5 Acidul gastric 1.5 – 2.0 Suc de lămâie 2.4 Cola 2.5 Oțet - CH3COOH 2.9 Suc de portocală sau de măr 3.5 Bere 4.5 Ploaie acidă <5.0 Cafea 5.0 Ceai 5.5 Lapte 6.5 Suc intestinal 6-7 Apă pură / distilata - H20 7.0 Saliva omului sănătos 6.5 – 7.4 Sânge 7.34 – 7.45 Apă de mare 8.0 Săpun de toaletă 9.0 – 10.0 Amoniac - NH3 11.5 Înălbitor 12.5 Sodă caustică - NaOH 13.9
  • 21. Bibliografie 1. Georgeta Tănăsescu, Maria Negoiu, Chimie, Manual pentru clasa a XII-a, Editura Corint, 2007 2. http://www.didactic.ro/materiale-didactice/puterea-acizilor-si-bazelor 4. http://www.didactic.ro/materiale-didactice/acizi-si-baze 5. http://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_acido-bazic%C4%83